Doar procesatorii de carne de porc din judeţul Suceava au primit avizul CE pentru exportul în spaţiul comunitar

12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne, toate din judeţul Suceava, au liber la export din partea Comisiei Europene, după ce în judeţul din nordul ţării s-a reuşit prevenirea apariţiei pestei porcine africane (PPA). Decizia Comisiei Europene din 12 noiembrie 2019 a fost comunicată de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava firmelor care au liber la export. Autorităţile sucevene au avut în vedere măsurile severe de prevenţie aplicate de DSVSA, Prefectură, Poliţie, Jandarmerie şi toate celelalte structuri implicate, iar acceptarea acestora de către populaţie a făcut ca pesta porcină să nu pătrundă în judeţ.

Măsurile luate din 2016

La nivel naţional sunt înregistrate aproape 800 de focare de pestă porcină africană, singurele judeţe în care boala nu a fost diagnosticată fiind Suceava şi Bistriţa Năsăud. De la medicul veterinar Dănuţ Corneanu, directorul executiv al DSVSA Suceava, am aflat că Suceava se numără printre judeţele de graniţă considerate cu risc de apariţie a bolii, de aceea măsurile de prevenţie a pestei porcine africane au fost instituite aici începând cu anul 2016, implementându-se şi alte planuri în funcţie de evoluţia acestei boli pe teritoriul României. Printre măsurile preventive care s-au dispus în judeţul Suceava au fost interzicerea comercializării porcilor în târguri şi oboare, inclusiv în cele autorizate sanitar-veterinar, verificarea condiţiile de biosecuritate în exploataţiile comerciale de suine şi în exploataţiile nonprofesionale. S-a instituit o zonă de mare risc, fâşia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina, pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării, unde s-a efectuat o supraveghere intensivă, prin inspecţii atât pentru porcii domestici, cât şi pentru porcii mistreţi. Din primăvară până în toamnă, personalul DSVSA a efectuat controale la stâni şi cantoane silvice şi în exploataţiile unde se găsesc mai mult de cinci porci, urmărindu-se ca acestea să fie împrejmuite şi să se respecte regulile sanitar- veterinare. S-a supravegheat starea de sănătate a efectivelor de suine de pe întreg teritoriul judeţului prin supraveghere pasivă şi activă, s-au desfăşurat campanii de informare a populaţiei prin mass-media privind PPA, implicaţiile acesteia, evoluţia şi a faptului că persoanele şi cetăţenii care constată mortalităţi la porci trebuie să sesizeze de urgenţă medicul veterinar sau DSVSA. În punctul de trecere a frontierei de la Siret s-a asigurat permanenţă, inclusiv pentru verificarea bagajelor călătorilor care intrau în ţară din Ucraina pentru prevenirea introducerii pe teritoriul ţării noastre a cărnii şi a produselor de carne de porc.

Măsurile severe de prevenţie

„Practic, s-au luat toate măsurile posibile pentru a evita cazurile de îmbolnăviri cu pestă porcină şi pentru a nu face posibilă pătrunderea bolii în judeţ. Primele măsuri au fost luate în 2016, conform Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane. În martie 2017 am avut o întâlnire cu un grup de experţi de la Comisia Europeană care ne-au avertizat, având în vedere evoluţia pestei porcine africane în Țările Baltice, Letonia şi Estonia, şi faptul că aceasta tinde să se răspândească spre vecinii de la sud, iar în trei-cinci luni va intra şi în România. Şi au avut dreptate. În 2017, în luna iulie, în Satu Mare a ajuns pesta porcină, după care a ajuns în Delta Dunării.

La nivel de judeţ am primit sprijinul autorităţilor locale – Instituţia Prefectului, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava şi Inspectoratul de Jandarmi Suceava – pentru controale în târguri, în trafic şi oriunde a fost nevoie. Am scăpat de PPA prin respectarea strictă a măsurilor impuse şi vreau să mulţumesc medicilor veterinari din tot judeţul, membri ai Colegiului Medicilor Veterinari, pentru că s-au implicat în tot ceea ce am făcut pe linia prevenţiei pestei porcine. Oamenii au înţeles, au conştientizat, am avut şi avem program non stop, inclusiv sâmbăta şi duminica, la laboratorul sanitar veterinar pentru analiza şi testarea animalelor găsite moarte.

Am avut o foarte bună colaborare şi cu reprezentanţii Direcţiei Silvice, Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi şi cu gestionarii fondurilor de vânătoare. Ori de câte ori am avut măsuri suplimentare instituite la nivelul judeţului au fost convocaţi la sediul instituţiei noastre, au fost instruiţi în acest sens şi au fost alături de noi începând de la patrulările zilnice pe fondurile de vânătoare pentru a supraveghea deplasările porcilor mistreţi până la depistarea din timp a animalelor moarte de pe fond. Dacă identificăm din timp un posibil focar și celelalte măsuri sunt eficiente.

Emoţiile au fost foarte mari când PPA a apărut în judeţul Botoşani. Împreună cu poliţia am instituit imediat filtre rutiere pe toate drumurile de acces dinspre judeţul Botoşani şi un filtru permanent în zona Mihăileşti – Siret“, ne-a spus Dănuţ Corneanu, directorul executiv al DSVSA Suceava.

Politică de prevenție...

Dănuţ Corneanu a precizat că instituţia pe care o conduce are în vedere continuarea măsurilor de prevenire a pestei porcine africane, medicii veterinari din cadrul DSVSA efectuând controale în exploataţii cu mai mult de cinci capete suine pentru respectarea condiţiilor de biosecuritate şi înmatriculare a suinelor, controale în trafic şi în pieţele comunale, în scopul verificării respectării interzicerii transportului neautorizat de suine vii şi a produselor de carne de porc, care sunt tot mai căutate în această perioadă.

12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne autorizate

Judeţul Suceava are 12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne autorizate sanitar-veterinar care pot efectua în continuare schimburi intracomunitare şi export. În judeţ există şi opt ferme de porci autorizate sanitar-veterinar care pot face export. În total, la data de 20 noiembrie 2019, trei din cele opt ferme erau populate cu un efectiv de 3.150 de capete porci. Într-o fermă erau 1.400 de capete, în alta erau 1.100 de capete, iar în singura fermă de reproducţie din judeţ existau 650 de capete. Conform şefului DSVSA Suceava, cinci ferme erau nepopulate, proprietarii a două mari ferme de pe raza limită a judeţului Suceava, cele de la Vereşti şi Dumbrăveni, având rezerve în a le popula cu porci în ultima perioadă, fiind foarte aproape de graniţa cu judeţul Botoşani. Celelalte ferme fără efectiv au fost recent depopulate, animalele fiind trimise la sacrificare şi între cele trei cicluri anuale de îngrăşare fiind o perioadă de pauză în care se fac dezinfecţie, lucrări de verificare şi reparaţie dacă este necesar la instalaţiile automate de hrănire, adăpare, evacuarea dejecţiilor şi climatizare, lucrări pregătitoare pentru un nou ciclu de producţie şi lucrări de modernizare sau de noi investiţii. 

„Prin Decizia nr. 1.900 din 12 noiembrie 2019 a Comisiei Europene, de modificare a anexei, ce conţine patru părţi, la Decizia 709 din 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre, în partea I a deciziei Suceava este singurul judeţ din ţară pe partea albastră. În partea a II-a este judeţul Bistriţa Năsăud şi în partea a III-a avem zona roşie, unde sunt restul judeţelor ţării. Am informat toţi operatorii din judeţ, conform precizării Autorităţii Sanitar Veterinare, să-şi continue activitatea şi să aibă în vedere prevederile deciziei.

Cele 12 unităţi care deţin marcă de sănătate pentru unităţi de abatorizare şi cele 15 cu marcă de identificare pentru unităţi de procesare a cărnii şi au acea ştampilă ovală pot să ajungă cu produse în toată lumea. Abatoarele autorizate sanitar-veterinar şi unităţile de procesare a cărnii de pe teritoriul judeţului îşi desfăşoară activitatea sub control sanitar-veterinar strict. În toate abatoarele avem câte un medic veterinar prezent pe timpul sacrificării animalelor şi până la încheierea activităţilor. Acesta are obligaţia efectuării examenului antemortem al animalelor la mai puțin de 24 de ore de la sosirea lor în abator și mai puțin de 24 de ore înainte de tăiere, verificarea documentelor însoţitoare, examenul postmortem, consemnarea controalelor şi examinărilor făcute în registrele aferente şi specifice de abatorizare. Și în unităţile de procesare a cărnii avem medici veterinari, totul fiind sub control sanitar-veterinar“, a precizat Dănuţ Corneanu.

Silviu BUCULEI