Bălțata Românească este poate cea mai cunoscută rasă de vite de pe la noi. Cu toate acestea, până cu câțiva ani în urmă, creșterea ei era mai degrabă apanajul gospodăriilor individuale, decât al marilor ferme. Dar lucrurile s-au schimbat grație eforturilor unor entuziaști, care în 2011 au creat Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească. Inițial au fost patru fermieri. Acum numărul membrilor organizației a ajuns la 5.000, iar numărul de animale înscrise în Registrul Genealogic al rasei depășește 200.000.

Lemn și aer pentru sănătatea vacilor

Unul dintre cei patru entuziaști care au pus umărul la recunoașterea și revenirea în forță a Bălțatei Românești este Zoltan Haller. „Pentru mine a fost un hobby, care s-a transformat în meserie“, ne-a spus fermierul. De meserie inginer specializat în robotică, s-a ocupat ani de zile de intermedieri în afaceri imobiliare. Abia în 2008 a început activitatea în zootehnie, la Hărman, lângă Brașov. Totul a început cu 23 de juninci, bineînțeles Bălțate Românești, gestante.

„Formația mea de inginer m-a ajutat să înțeleg importanța tehnologiei într-o afacere, indiferent de ramura în care se derulează ea“, a destăinuit domnia sa. Tocmai de aceea a reconstruit vechile grajduri. Cele de acum au structura din lemn. „Am pus accentul pe volumul mare de aer. Cu cât au mai mult aer animalele sunt mai sănătoase și pot produce lapte mai mult și mai bun. În plus, folosind lemnul ca structură, totul e mai bio, avem mai puțin ciment și mai puțin metal“, consideră proprietarul fermei Haller. O dată la doi ani stâlpii de lemn sunt curățați temeinic și, acolo unde este nevoie, sunt băițuiți. „În rest, întreținerea curentă este foarte simplă“, mai spune domnia sa. Pentru că adăposturile sunt bine aerisite, substratul, alcătuit din paie și bălegar, se scoate o dată la opt luni, când deja este fermentat și poate fi folosit ca îngrășământ.

Un om și zece roboți

Pentru îngrijirea celor 400 de animale pe care le are în fermă, Zoltan Haller lucrează de multe ori singur. Singur, dar ajutat de zece slujitori de nădejde. „Niciodată nu vin beți la serviciu și nici nu se plâng de ceva. I-am plătit dinainte pentru următorii cel puțin 20 de ani“, spune fermierul. Și pentru a risipi nedumerirea, ne prezintă cei zece roboți care dotează ferma. Patru roboți mulg vacile. Alți doi împing, din oră în oră, furajele împrăștiate mai aproape de animale. Unul furajează junincile, altul alăptează vițeii, în timp ce unul face curățenie. Ferma este dotată chiar și cu perii automate care scarpină vacile pe spate, pentru a le mări confortul! „Pe lângă ușurarea muncii, roboții au avantajul de a comunica date foarte importante, în timp real. Pe lângă activitatea lor de bază, ei colectează și informații despre sănătatea animalelor, perioada optimă de însămânțare, riscul de apariție a unei boli, cum ar fi mamita, și multe altele. Astfel putem pune accentul pe prevenție și nu pe tratament. În termeni economici aceasta se traduce prin faptul că nu trebuie să cheltuim pe medicamente“, explică Zoltan Haller avantajele lucrului cu roboții.

Rețeta succesului: tehnologia și managementul

Deși importantă, tehnologizarea nu reprezintă, singură, întreaga cheie a succesului. O contribuție importantă o are și managementul animalelor. „Bălțata Românească este o rasă mixtă, de lapte și de carne. După prima fătare, producția de lapte a unei vaci ajunge la 30 – 35 litri de lapte/zi. După a doua sau a treia fătare, animalul ajunge la cca 1.000 de kilograme. Aceste caracteristici recomandă ca această rasă să fie foarte avantajoasă din punct de vedere economic.“ Pentru ca ritmul producției de lapte să fie constant tot timpul anului, în fermă s-au alcătuit loturi de câte 40 – 50 de juninci care sunt însămânțate simultan, astfel încât să se asigure câte 30 de fătări în fiecare lună. Junincile sunt montate doar atunci când greutatea lor depășește 600 – 650 kg și au minimum 24 de luni. Astfel există garanția că sunt dezvoltate suficient pentru a avea fătări ușoare și, după aceea, o producție mare de lapte. Materialul seminal este de cea mai bună calitate, „recoltat de la cei mai buni tauri din lume“, spune fermierul. După fătare, vițeii sunt duși la creșă, unde robotul îi hrănește cu lapte colostral, la început, apoi cu lapte normal și, în final, cu lapte praf.

„În cadrul asociației ne-am propus să obținem și să folosim tauri născuți, crescuți și testați în România. Deocamdată avem tăurașii, urmând ca ei să intre în testare cât de curând. Sperăm ca la sfârșitul anului viitor să putem oferi material seminal de la aceștia“, a spus Zoltan Haller.

Argumente pentru vitele autohtone

„Fermierii ar trebui să înțeleagă avantajul de a crește animale obținute în țară. Junincile din import, poate nu toate, dar o bună parte dintre ele, au o hibă. Oamenii vând, de regulă, ceea ce nu le mai trebuie. Așa se face că la noi ajung animale cu valoare genetică mai mică sau care au unele deficiențe, despre care, în prima fază, nu i se spune nimic cumpărătorului. Abia când omul se vede cu animalul în curte își dă seama că a fost păcălit!“, avertizează fermierul.

Păstrând același registru, al avertizărilor asupra riscurilor care îi pândesc pe fermieri, președintele ACVBR a ținut să transmită un mesaj important crescătorilor de vaci: „Una dintre condițiile de acordare a Sprijinului Voluntar Cuplat este ca animalele să se regăsească în Registrul Genealogic al rasei. Acest lucru înseamnă ca animalele să fie supuse Controlului Oficial de Performanță (COP). Mulți fermieri ignoră această prevedere, riscând să fie excluși de pe listele APIA. Insist pe lângă fermieri ca ei să cheme controlorii în ferme, la 28 de zile, așa cum prevăd normele. Din aceste controale nu au decât de profitat. Performanțele fiecărei vaci sunt monitorizate, iar crescătorii își dau seama dacă e cazul să intervină pentru îmbunătățirea calitativă și/sau cantitativă a producției prin modificarea furajării.“

„La ACVBR nu se face rabat de la calitate!“

În ceea ce privește activitatea asociației pe care o conduce, Zoltan Haller a ținut să precizeze: „Noi am pornit de la început cu principii foarte clare. Nu facem niciun rabat de la calitate. Disciplina este cuvântul de ordine. Cui nu-i place disciplina nu face parte din asociația noastră și nu lucrează cu noi. Există unii fermieri care se știu cu nereguli și care încearcă să migreze spre alte asociații, dar nu au unde.

Există un singur Registru Genealogic pentru Bălțata Românească, pe care îl gestionăm noi. Conform normelor europene în vigoare, nu se justifică întocmirea unui al doilea. Pe de altă parte, am devenit membri ai Federației Mondiale de Simmenthal și suntem reprezentanții ei în România. Prin cele 30 de organizații județene acoperim cca 99% din suprafața țării. Putem asigura fermierilor afiliați tot sprijinul de care au nevoie!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 34-36