Reguli minime de siguranță în fermele de suine

Deși este de la sine înțeles că în orice fermă trebuie respectate normele de siguranță igenico-sanitare, de multe ori acestea sunt încălcate cu bună știință sau din ignoranță. Fără respectarea acestor reguli, parametrii ce țin de productivitate pot fi periclitați, iar investiția pusă în pericol. De aceea vom începe o serie de articole cu recomandări practice dedicate crescătorilor de animale. În această ediție avem în vizor fermele de suine.

Să începem cu intrarea în fermă

Prin acces în fermă înțelegem respectarea tuturor măsurilor de biosecuritate, folosirea substanțelor decontaminante pentru filtru rutier în fermele de reproducție. În ceea ce privește personalul, acesta va fi instruit să folosească filtrul sanitar cu dușuri, iar fiecare acces în fermă trebuie să fie însoțit de echipament adecvat cu cizme și mănuși, evitând contactul direct cu animalul. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere ca furajul să fie ținut în condiții corespunzătoare, în spații curate, bine ventilate.

Recomand după fiecare ciclu de producție folosirea substanțelor decontaminante în silozuri și compartimente hală, inclusiv folosirea „termonebulizării“. De asemenea, ar trebui urmărite atent aspectele care țin de furajarea optimă, microclimat: viteza curenților de aer, nivelul de amoniac din fose sau din base, căldura excesivă sau lipsa aerisirii spațiilor hală – compartimente care vin de fapt ca o influență negativă asupra creșterii și dezvoltării armonioase a animalelor, dar și ca o influență asupra sporului mediu zilnic (SMZ) cu efecte negative.  Adăparea depinde de acest aspect, dar și de urmărirea debitului de apă, fiind un aspect foarte important și un punct de mare referință (verificarea sistematică a suzetelor care trebuie să fie funcționale mai ales în perioadele de vară) în creșterea suinelor.

Furajarea, adaptată potențialului genetic

Furajarea presupune urmărirea îndeaproape a rețetei furajere, echilibrarea acesteia și folosirea de premixuri (PVM) de calitate, în concordanță cu rezultatele pe care dorim să le avem și mai ales adaptate la potențialul genetic al animalelor din fermă. Când discutăm de conversia furajului avem de fapt în vedere cu ce cantitate de furaje obținem 1 kg de greutate vie, fiind strâns legat de sporul mediu zilnic obținut.

Cât despre furajare în general, constat că fermierii din țară preferă achiziționarea unui furaj comercial, în ciuda faptului că își pot procesa singuri materia primă obținută în fermele vegetale proprii. În acest sens, recomand un furaj propriu potrivit fiecărei ferme, dar mai ales adaptat potențialului genetic, categoriei de animale și stadiului lor de creștere.

O rație furajeră completă și optimă trebuie să asigure un plus de producție cu peste 80-90% comparativ cu furajarea de tip gospodăresc doar cu cereale. După cum bine știm, ingredientele naturale și de calitate determină o carne gustoasă și sănătoasă pentru consumul nostru. Ca recomandare, o rație furajeră trebuie să completeze în mod constant atât necesarul de proteină, aminoacizi cât și vitamine și minerale care sunt insuficiente luând în calcul doar rația de cereale. Există categorii de furaje care se adresează fiecarei vârste și stări fiziologice (gestație, lactație), după cum urmează:

- furajul complet în hrana scroafelor gestante poate avea ca și compoziție: grâu, porumb, tărâțe de grâu, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, carbonat de calciu, premix vitamino-mineral, fosfat monocalcic, sare.

Specificații:

• energie metabolizabilă: 2.212 kcal/kg
• proteină brută: 15%
• metionină: 0.26%
• metionina + cistină: 0.54%
• lizină: 0.65%
• calciu: 0.75%
• fosfor total: 0.54%
• celuloză: 6.33%
• grăsime: 2.8%

- furajul complet în hrana purceilor între 28-42 de zile are aceeași compoziție ca și la celelalte, doar cu deosebirea că se pot folosi făină de pește, ulei de floarea-soarelui și, foarte important, oxid de zinc (folosit în prevenirea stresului provocat de înțărcare, separare de scroafa-mamă, mutare în alt compartiment/mediu, regrupare cu alți porci), iar rolul principal în rețetă îl preia adăugarea de lapte praf cu aport de calități nutritive de excepție

Specificații:

• energie metabolizabilă: 2.538 kcal/kg
• proteină brută: 19%
• lizină: 1.38%
• calciu: 0.36%
• fosfor total: 0.57%
• celuloză: 2.6%
• grăsime: 5.5%

- furajul complet în hrana scroafelor în lactație poate avea ca și compoziție aceleași componente ca și la furajul de gestație cu adăugarea făinei de pește

Specificații:

• energie metabolizabilă: 2.338 kcal/kg
• proteină brută: 17%
• metionină: 3.3 g/kg
• metionină + cistină: 6.6 g/kg
• lizină: 9.4 g/kg
• calciu: 10 g/kg
• fosfor total: 5 g/kg
• celuloză: 5%
• grăsime: 4.5%

- furajul complet în hrana purceilor 15-20 kg este asemănător cu categoria precedentă.

Specificații:

• energie metabolizantă: 2.404 kcal/kg
• proteină brută: 17%
• metionină: 0.39%
• treonină: 0.38%
• lizină: 1.13%
• calciu: 0.65%
• fosfor total: 0.48%
• celuloză: 3.86%
• grăsime: 2.55%

- furajul complet în hrana purceilor 30-60 kg are ca și compoziție: grâu, porumb, tărâțe de grâu, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, carbonat de calciu, premix vitamino-mineral, fosfat monocalcic, sare.

Specificații:

• energie metabolizantă: 2.300 kcal/kg
• proteină brută: 16%
• metionină: 0.27%
• metionină + cistină: 0.55%
• lizină: 0.9%
• calciu: 0.65%
• fosfor total: 0.44%
• celuloză: 4.86%
• grăsime: 2.65%

Se recomandă ca furajul să fie de bună calitate și ținut în spații uscate și răcoroase, să nu ia contact cu mirosul de hală întrucât animalul nu-l mai consumă.

Loredana MOCANU, inginer zootehnist,

Catlor Consulting Brăila