cemrom doloflor
update 22 May 2018

Holstein Ro Progresiv Tour, o lecție de performanță pentru producții record (III)

  • Publicat în Zootehnie

Înscrisă în circuitul Holstein Ro Progresiv Tour, ferma Agroind Focșani și-a deschis porțile pentru un schimb de experiență. Întâmpinați de Petre Azoiței, managerul fermei, și de Dănel Cosma, directorul tehnic, echipați cum se cuvine, toți cei prezenți, jurnaliști și crescători ai rasei Holstein, am inspectat la pas fiecare zonă importantă a fermei. Cu un trecut nu tocmai glorios și un parcurs destul de anevoios, ferma de la Doaga, județul Vrancea, se bucură astăzi de o genetică de top adusă de peste Ocean, dotări moderne și utilaje performante, devenind pe bună dreptate o sursă de inspirație pentru alți crescători de animale.

Un parcurs anevoios

holstein 4

În urmă cu 40 de ani, pe locul unde acum există una dintre fermele de elita nu doar din județ, ci și din țară, existau doar „câteva saivane de oi, 8 grajduri pentru bovine, 8 căruțe, 16 boi, 4 cai și 8 topoare cu care se tăia silozul“, își amintește Petre Azoiței. Evoluția a fost destul de neplăcută, după cum spunea managerul fermei, pentru că dezvoltarea s-a făcut treptat, în urma creditelor, a căror dobândă era la vremea aceea 150%. Timp de 10 ani am fost nevoiți să ne plătim datoriile, cam 15 miliarde de lei“, spunea Azoiței. Abia după plata creditelor, au început să se facă investiții în dotarea fermei.

În 2005 s-a apelat la SAPARD 1 și cu 200.000 de euro au fost achiziționate un tractor, un plug, o semănătoare și un cultivator. Un an mai târziu, prin SAPARD 2, cu alte 600.000 euro ferma a dobândit o bucătărie furajeră, o linie de furajare și 8 tractoare. În prezent, 1.000 ha din sectorul vegetal al fermei este irigat, aceasta pentru că au fost investiți 1 mil. euro în stația de irigat și alt milion de euro, printr-un proiect pe Măsura 125, în extinderea sistemului de irigații pe întreaga suprafață. Parcul de mașini și utilaje agricole a fost mărit printr-un proiect în valoare de 2 mil. euro, pe Măsura 121.

Planurile de viitor includ un proiect pe Măsura 4.1 în valoare de 3 mil. euro pentru o stație de biogaz, ce va fi demarată în primăvara acestui an, și un altul în valoare de 700.000 euro pentru achiziția unei noi generații de utilaje agricole necesare în activitatea zootehnică.

holstein 1

La nivel de genetică s-au folosit tauri de top conform evaluărilor nord-americane precum: River-Bridge Co-Op Troy-Et, Coyne-Farms Jacey Cri-Et, Co-op Bosside Massey-Et, Ihg Montana-ET și Endco Superhero-Et.

Investițiile au culminat în urmă cu 2 ani, când a fost inaugurat un grajd modern realizat de o companie din Germania care a ținut să lucreze cu angajații proprii. Costurile s-au ridicat la 2 mil. euro, bani care s-au dus nu doar pe ridicarea construcției, ci și pe dotarea acesteia pentru a asigura confortul și bunăstarea animalelor. Față de alte adăposturi pentru vaci, pe care le-am vizitat, aici am remarcat o construcție cu schelet din lemn, cu armătură de fier, a cărui acoperiș era confecționat din plăci de azbociment ecologic. Pentru evacuarea dejecțiilor există o instalație cu plub raglor care împinge gunoiul de grajd spre extremitățile adăpostului, unde există un storcător. Acesta separă practic materia solidă de cea lichidă, astfel încât dejecțiile lichide să fie preluate prin conducte spre laguna de stocare cu capacitate de 30.000 mc, iar cele solide să fie depozitate, ca după un an de fermentare să fie utilizate la fertilizarea solului. Sala de muls, adusă din Suedia, a costat 160.000 de euro și are o capacitate de 2 x 12.

holstein 3

Zootehnie pe două direcții

Cu pași mărunți, dar cu sume mari, sectorul zootehnic merge astăzi pe două direcții: vaci de lapte și vaci de carne. Ferma dedicată producției de lapte numără în prezent 902 capete de bovine din rasa Holstein, dintre acestea 360 la muls, în timp ce ferma pentru carne are 160 de bovine din rase de carne, în principal metiși ai rasei Angus, dar și câteva exemplare de metiși Charolaise, Limousine și Albastru Belgian.

„Ferma de vaci de carne este sămânța aruncată aici de dl. Gheorghe Neață, care acum 8 ani sugera intrarea raselor de carne pe piața românească și spunea că vacile care își termină viața productivă și reproductivă să fie inseminate cu rase de carne. Așa am ajuns să avem aceste animale, o ferma cu statut și cod de exploatație, înscrisă în Asociația Angus Sibiu“, explica Dănel Cosma, întrebat ce a determinat popularea fermei cu rase de carne. În ceea ce privește acest sector, Petre Azoiței spune mândru că ferma pe care o deține rivalizează cu orice altă fermă din Europa. Ba mai mult, valoarea animalelor și implicit a cărnii ar fi mult mai mare dacă ne gândim că pe zonele unde pășunează aceste animale nu se înregistrează nivelul de nitriți și nitrați regăsit în carnea provenită din alte țări europene. În plus, „pentru noi este cea mai ușoară muncă, pentru că avem pășuni, o pădure cu poieni pentru pășunat și e o plăcere pentru un văcar să-și vadă vacile la prânz stând la umbră și rumegând“, povestea Petre Azoiței. Un regret totuși există. „Din păcate, tăurașii îi vindem cu 6,5-7 lei/kg, un preț sub orice critică, deși în afară se vând cu 3 euro/kg“, spunea cu amar acesta.

holstein 2

Mândria fermei rămân însă exemplarele de Holstein în care s-a investit mult, genetică americană, nu doar dotări pentru bunăstare. Banii s-au dus, însă producțiile sunt mai mult decât mulțumitoare. „Am plecat de la 23 de litri, în vremurile cele mai bune, pentru că ăla era sistemul pe atunci: în contenție, legată, vara stabulație liberă, furajarea era anevoioasă, numai cu lucernă, dar am ajuns la 32 litri, o producție destul de greu de menținut“, afirma directorul tehnic al fermei. O performanță asigurată prin genetică, un management performant, muzică simfonică pentru relaxarea animalelor, dar și furaje de cea mai bună calitate. „Baza furajeră este asigurată din producție proprie. Avem 1.000 ha teren arabil, în care domină culturile pentru zootehnie, cum ar fi lucerna, porumbul siloz, dar și rapiță, grâu, orz, floarea-soarelui“, a mai adăugat Cosma.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 30-32