abonament lumea satului

update 24 Nov 2017

Asociația Română a Blănurilor, o „umbrelă“ pentru crescătorii de chinchila și nurcă, confecționeri și retaileri

  • Publicat în Zootehnie

Mircea Vieroșanu a mai fost interlocutorul nostru în urmă cu câțiva ani. Am fost atunci în Balotești, la ferma sa de creștere a chinchilei, pentru a afla câteva dintre secretele care pun în mișcare o astfel de afacere și pentru a confirma faptul că, într-adevăr, creșterea acestor animale pentru blană aduce venituri, însă doar după ce se trece un test al anduranței. Am reluat dialogul cu domnia sa, de data aceasta pe o altă temă. Înființarea unei asociații-umbrelă pentru toți jucătorii din sectorul de producere și prelucrare a blănurilor, premieră care a avut loc spre sfârșitul anului trecut.

O inițiativă Fur Europe

Asociaţia Română a Blănurilor a fost înfiinţată la iniţiativa Fur Europe, iar obiectivul ei este acela de a reuni sub tutela sa fiecare actor din sectorul de producere a blănurilor, adică atât crescătorii de chinchila şi de nurcă (în România sunt doar două ferme de creștere a nurcilor), cât şi retailerii şi confecţionerii.

„Fur Europe a introdus acest concept de asociaţie naţională pe tot segmentul de blană şi încet-încet acest lucru se va întâmpla în toate ţările, adică se vor uni sub aceeaşi umbrelă şi crescători, şi producători. Asociaţia crescătorilor de chinchila al cărei membru sunt şi eu făcea parte din această structură, însă crescătorii de nurcă şi confecționerii – activităţi care au apărut în România în ultimii doi ani – nu erau membri ai Fur Europe. Aşa că a existat această iniţiativă de a reuni toţi jucătorii din sector.“ Asociaţia a fost înfiinţată de zece membri fondatori din cei trei piloni, mai exact trei crescători de chinchila, un crescător de nurcă şi restul confecţioneri şi retaileri. Iar în prezent are 18 membri din toată ţara. Până în momentul de faţă, asociaţia s-a înscris în foruri internaţionale precum Fur Europe şi International Fur Federation, iar Mircea Vieroşanu spune că este important că s-a aflat despre existenţa ei şi că membrii asociaţiei au fost deja cooptaţi în bordul de conducere a celor două organizaţii internaţionale.

Ce poate face asociaţia

Cum va schimba concret existenţa acestei asociaţii segmentul de creştere a animalelor pentru blană?

Doar la nivel de promovare şi vizibilitate a activităţii va exista o schimbare, pentru că în ceea ce priveşte asigurarea unei pieţi sigure de desface a producţiei de blănuri, Asociaţia Română a Blănurilor nu va avea nicio implicare. Interlocutorul nostru spune că desfacerea producţiei va fi în continuare o chestiune de care trebuie să se preocupe fiecare în parte sau asociaţiile profesionale (în România sunt doar două asociaţii ale crescătorilor de chinchila şi nurcă).

Mircea Vieroşanu subliniază însă faptul că prezenţa crescătorilor români de chinchila sau nurcă la târgurile naţionale şi internaţionale la care va participa asociaţia va deschide noi oportunităţi.

„După părerea mea, cel mai important scop al asociaţiei este să apere interesele celor implicaţi în acest domeniu. Există multe asociaţii de protecţie a animalelor care, pentru a justifica banii primiţi ca sponsorizări, întreprind tot felul de acţiuni. La noi nu s-a întâmplat, dar în alte ţări activiştii au ajuns până într-acolo încât să atace fermele şi să dea drumul animalelor pe câmp. Asta în vreme ce la nivel european se fac studii foarte clare prin care se dorește să se arate că folosirea blănurilor naturale este mult mai sănătoasă decât folosirea blănurilor sintetice. Pe de altă parte, un ajutor major poate veni pentru confecţioneri. În acest fel asociaţia va face cunoscută importanţa introducerii unor reguli de vânzare a confecţiilor de blană astfel încât clienţii să nu mai fie păcăliţi. La ora actuală sunt foarte multe magazine în care veţi găsi haine despre care se spune că sunt din blană de chinchila sau nurcă şi nu este aşa.“

  • Primele mențiuni scrise despre creșterea în ferme a animalelor pentru blană sunt din anul 1860 în America de Nord. Pe continentul european, pionierul în creșterea animalelor de blană în ferme a fost Norvegia.
  • La nivel mondial cererea pentru blana de chinchila este de cca 350.000 bucăți anual, iar producția de blănuri de chinchilla finisate la nivel mondial, 250.000 de bucăți anual.
  • Cei care sunt interesaţi de aderarea la Asociaţia Română a Blănurilor şi care lucrează într-unul dintre cele trei domenii – crescător, retailer sau confecţioner – pot depune o cerere în acest sens. Asociaţia va verifica bonitatea solicitantului şi îşi va da sau nu acceptul de a-l primi ca membru. Apoi se achită anual o taxă de cotizaţie.
  • În momentul de faţă, la noi în ţară nu există retaileri de blănuri neconfecţionate şi nici tăbăcari și asta determină crescătorii de chinchila să vândă blănițe neprelucrate, evident la un preț mult mai mic. Mircea Vieroşanu spune că o tăbăcărie nu este rentabilă dacă se înfiinţează doar pentru 5.000 de blănuri pe an. Utilajele folosite în această activitate nu sunt foarte ieftine, iar chimicalele necesare se achiziţionează în cantităţi foarte mari, așa că afacerea cu tăbăcăria se pune în practică doar dacă există certitudinea unei producţii de câteva zeci de mii de blănuri pe an.

Laura ZMARANDA