Despre rasa Bălțată cu negru românească (BNR) nu se poate vorbi astăzi decât dacă se are în vedere rasa Holstein care deține o mare proporție a vacilor de lapte din țările dezvoltate și nu numai. Aceasta este și consecința înlocuirii vacilor din alte populații cu rasa Holstein-alb cu negru cu o migrație de gene din această rasă în principal din Statele Unite.

Sunt trei factori care au contribuit la această situație astfel:

1) Rasa Holstein a devenit cunoscută ca rasa cu cea mai mare producție de lapte.

2) Obiectivele ameliorării în lume au devenit focalizate pe venituri (beneficii) din vânzarea laptelui.

3) Tehnologiile existente au permis importul rasei Holstein din Statele Unite în alte țări.

În ultimele decade efectivul vacilor de lapte a ajuns la o afacere internațională în creștere mai ales cu material seminal de la rasa HOLSTEIN, care ocupă primul loc pe plan mondial în această piață globalizată.

Pe de altă parte, datorită selecției intense și celor expuse mai sus varianta în interiorul rasei Holstein s-a diminuat, fapt demonstrat științific prin mărimea efectivă a populației care s-a situat între 50-100, iar la Holsteinul din Statele Unite este de 50, fapt ce a dus la o creștere a coeficientului de consangvinizare la 0,2% pe an sau 1% pe generație (Goddard and Smith 1989, 1992), cu efecte asupra unor caractere (de exemplu, cele de reproducție, apariția de anomalii ș.a.).

Obiectivele ameliorării rasei Holstein diferă puțin de la o țară la alta, iar interacțiunea G x M este mică (Goddard 1992). Corelația genetică (rg) între diferite populații de Holstein este sintetizată în tabelul următor:

Tabelul nr. 1

Corelația genetică (rg) între diferite populații de Holstein

Totuși, interacțiunea G x M a fost confirmată în condițiile diferențelor mari între sistemele de producție. În aceste condiții este necesară utilizarea de MSC de la taurii produși în aceleași condiții de întreținere sau procurarea de MSC din nucleele cu care nu se constată existența interacțiunii G x M.

Pe de altă parte, este necesară producerea unei biodiversități în cadrul rasei Holstein.

Despre rasă

Conform Wikipedia, Bălțata cu Negru Românească este denumirea rasei Holstein în România, la fel cum se practică și în alte țări ca de exemplu Friza Canadiană, Friza Americană s.a.

Acest fapt este adevărat mai ales prin faptul că la formarea rasei BNR s-au utilizat importurile din rasa Holstein de animale vii și material seminal.

Astăzi se poate spune că rasa Holstein este o suprarasă cu o răspândire mare pe plan mondial, ca și în țara noastră, unde este principala rasă specializată pentru producția de lapte. Dacă luăm în calcul faptul că în ultimii 15-20 de ani în România s-a folosit numai MSC de la tauri din rasa Holstein – Friza din nuclee valoroase (USA, Canada, Germania, Danemarca s.a.), se poate afirma că BNR este de fapt rasa Holstein.

Efectivul din BNR existent în cadrul asociației AGCTR poate fi încadrat după programul de ameliorare astfel:

1. Efectiv în rasa curate, unde sunt animalele cu două generații cunoscute.
2. Efectiv în încrucișarea de absorbție (gradingup) pe efectivul apreciat fenotipic sau cu origine incompletă ca aparținând rasei Holstein cu diferite grade de absorbție spre rasa Holstein. Această metodă va permite trecerea descendenței în efectivul de rasă curată (secțiunea principală a Registrului Genealogic al BNR, conform cu Regulamentul UE 2016/1012).

Progresul genetic – denumit și spor genetic, câștig genetic – este definit ca diferența dintre media fenotipică a descendenței părinților selecționați și cea a întregii generații parentale înainte de selecție (Falconer D.S.1960).

Când fiecare animal este măsurat, răspunsul la selecție pe an este:

         S    irgI δg

Δg = – = ––––––

         L        L

unde:

irgl δg = S (diferența de selecție) iar:

i = intensitatea de selecție;

δg = precizia selecției ;

dg = deviația standard genetică.

L = intervalul între generații.

Formula este valabilă când numărul de masculi selectați este egal cu numărul de femele selectate.

În cazul taurinelor masculii produc mai mulți descendenți decât femelele și în special când se folosesc însămânțările artificiale, iar producția de lapte este limitată de sex, dar se poate estima prin diferite metode (surori, fiice, test genomic s.a.). Consecința acestui potențial diferit în selecția masculilor și a femelelor este și participarea la determinarea progresului generic. Astfel formula de calcul devine:

                 SM + SF  

Δg/an = ––––––––

                 LM + LF

Unde: SM și SF = diferența de selecție pe masculi și respectiv pe femele;

LM și LF = intervalul între generații pentru masculi și femele. Completată altfel, formula progresului genetic pe an poate fi scrisă:

                     i_M r_IHM δa + i_F r_IHF δa  

Δg/an = –––––––––––––––––––

                              L_M + L_F

Completând cu datele obținute din observațiile noastre, se poate estima progresul genetic pentru producția de lapte. În exemplul descris s-a luat în calcul că taurii sunt din nuclee internaționale, iar diferența de selecție realizată este de 2 sau 3 deviații standard genetice la cantitatea de lapte întrucât nu avem rețineri proprii decât într-o proporție foarte mică. S-a considerat un procent de rețineri la vaci de 30% pe an. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 2

Estimarea progresului genetic pentru producția de lapte la rasa BNR prin folosirea taurilor Holstein din import

δ = 500 kg ∑ = 852,93 10

h2 = 0,25 ∑ 1.122,93 10

D = 852,93/10 = 85,293 kg/an

Dg = 1.122,93/10 = 112,293 kg/an

Se constată că, la o diferență de selecție realizată prin tauri de 2 deviații standard, se poate obține un progres genetic de 85,29 kg de lapte/an. La o diferență de selecție de 3 deviații standard a taurilor utilizați se obțin 112 kg de lapte pe an.

Revenind la aspectul interacțiunii G x M la unitățile cu o tehnologie adecvată se pot obține aceste rezultate, în schimb la o diferență mare în sistemul de întreținere acest posibil progres se va diminua necontrolabil.

De aceea este indicată utilizarea taurilor și a vacilor selecționați în condițiile de mediu existente în țară.

Dr. ing. Nicolae ZENECI,
Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România