Dumitrel Baltă din comuna Scânteia, judeţul Ialomiţa, are 32 de ani și a terminat Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti. De anul trecut a renunţat, cel puţin pentru moment, la o posibilă carieră de inginer pentru a munci în zootehnie pentru că vrea să facă ceva care îi aduce satisfacţie. Iniţial a început construcţia unui grajd, apoi a achiziţionat 25 capre adulte şi 10 ieduţe din rasa Saanen, plus un tanc de răcire a laptelui şi un aparat de muls. Uşor, uşor s-a pus pe treabă.

„Am venit acasă cu gândul de a face ceva care să-mi placă, căci acolo unde pui suflet şi te dedici 100% rezultatele cu siguranţă or să apară. Referitor la creşterea caprelor, ideea s-a născut în capul meu cam de pe timpul facultăţii. M-a ajutat mult faptul că o parte din timpul muncit în Spania a fost la o fermă de capre pentru a căpăta experienţă. Odată ajuns în ţară am început construcţia grajdului; ulterior am cumpărat animalele, 25 de capre adulte plus 10 ieduţe din rasa Saanen. Aceasta este o rasă foarte productivă cantitativ. Exemplarele mele anul trecut fiind la prima fătare, am avut media de 3 l de lapte/zi. Anul acesta, la doar două săptămâni de la fătări, media este de 3,5 l de lapte/zi“, spune crescătorul.

O minibrânzărie pentru a fi mai aproape de consumator

Întreaga investiţie l-a costat pe Dumitrel undeva la 13.000 euro, la care se mai adaugă şi alte cheltuieli mici, care nu au fost luate în calcul, dar ceea ce l-a determinat să aleagă această rasă a fost capacitatea acesteia de a produce o cantitate foarte mare de lapte pe lactaţie, mai ales că exemplarele sale anul trecut, la prima fătare, au produs undeva la 650 litri, mai adaugă tânărul. „Anul acesta cred că o să măresc producţia cu aproximativ 25%. Caprele sunt menţinute tot timpul anului pe stabulaţie, asigurându-le o alimentaţie pe bază de lucernă uscată şi un amestec de cereale: 40% porumb, 20% ovăz, 20% orz, 20% şrot de floarea-soarelui, fiecare capră mâncând cam 1 kg/zi. Lucerna şi cerealele le achiziţionez de la agricultorii locali la preţul de 10 lei/balotul, respectiv 0,7 lei/kg de porumb, orz, etc. În prima fază, anul trecut laptele l-am dat unui procesator la preţul de 2 lei/ litru, ulterior am făcut brânză, rămânând plăcut surprins deoarece toţi cei care au cumpărat prima dată au venit şi a doua oară, împărtăşind şi altora, şi în felul acesta cu greu puteam satisface toate comenzile. Pe viitor aş dori să înmulţesc efectivul îndeajuns pentru a-mi face o minibrânzărie, încercând să scurtez drumul produsului, iar acela să fie de la producător direct la consumator, încheie Dumitrel Baltă.

Beatrice Alexandra MODIGA