Logo
Imprimă această pagină

Fazaneria Ghimpați - 90 de ani de activitate continuă

Originar din Asia, mai exact dintr-o regiune depresionară din Caucaz, actuala Republică Georgia, fazanul a fost aclimatizat în România la începutul secolului trecut. În România de dinainte de 1989 activitatea de creștere a fazanilor a fost concentrată în câteva unități specifice, însă reducerea piețelor de desfacere – mai ales a celei externe – a fost decisivă. Majoritatea fazaneriilor și-au restrâns activitatea, fapt care în final a condus la închiderea acestora. Fazaneria de la Ghimpați, județul Giurgiu, este una dintre cele trei unități care au rezistat. „Noi am crezut în șansa noastră și credem în continuare că prin efort și multă ambiție, cu sprijinul Direcției Silvice Giurgiu, vom putea duce mai departe această frumoasă activitate“, spune Mihai Tache, șeful fazaneriei.

– Când a luat ființă această fazanerie?

– Primul document care atestă înființarea acestei fazanerii datează din 1927, an în care o persoană particulară, iubitoare de vânătoare, arendează dreptul de vânat în această zonă și pune bazele a ceea ce avea să fie timp de 90 ani Fazaneria Ghimpați. De altfel, anul acesta se împlinesc 90 ani de la înființare și intenționăm să marcăm acest eveniment prin realizarea unei monografii.

– În ce perioadă s-a înregistrat un apogeu al producției?

– Perioada vârfului de producție la Fazaneria Ghimpați a fost înregistrată între anii 1981-1990, când anual fazaneria producea peste 30.000 de fazani la valorificare în cea mai mare parte la export.

– Care este capacitatea de producție a fazaneriei, cât produceți la ora actuală și unde valorificați producția?

– Capacitatea de producție a fazaneriei este de cca. 30.000 de fazani la valorificare. Una dintre problemele majore cu care ne confruntăm este desfacerea, având în vedere că piața externă nu mai este de actualitate, iar în plan intern asociațiile care gestionează fonduri de vânătoare nu au prea multe resurse financiare. În ultimii ani producția realizată nu a depășit 15.000 de fazani la valorificare tocmai din cauza acestor considerente, această producție fiind livrată exclusiv către aceste asociații de vânătoare.

Pentru anul în curs sunt semne îmbucurătoare și aici mă refer la faptul că cca 90% din producție a fost deja contractată.

Pe lângă fazanul de vânătoare, care repre­zintă producția de bază, în fazanerie mai producem și așa-numiții fazani de decor, cum sunt: fazanul regal; fazanul argintiu; fazanul auriu; fazanul diamant.

– Ce măsuri ați luat pentru menținerea acestei activități?

– Chiar și în aceste condiții de scădere a producției, în ultima perioadă am reabilitat și modernizat majoritatea obiectivelor de producție, asigurând astfel menținerea unui flux tehnologic la parametrii corespunzători.

– Cum este structurată o fazanerie?

– O fazanerie este structurată pe mai multe sectoare, și anume: sectorul de reproducție, constituit din module, unde sunt compartimentate familiile de reproducători; sectorul de incubație dotat cu toată aparatura necesară; sectorul de creștere a puilor în hale, unde acestora le sunt asigurate toate condițiile care țin de confortul termic, hrănire, medicamentație preventivă; sectorul volierelor de stocaj, unde puii de fazan sunt crescuți până la momentul valorificării.

– Care este producția de ouă a unei fazanițe și cât durează incubația?

– Dacă în libertate o fazaniță depune o pontă de cca 15 ouă, în crescătorie, hrănită intensiv, aceasta poate realiza o producție de cca 45-50 de ouă pe sezon, mai precis perioada cuprinsă între 1 aprilie - 15 iunie. Durata incubației la fazan este de 25 zile. Aceste aparate de incubație sunt de proveniență franceză. Ele au fost importate la începutul anilor ’70. La ora actuală funcționează la parametri corespunzători chiar dacă iată peste ele au trecut mai mult de 40 de ani. Întreținerea acestora o facem cu piese din dotare sau cu cele obținute de la fazaneriile dezafectate.

– Ce presupune activitatea de creștere a puilor de fazani?

– Este o activitate foarte complexă care se bazează pe asigurarea pe cât posibil a condițiilor de creștere și dezvoltare din mediul natural. Astfel este necesară administrarea de nutrețuri combinate cât mai aproape de necesitățile naturale și trebuie asigurat un mozaic de culturi în volierele de stocaj. Și, în special, este necesară asigurarea unei densități corespunzătoare. Pentru creșterea și stocarea unui fazan, tehnologic sunt necesari 5 m.p., numai așa acesta se poate dezvolta și poate ajunge la o conformare cât mai aproape de însușirile fenotipice din mediul natural. Dacă în trecut obținerea puilor de fazani se făcea pe cale seminaturală, în prezent aceasta se realizează modern, folosindu-se instalații de mare performanță și cu un randament ridicat (aparate de incubație, de ecloziune, eleveoze electrice). De asemenea, hrănirea se realizează după principii științifice, având la bază nutrețuri combinate specifice vârstei și etapei de dezvoltare.

– Ce este specific în rețetele de nutrețuri combinate?

– De bază este nivelul proteic care începe de la 27% în faza STARTER, continuă cu 23% în faza CREȘTERE și se încheie cu cca 18% în faza FINISARE. De asemenea, formarea penajului și coloritul se datorează prezenței în nutrețurile combinate a șroturilor de soia și floarea-soarelui, precum și a unor premixuri speciale pentru aceste sortimente de furaj.

– Care este scopul creșterii în condiții controlate?

– Scopul creșterii în condiții controlate presupune refacerea efectivelor de vânat aflate în libertate, extinderea arealului speciei, asigurarea de material biologic, atât pentru piața internă, cât și pentru cea externă.

– Când s-a declanșat creșterea cu adevărat intensivă în țara noastră?

– Creșterea cu adevărat intensivă a început după anul 1974, când la nivel național s-a dezvoltat un proiect amplu ce presupunea modernizarea și extinderea tuturor fazaneriilor existente, scopul fiind obținerea unor producții mari de fazani, ce urmau să fie valorificați la export.

– Ce condiții trebuie să se aibă în vedere, la înființarea unei fazanerii?

– Pentru înființarea unei fazanerii trebuie avute în vedere următoarele aspecte: amplasarea să se facă în zona forestieră, cât mai departe de localități sau alte ferme de păsări; zona să fie ferită de vânturi, solul să fie cât mai permeabil pentru a absorbi apa provenită din precipitații; să aibă acces la rețeaua națională de electricitate; să aibă sursă proprie de apă; să fie cât mai aproape de arterele principale de circulație pentru facilitarea aprovizionării cu furaje, materiale consumabile și pentru valorificarea producției.

– Cum vedeți viitorul activității de creștere a fazanului în România?

– Avem speranța că în acest scurt timp, la nivel național, se va pune la punct un plan de măsuri care să conducă la revigorarea acestei activități. Mai ales că la ora actuală în România mai funcționează doar trei unități de creștere a puilor de fazani, și anume la Giurgiu, Prahova și Timișoara.

GALERIE FOTO


Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului