Alba-Neagra cu pădurile patriei

Agenția de Investigații de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency), un ONG american, a dat publicității un raport în care descrie cu subiect și predicat starea actuală a pădurilor din România. Raportul, bine făcut, aduce dovezi și argumente care par solide la o primă vedere. Problema e că mai multe organizații românești care au ca obiect de activitate tocmai pădurile patriei, inclusiv Agenția Națională a Pădurilor – Romsilva, neagă cu totul sau în parte concluziile raportului EIA. Sunt și voci care spun că în spatele raportului american s-ar afla și alte interese. Mai jos prezentăm concluziile principale ale raportului, dar și reacțiile la acesta.

Pădurile nimănui...

O nouă investigație a Agenției de Investigații de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency) a constatat că gigantul din sectorul lemnului Holzindustrie Schweighofer (Schweighofer) continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naționale ale României, în pofida celor peste cinci ani de angajamente publice declarate în sens contrar, se arată în documentul EIA. Schweighofer continuă să-și asigure aproape jumătate din achizițiile de lemn din România de la depozite de bușteni terțe. Cu privire la acest material lemnos, compania nu deține trasabilitate până la pădurea de origine și nu poate exclude lemnul provenit din surse ilegale sau din parcuri naționale ori alte zone protejate. Carpații României adăposteau odinioară cea mai mare parte din pădurile primare rămase din Europa, prezentând cele mai mari populații de urși, lupi și râși de pe continent. Estimările recente indică faptul că două treimi din aceste păduri au fost pierdute numai în ultimul deceniu. Aprovizionările extensive și necondiționate de bușteni și biomasă efectuate de marile companii procesatoare de lemn românești și străine, Schweighofer fiind cea mai mare dintre acestea, în vederea alimentării cererii de pe piața externă, au jucat un rol semnificativ în declinul acestor păduri prețioase, se mai arată în raport. Investigația întreprinsă de EIA a constatat că furnizorii de material lemnos ai firmei Schweighofer au transportat peste 35.000 m³ de lemn provenit doar din două parcuri naționale în decursul a 18 luni, începând din ianuarie 2017 până în iunie 2018. Unul dintre cei mai mari furnizori de lemn ai firmei Schweighofer se numește Frasinul. Această firmă face tăieri de lemn în numeroase zone aflate în parcuri naționale și deține mai multe depozite în vecinătatea acestora, de unde vinde bușteni către Schweighofer. Firma Frasinul are un palmares de probleme cu legea; CEO-ul acesteia se află sub investigația autorităților românești anticorupție începând cu anul 2014.

Investigație sub acoperire

Din același document mai aflăm că, în anul 2014, investigatori sub acoperire din cadrul Agenției de Investigații de Mediu au avut întâlniri cu oficiali ai companiei austriece Holzindustrie Schweighofer, care este cel mai mare procesator de lemn din România. EIA și-a propus să înțeleagă cum este posibil ca exploatările forestiere ilegale pe scară largă, deși dovedite de ani de zile de mass media locală și de ONG-urile românești, să continue nestingherite, precum și să afle unde ajung uriașele cantități de lemn tăiate ilegal. Răspunsul a fost simplu; atunci când EIA s-a oferit să furnizeze material lemnos tăiat ilegal către Schweighofer, oficialii companiei au spus „nicio problemă“, iar aceasta s-a întâmplat în cadrul a două întâlniri personale distincte, precum și prin e-mail. Publicarea înregistrării video realizate de EIA la începutul anului 2015 a declanșat o succesiune de evenimente care au zguduit sectorul forestier. În iunie 2015, oficiali români au efectuat inspecții la gaterele companiei Schweighofer și la furnizorii acesteia, adunând probe care au condus la declanșarea unei anchete DIICOT, care s-a desfășurat pe parcursul a trei ani. În 2017, Schweighofer și-a pierdut certificarea FSC. Compania a anunțat o serie de modificări la politicile sale de aprovizionare și și-a redus achizițiile de material lemnos din România de la 2,3 milioane metri cubi în 2013 la 1,2 milioane metri cubi în 2017.

Studiu științific

În raport, IEA citează un studiu științific realizat în anul 2005 care estima că România deținea două treimi din pădurile virgine încă existente în Europa, totalizând aproximativ 300.000 hectare. Analize mai recente sunt încă în curs de desfășurare, însă prognozele sunt pesimiste. Cercetătorii estimează că totalul pentru anul 2018 va fi mai aproape de 100.000 hectare. Exploatările forestiere ilegale și necontrolate au avut un rol major în acest declin, favorizate fiind de o cerere necondiționată de material lemnos și biomasă în Europa și în alte țări. Lipsa de trasabilitate din sectorul lemnului din România înseamnă că cumpărătorii străini continuă să favorizeze în mod inconștient distrugerea ultimelor păduri seculare ale Europei. Schweighofer susține că tot materialul lemnos care intră în sediile sale are o origine legală datorită procedurilor de diligență recent implementate. Prima etapă a acestora o reprezintă colectarea de informații pentru evaluarea riscurilor aferente unui anumit lanț de aprovizionare. Pentru aproape jumătate din lanțul de aprovizionare din România al companiei Schweighofer, și anume pentru lemnul pe care îi cumpără de la depozite de bușteni terțe, compania deține un control limitat și informații limitate cu privire la locul și modul în care a fost recoltat acest lemn, se mai arată în raport.

Reacția Romsilva

Lemnul rezultat din lucrările silvice desfăşurate în zonele de conservare durabilă nu provine din tăieri ilegale, ci din lucrări silvice legale şi autorizate, a reacţionat Romsilva la raportul Agenţiei americane pentru Investigaţii de Mediu. „Lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale sau naturale are o provenienţă legală, lucrările silvice fiind în concordanţă cu legislaţia privind ariile naturale protejate, planurile de management şi amenajamentele silvice, toate elaborate de specialişti în arii protejate şi silvicultură, aprobate de autorităţi“, spune Romsilva. Totodată, regia atrage atenţia că solicitarea EIA de a fi oprite lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale nu are nicio bază legală şi nu se bazează pe niciun studiu. Romsilva arată că toate parcurile naţionale şi naturale au zone de protecţie strictă şi integrală, unde intervenţia oamenilor este interzisă, şi zone de conservare durabilă „tampon“, unde legislaţia prevede foarte clar anumite lucrări silvice. „Spre exemplu, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 12 parcuri naţionale cu o suprafaţă cumulată de 307.406 hectare, din care 115.319 hectare se află în zone de protecţie strictă sau integrală, restul aflându-se în zone de conservare durabilă, unde lucrările silvice sunt efectuate cu respectarea legislaţiei şi a tuturor normelor silvice, în conformitate cu planurile de management ale parcu­rilor“, arată Romsilva.

Alte reacții...

Comunitatea Forestierilor din România (Fordaq) şi Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale au reacționat de asemenea. Acestea spun că raportul prezentat de agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu de specialitate.

Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Fordaq consideră că unele organizaţii lansează în spaţiul public informaţii care nu corespund realităţii, consemnează News.ro. „Principalul mesaj al raportului EIA prezentat public, într-o conferinţă de presă, are drept ţintă denigrarea industriei lemnului din România şi convingerea beneficiarilor externi de a nu mai cumpăra lemn românesc, sub pretextul că acesta provine din «parcuri naţionale», iar exploatarea lui conduce la dispariţia «pădurilor virgine»“, se arată în comunicat. Potrivit celor două organizaţii, afirmaţia că nu există trasabilitate privind provenienţa legală a masei lemnoase în România şi prezumţia de vinovăţie privind amestecarea masei lemnoase exploatate legal cu masa lemnoasă exploatată ilegal, în depozitele firmelor de exploatare, manipulează opinia publică, inducând o falsă definiţie a trasabilităţii masei lemnoase. „Conform reglementărilor europene, trasabilitatea provenienţei masei lemnoase se urmăreşte pentru prima punere pe piaţă a masei lemnoase, respectiv din parchetul de exploatare până la primul depozit de sortare şi prelucrare a masei lemnoase“, se arată în comunicat. Reprezentanţii celor două organizaţii au subliniat că România, prin dezvoltările succesive ale SUMAL, Radarul Pădurilor, Inspectorul Pădurilor, a introdus sisteme stricte de urmărire a trasabilităţii masei lemnoase până la prima punere pe piaţă a acesteia.

Și reacția Schweighofer...

În replică, reprezentanţii Schweighofer au arătat, într-un comunicat transmis Agerpres, că fiecare furnizor al companiei trebuie să dovedească provenienţa lemnului, iar, dacă materialul provine dintr-un parc naţional, compania renunţă la achiziţie. „Imediat ce experţii în lanţul de aprovizionare din cadrul firmei Holzindustrie Schweighofer află că lemnul din parcurile naţionale ajunge într-un depozit de buştean (lucru legal privind lemnul provenit din zonele tampon ale parcurilor naţionale), compania nu acceptă livrări din acest depozit în perioada de timp în care acolo este livrat lemn din parcuri naţionale. Operatorul depozitului poate furniza masă lemnoasă către Holzindustrie Schweighofer în această perioadă de blocare doar dacă are alte locaţii de recoltare, aflate în afara parcurilor naţionale, iar livrările se fac direct din pădure la fabricile companiei şi sunt monitorizate prin Timflow“, au susţinut oficialii companiei. Potrivit Schweighofer, aceste lucruri sunt clar stipulate în contracte. „Holzindustrie Schweighofer şi-a intensificat dialogul cu ONG-urile de mediu şi ia în serios criticile şi sugestiile aduse de acestea“, se mai arată în comunicat.

Bogdan PANȚURU