A doua oprire în incursiunea noastră – numită Holstein RO Progresiv Tour, prin fermele de elită dedicate acestei rase de lapte – a fost la AgroComplex Lunca Pașcani. O vizită care a debutat la lăsarea serii, în camera de așteptare a sălii de muls, acolo unde am fost întâmpinați de 5 exemplare de Holstein, expuse în regim de expoziție, alese pe sprânceană, pentru a reprezenta cu brio ferma în fața musafirilor care le-au stricat liniștea pentru câteva ore.

Înființată în anul 1991, societatea Agrocomplex Lunca Pașcani respectă modelul de afacere dezvoltată cu pași mărunți, dar siguri. Am putea spune că este unul dintre puținele unități, foste CAP-uri care au primit șansa restructurării și care prin investiții susținute au reușit să-și diversifice activitatea, să-și mărească numărul de animale, atingând azi performanța de a deține un nucleu valoros de animale productive.

„Am plecat de la un colectiv mic de oameni și de animale. La momentul preluării, din cele 1.000 de bovine care erau cândva, rămaseră doar 100“, își amintește Bogdan Pantazi, directorul general al societății. Treptat, lucrurile au evoluat în urma unui proces de investiții, mai accentuat după anii 2000. Cu ajutorul unor fonduri europene, cu credite, dar și cu fonduri proprii unitatea agricolă deține astăzi 3.500 ha, dintre care 3.000 ha arabil, și o fermă zootehnică de elită. Cu cele două „vâsle“ puternice, reprezentate de cele două sectoare – vegetal și zootehnic, afacerea merge cu toată viteza înainte. Suprafața agricolă are an de an o structură diversificată, care include cartofi, loturi semincere și sfeclă de zahăr, pe acest segment ferma fiind chiar cel mai mare cultivator din zona Moldovei. În ceea ce privește furajarea animalelor, aceasta este asigurată doar din producția proprie, la momentul sosirii noastre în depozite fiind stocate peste 8.000 t de porumb siloz, 800 t fân de lucernă, 600 t paie de grâu și orz. Un aspect interesant mi s-a părut faptul că managerul societății a investit de-a lungul timpului în irigații, în contextul în care anual Moldova este pusă la încercare de verile secetoase. În acest sens, suprafața spre care se tinde a fi irigată este de 700 ha, după cum a afirmat Bogdan Pantazi.

Ferma zootehnică este axată pe creșterea vitelor de lapte și carne, dar și pe cea a ovinelor. „Deținem în prezent 860 de taurine Holstein și 260 de taurine pentru carne. Mulgem 280 de capete, cu o medie de 30 litri la vacile mulgătoare. Avem în jur de 300 de capete tineret femel, 50 de capete masculi și 115 juninci. Ca structură fiziologică a efectivului de carne, avem 100 capete matcă, predominant rasă Charolaise și metisă, dar ne dorim să ajungem la 250 efectiv matcă. De asemenea, suntem crescători de ovine, avem peste 1.500 de capete din rasa Sulfolk și Carabașă și bovine de carne“, declara la sosirea noastră Florin Stanciu, administratorul fermei. Animalele nu au fost importate, însă s-a lucrat mult la genetică, adică s-a mers pe programul de selecție genomică a taurilor performanți, atunci când s-a ales materialul seminal cu care s-au făcut însămânțările. Rezultatul acestui demers este demonstrat de producția obținută în fermă, peste 8.000 litri de lapte livrați zilnic către un procesator din Bacău. Dar și de cele 5 exemplare de excepție ale rasei Holstein pregătite în condiții de expoziție, pentru a putea fi admirate în toată splendoarea lor. De prezentarea tipologiei și morfologiei acestor animale, dar și de bonitarea așa cum se face în show-urile de specialitate din străinătate s-a ocupat Gheorghe Neață. „Maia, recordista fermei, dă acum în jur de 68 litri de lapte, dar, fiind o fermă industrializată, prefer să am mai multe vaci cu producții mai mici decât un individ cu producție mare pentru că îți creează dificultăți în producție“, spunea Florin Stanciu fără să se laude cu performanța fermei. Deși mulțumiți de rezultatele muncii lor, managerii fermei se simt dezamăgiți de modul în care se distri­buie banii alocați fermierilor și slaba susținere pe care o oferă statul celor care muncesc.

Pentru a atinge parametrii performanței s-a investit susținut. „Tot ce înseamnă nou consider că veți vedea în această fermă. De la managementul mulsului la cel al dejecțiilor, totul este automatizat. Sala de așteptare a sălii de muls are o capacitate de 2 x 12, paralel cu evacuare rapidă. Grajdul, ridicat în urmă cu 10 ani și care a presupus o investiție de 700.000 euro, are 350 de cușete și din punct de vedere tehnologic dispune de tot ce este nevoie pentru bunăstarea animalelor, linii de spray-ere pentru menținerea unei temperaturi de până la 24 grade C vara, montate pe linia de furajare, plug raclor, perii pentru scărpinat etc. În fermă există două tipuri de stabulație, stabulație pe cușete și pe așternut permanent, iar în funcție de stadiul fiziologic avem tehnologii diferite de creștere. Toate vacile recent fătate se află în stabulație pe așternut permanent. În același grajd pe o parte sunt vacile care au fătat, iar pe partea cealaltă sunt grupele de montă și două grupe de juninci gestante“, spunea tot administratorul fermei.

• Astăzi, în ferma zootehnică doar 25 de angajați se ocupă de animale, însă probabil că numărul acesta va crește odată cu demararea planurilor de viitor. „Ne propunem să creștem efectivul, să ajungem la 400 capete de vaci la muls. Vom continua investițiile mai ales pe partea de irigații, utilaje, iar în ceea ce privește ferma zootehnică, pe partea de igienă a laptelui, siguranța mediului, acestea fiind domeniile prioritare, mărind totodată și capacitatea de producție.

• „Eligibile au fost 250 de capete pe sprijin cuplat și animalele care le-a avut toată lumea în 2013, că am avut 100 sau 700 a fost tot aia. Pe 350 de capete nu încasăm nimic și nu am încasat niciodată. Aș spune autorităților să dea oamenilor care muncesc ceea ce merită, iar oamenilor care nu mai vor să muncească să nu le mai dăm absolut nimic. Pentru că zootehnia și mai ales vaca cu lapte este cea mai grea ramură“, declară nemulțumit Florin Stanciu.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 30-31