Cod de Bune Practici Agricole în dezbatere publică - noi reguli pentru fermele zootehnice

Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu Consultantul selectat – Asocierea dintre Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – USAMV București a lansat spre consultare publică proiectele noului Cod de Bune Practici Agricole și cel al Programului de Acțiune pentru Protecția Apelor Împotriva Poluării cu Nitrați din Surse Agricole.
Acest proiect a fost întocmit după ce la începutul acestui an au avut loc mai multe dezbateri și discuții asupra vechilor documente, aflate în vigoare. În dorința de a afla direct de la cei care îl aplică în practică, respectiv de la fermieri, gospodari, autorități publice locale, Ministerul Apelor și Pădurilor, prin intermediul Consultantului, a organizat o serie de consultări asupra punctelor vulnerabile ale CBPA, precum și asupra eventualelor disfuncționalități pe care le implică. Numeroși au fost cei care și-au exprimat propunerile, simpli fermieri sau organizații puternice din agricultură, precum Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Smithfield Romania SRL.
În paralel au avut loc și întâlniri cu asociații reprezentative ale fermierilor precum LAPAR, Asociația Producătorilor de Porumb din România ori Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România. De asemenea, conducerea Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Sişeşti“ și-a spus părerea asupra documentelor.
După toate aceste discuții, consultantul a analizat aspectele pe care interlocutorii le-au adus în discuție și a trecut la actualizarea și modificarea Codului de Bune Practici Agricole și a Programului de Acțiune pentru Protecția Apelor Împotriva Poluării cu Nitrați din Surse Agricole pentru a le face mai funcționale, mai eficiente și mai ușor de transpus în practică.
În acest moment, modificările au fost finalizate, iar documentele, în noua lor formă, au fost puse în dezbatere publică. Documentele pot fi consultate pe site-ul www.nitrati.ro sau https://apanoastra.ro/. Persoanele interesate (fermieri sau reprezentanți ai organizațiilor de fermieri, institute de cercetare, organizații nonguvernamentale etc.) pot trimite observații și propuneri la adresele de email
Noi limitări pentru azot și zonarea perioadelor de interdicție
Una dintre cele mai importante schimbări se referă la perioada de aplicare a îngrășămintelor. După ce au fost luate în calcul riscurile de percolare și scurgere, corelate cu perioada din timpul anului în care temperatura medie a aerului este mai scăzută de 5°C (perioadă în care procesele fiziologice din plante sunt stopate sau foarte încetinite), s-a observat că perioada de interdicție stabilită de actualul CBPA, respectiv 1 noiembrie – 15 martie pentru îngrășămintele organice solide pe terenurile arabile și pe pășuni, 1 noiembrie – 1 martie pentru îngrășămintele organice lichide și cele minerale la culturile de toamnă și 1 octombrie – 15 martie la alte culturi și pe pășuni, trebuie adaptată modificărilor climatice. În consecință, se propune împărțirea țării în trei zone climatice și, pentru fiecare dintre ele, instituirea unei perioade de interdicție comune pentru toate categoriile de culturi. Astfel, în zona I, cea mai caldă, perioada de interdicție propusă este de 120 de zile și este cuprinsă între 15 noiembrie și 15 martie. În zona II crește la 135 de zile, între 10 noiembrie și 25 martie, iar în zona III la 156 de zile, de la 25 octombrie la 30 martie. O altă noutate este aceea că pe terenurile arabile semănate cu culturi de toamnă se pot aplica îngrășăminte minerale și în perioada de interdicție, în limita a maximum 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, dar cu condiţia ca terenul să nu fie saturat cu apă, îngheţat sau cu strat de zăpadă.
O altă modificare importantă se referă și la cantitățile maxime de azot care pot fi aplicate fără întocmirea unor studii agrichimice. Dacă în ceea ce privește azotul provenit din îngrășăminte organice maximul rămâne la 170 kg s.a./ha/an, în schimb la cel provenit din îngrășăminte minerale acesta este redus la 130 kg azot/ha/an.
Se schimbă și condițiile de depozitare a gunoiului de grajd
Fermierii care se ocupă de zootehnie trebuie să mai știe că depozitarea și procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de până la 100 unități vită mare (UVM) se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele cu peste 100 UVM depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerințele Acordului de Mediu sau, dacă ferma intră sub incidența Directivei Emisiilor industriale – IED 2010/75, și cu cerințele Acordului Integrat de Mediu necesar pentru funcționarea exploatației agricole.
În tabel prezentăm coeficienții de echivalare a numărului de animale în UVM:
Categoria de animal |
Coeficientul de conversie |
Tauri, vaci şi alte bovine mai mari de 2 ani |
1 |
Bovine între 6 luni şi 2 ani |
0,6 |
Bovine de mai puţin de 6 luni |
0,4 |
Scroafă de reproducţie > 50 kg |
0,5 |
Alte porcine |
0,3 |
Ecvide mai mari de 6 luni |
1 |
Ovine şi caprine |
0,15 |
Găină ouătoare |
0,014 |
Alte păsări de curte |
0,03 |
În ceea ce privește construcția platformei de depozitare, pentru exploatațiile cu mai puțin de 8 UVM cerințele minime pentru impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt sol tasat, acoperit cu o folie de polietilenă de densitate mare. Pentru exploatațiile având între 8 şi 40 UVM pardoseala trebuie realizată din beton, cărămidă tencuită cu ciment sau alte materiale similare care să asigure impermeabilitatea.
De la mai mult de 40 UVM/ fermă, orice fermă trebuie să dispună de platformă betonată pentru compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenție pentru fracția lichidă ori lagună betonată sau cu membrană impermeabilă sau orice altă variantă constructivă durabilă prin care să se asigure impermeabilizarea suprafeței peste care se depozitează gunoiul de grajd (exclus însă a se depozita direct pe sol sau pe folii de plastic/ polietilena de densitate mare).
Prin excepție, pentru gospodarii care dețin până la cinci UVM, gunoiul poate fi depozitat și în câmp, dar nu pentru mai mult de 180 de zile și în afara perioadelor de interdicție a aplicării îngrășămintelor.
O altă nouă propunere este aceea că, în vederea ţinerii sub control a epizootiilor şi a posibilităţii de monitorizare a contaminării solului şi sistemului acvatic cu substanţe farmaceutice de uz veterinar, folosirea de îngrăşăminte organice se poate realiza doar în limita a 50 km faţă de locul de producere a acestora. Face excepție gunoiului de grajd provenit din ferme neafectate de epizootie și cel care fie provine din agricultura ecologică, fie se poate dovedi că nu conține substanțe farmaceutice de uz veterinar peste limite admise.
- • Toți cei interesați pot să își exprime părerea despre noile prevederi ale CBPA până la
31 octombrie. Mai amintim și că nerespectarea prevederilor Codului conduce la penalizarea prin diminuarea sau chiar neplata subvențiilor APIA și AFIR.
ferme, zootehnie, ferme zootehnice, Ministerul Apelor si Padurilor, Cod de Bune Practici Agricole
- Articol precedent: Fermă familială de ovine cu rasa Ţurcană
- Articolul următor: Microfermă de suine unică în ţară