Piața lactatelor se mărește cu un nou produs 100% românesc. Fermierul Nicușor Șerban, cel care deține 2.600 de vaci, cel mai mare grajd din Europa și cea mai mare sală de muls rotativă din România, a lăsat pe mâna fiicei și a ginerelui un alt segment al afacerii – procesarea laptelui. Lăptăria cu caimac, noua fabrică din Drăgoiești, județul Ialomița, este de acum locul de proveniență, dar și marca a 4 produse: lapte proaspăt la 1 litru, caș zvântat, iaurt natural și caș proaspăt de vacă.

Produse procesate cu blândețe

Cu o investiție totală de aproximativ 5 mil. euro, dintre care 2,460.000 euro fonduri nerambrusabile prin PNDR și restul fonduri proprii sau credite bancare, ideea procesării laptelui pe care îl produce ferma a plecat de la produse.

„Ne-am gândit ce fel de produse am vrea să facem, care sunt produsele pe care noi ne-am dori la rândul nostru să le găsim pe piață, să le dăm copiilor noștri, cum ne-ar plăcea să fie un brand cu lactate care să ni se adreseze și  în felul acesta s-a născut Lăptăria cu caimac“, îmi spunea la momentul inaugurării fabricii Mădălina Cocan, fata domnului Nicușor Șerban și acum managerul fabricii.

Noțiunea de caimac m-a dus imediat cu gândul la copilăria mea, la mirosul laptelui proaspăt fiert și bucuria de a strânge caimacul de deasupra, după ce laptele s-a odihnit un pic, ceea ce i-am povestit la rândul meu lui Adrian Cocan, managerul fabricii. „Al nostru este chiar mai bun de atât, pentru că este pasteurizat la 72 grade Celsius, iar diferența aceasta de la 72 la 100 grade mai omoară din aminoacizi și îi strică un pic din consistența naturală. Deci ceea ce facem noi este un pic mai bine decât ar putea să facă consumatorul la el acasă“, a ținut să precizeze Adrian Cocan.

Laptele ajunge în fabrică la o oră – maximum două după ce a fost muls, timp în care stă într-un tanc de răcire. Apoi este luat cu cisterna, dus în fabrică și preluat de sectorul de recepție. Se scoate aerul din el, este măsurat cu precizie, prerăcit și băgat în tancurile de stocare. Aceste tancuri țin laptele la 1 grad Celsius. De aici laptele este preluat și pasteurizat sau nu, în funcție de produs. Când este pasteurizat, laptele de consum este trimis într-un tanc tampon și de acolo direct în mașină. „Nu îl degresăm, are loc o omogenizare foarte blândă, nu avem niciun fel de alt proces în afară de pasteurizare. Și aceasta se face la temperatură joasă. După pasteurizare laptele este trimis spre îmbuteliere în sticle de sticlă, închis cu dop cu filet și etichetat. Procesul tehnologic în mașina de îmbuteliere este foarte sigur pentru că, în afară de camera curată a fabricii, și mașina are propriul sistem de filtrare a aerului, tratare și dezinfectare, astfel încât produsul, deși este viu, cu toți aminoacizii întregi, cu vitaminele vii, să fie sigur pentru consum. Sigur, în condițiile păstrării la frig și cu un termen de valabilitate destul de scurt de 14 zile. Nu se compară cu produsele care pot sta la cald o săptămână, două, trei. Acest lapte, după 3-4 ore de stat la cald, se strică“, îmi explica Adrian Cocan, soțul Mădălinei și manager la Lăptăria cu caimac.

Laptele proaspăt, la sticlă, reînvie obiceiuri de mult uitate

Apariția acestor noi produse atrage atenția asupra calității produselor pe care le-am consumat până acum; nu spun că nu ar fi sigure, însă dacă ai de ales între un produs cât mai natural și unul ajutat cu tot felul de adaosuri, pentru a rezista cât mai mult la raft este clar că cei care pun preț pe sănătatea lor vor da un ban în plus pentru a mânca un aliment net calitativ. Totuși, Adrian Cocan admite că se pot realiza produse naturale, dar cu mici neajunsuri. „Suntem primii care recunoaștem că sunt dezavantaje. Unul este condiția de logistică, pentru că trebuie ținut și transportat la rece, are un termen de valabilitate scurt și omul modern ocupat nu se poate duce zilnic la magazin și doi, prețul. Un astfel de produs este inevitabil mai scump, pentru că necesită o investiție, un lapte de foarte bună calitate, care presupune un lanț logistic costisitor și atenție constantă“, explică Adrian Cocan. 

Adaug și eu aici faptul că manipularea sticlelor se face mai greu și necesită atenție, lucru care ne-a ieșit din obișnuință după dispariția laptelui la sticlă. „Da, este un pic mai greu de manipulat, dar din fericire am găsit un producător de sticlă în Italia care face sticlă extrem de ușoară, de foarte bună calitate, am avut surpriza să scăpăm câte o sticlă de la 1 m și nu s-a spart când a fost goală. Când este plină, desigur, întotdeauna se sparge“, afirmă Adrian Cocan.

Primul produs care va fi pe rafturile magazinelor Mega Image va fi laptele proaspăt de la vacă, ambalat în sticlă din sticlă, la 1 litru, iar ulterior vor intra pe piață iaurtul natural în borcan din sticlă, sana, brânzeturile proaspete cum este cașul proaspăt și cașul zvântat, brânzeturile maturate. În viitor proprietarii fabricii vor aduce pe piața de business to business – HORECA smântâna proaspătă pentru frișcă și laptele condensat.

Iaurtul? De senzație!

Iaurtul este produsul care  a uimit invitații. Majoritatea au dat șampania pe lapte și prăjiturile pe iaurt, iar detaliile despre acest produs mi le-a dat Mădălina Cocan. „Iaurtul are 5% grăsime, practic adăugăm puțină smântână în laptele integral pe care îl luăm de la vacă pentru a obține iaurt, dar nimic altceva. Indiferent de cum va arăta, nu vom adăuga niciodată proteine extra, nu îl vom ajuta să fie mai ferm cu alte artificii.“

Cei doi tineri, Mădălina și Adrian, intenționează să producă și lapte condensat bun pentru înghețată și prăjituri. Brânzeturile maturate, care vor fi de inspirație italienească, mai au de așteptat până vor intra pe piață, asta pentru că procesul de maturare durează, dar și pentru că producătorii vor să-și arate aici măiestria. „Avem ambiții mari, vrem să participăm la concursuri internaționale cu brânzeturile noastre, asta este ținta, acolo vrem să fim printre marii producători de brânzeturi pentru că România are tradiție în acest domeniu, dar prea puțin pusă în valoare“, îmi spunea Mădălina Cocan.

La aceste produse, spre sfârșitul anului, se va adăuga smântâna coaptă, un produs nou, unic pe piața românească. „Smântâna coaptă își are originea în caimacul care se făcea pe vremuri în România, în comunitățile cu tradiție în zona asta și este un produs care se fabrică acum în Marea Britanie și se numește Clotted Cream. Este o cremă tartinabilă pe care o putem consuma cu orice produs de patiserie sau pâine și poate fi folosită în multe prăjituri“, declară Mădălina.

Rețetele produselor sunt unice din multe puncte de vedere. „În primul rând sunt curate pentru că nu folosim niciun fel de aditivi, coloranți, lapte praf sau tot felul de alte substanțe care se pun în produse în mod uzual. În al doilea rând folosim doar fermenți și cheaguri naturale. În plus, tehnologia folosită este una italiana, dar gusturile sunt românești“, a completat Adrian.

Dotările, detaliile, totul la superlativ

Adrian Pătrașcu, directorul de producție al fabricii, laudă inclusiv materialul cu care este acoperită podeaua. „Pavimentul este de fapt un mortar epoxidic, numit ucrete, produs în Germania special pentru industria alimentară, mai ales pentru lactate. Am scăpat obiecte grele pe el și nu a pățit absolut nimic, este o suprafață care rămâne perfect curată și care inhibă dezvoltarea bacteriilor.“

Linia de ambalare este și ea compusă din foarte multe elemente automatizate, sticlele, borcanele, dopurile și capacele sunt mai întâi sterilizate și apoi umplute. Îmi spunea Adrian că „totul se sterilizează, chiar și aerul care rămâne deasupra laptelui. Toată apa din fabrică este osmozată cu un utilaj adus din Franța și apa care ia contact cu ambalajul este pură. Din două motive: unul pentru siguranța alimentului și doi, încer­căm să evităm costurile de mentenanță. Pentru că este foarte greu să aduci specialiști din afară care să-ți depaneze utilajele în România, mai ales că suntem în mijlocul unui câmp. Apa este folosită doar la spălarea recipientelor, nu avem apă în produs“.

Apoi ambalajul este foarte special și ales pentru că și-au dorit „ca produsele să arate cu totul altfel decât ce este pe piață. Nu suntem atât de nostalgici încât să aducem exact ce a fost, în sticla în care a fost, consumatorii nu își doresc asta. Consumatorii vor un lapte bun, natural, adevărat, dar adaptat zilelor noastre. De aceea am ales o altă formă de sticlă, pătrată, o procesare modernă, mai blândă, dar care păstrează gustul autentic, caimacul. Borcanele de sticlă vin din Germania, iar sticlele pentru lapte din Italia, nu pentru că nu ne-am dori să le luăm din România, ci pentru că pur și simplu nu le-am găsit. Etichetele sunt transparente pentru că pe acest prin­cipiu al transparenței ne bazăm brand-ul. Ne dorim să tratăm consumatorii așa cum vrem noi să fim tratați de brandurile din piață. Și eu și Adrian, soțul meu, venim cu un background de marketing și de business din piață și atunci aici a fost expertiza noastră maximă“, argumenta Mădălina.

Așadar, alegerea etichetelor reflectă transparența producătorilor care nu au nimic de ascuns. „Da, suntem un business transparent și am vrut să transmitem și că suntem deschiși către consumatori. Vom organiza începând din această lună câte o seară de gătit în fermă, ca oamenii să poată vedea ferma și fabrica. Se va găti în funcție de inspirația bucătarilor pe care îi vom aduce să instruiască invitații (aleși aleatoriu dintre fanii de pe Facebook). Prin acest demers vrem să arătăm consumatorilor munca din spatele unor astfel de produse“, adăuga și Adrian.

Am apreciat efortul acestor tineri și, apropo de efort, cei doi au numărat peste 6.000 de oameni care au lucrat la acest proiect într-un fel sau altul pentru a ridica într-un an și jumătate o fabrică care respectă cele mai înalte standarde europene și americane. „Am lucrat direct cu câteva zeci de firme și indirect fiecare dintre ele au avut zeci de furnizori. Numărul de ingineri care au lucrat la proiect a fost de câteva sute“, îmi declara Adrian.

„Am reușit să avem un feedback bun, mai ales de la părinții cu copii care nu consumau lactate, le refuzau. Vorbim de copii mici de 3-4 ani care, când au primit lactatele noastre, le-au consumat foarte lejer. Marea noastră victorie este că aceste produse sunt consumate de copii cu mare plăcere. La noi laptele este un pic mai gras, dar în egală măsură este dulce, plăcut, nu are niciun fel de miros și este un produs complet“, îmi povestea managerul fabricii.

Patricia Alexandra Pop