Zootehnie 03 Octombrie 2016, 12:01

Ciobănescul Carpatin Românesc, mediator între om și prădători

Scris de

Au trecut peste 10.000 de ani de când omul și câinele se însoțesc prin trecerea lor pe pământ. Peste 10.000 de ani în care omul s-a descoperit pe sine cu ajutorul celui mai fidel companion. Împreună și-au cizelat temperamentul și au învățat să își țină reciproc spatele. Însă câinele a fost cel care ne-a predat cele mai importante lecții despre sacrificiu. Puțina prețuire pentru propria viață l-a făcut pe acest necuvântător să ne urmeze pretutindeni. Împreună am învins Infernul, am cucerit Paradisul.

Viața în munți nu este ușoară și totuși milenii de-a rândul omul și natura au fost prinși în această simbioză. Sălbăticia a fost nevoită să îl asimileze pe vânătorul suprem al planetei, iar acesta a trebuit să accepte provocările ei. În acest parteneriat forțat, conflictele sunt iminente, iar ciobanii au cele mai interesante povești despre viața pe spatele „dragonilor de stâncă“ și întâlnirile de gradul zero cu prădători de excelență precum lupii și urșii. De multe ori, aceste întâlniri au prețul lor. Turmele ciobanilor sunt atacate de animalele sălbatice, iar prădătorii sunt surghiuniți pentru asalturile lor. Nimeni nu are de câștigat. Așa că a fost găsit un mediator, câinele. Însă pentru că doar „paza bună trece primejdia grea“, câinii aleși pentru a îndeplini această misiune trebuie să aibă capacitatea fizică și un temperament potrivit care să intimideze prădătorii. Nu se întâmplă mereu așa.

Scopul canisei

Silviu Tiriac

Silviu Chiric (foto), consilier în domeniul Protecției Naturii – Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea (APM), spune că, în urma unui studiu întreprins de echipa sa, a constatat că multe dintre stâne sunt apărate doar de câini-metiși. De aceea protecția șeptelului este compromisă, mai ales în zonele populate de lupi. Crescătorii de animale care deţin rase de câini ciobăneşti adaptate protecţiei împotriva carnivorelor mari sunt foarte puțini. Wolflife, un proiect ce pledează pentru dreptul la supraviețuire al lupului și care a fost lansat de APM Vrancea în 2014, a avut printre priorități și înființarea unui canise pentru rasele ciobănești renumite pentru eficiența lor în reducerea pagubelor la stâne. Astăzi Centrul de reproducere, îngrijire şi supraveghere a câinilor de pază a șeptelului, proiect cu o valoare de aproximativ 100.000 de euro, funcționează la Lepșa în aceeași locație a Centrului de conservare, monitorizare și reabilitare a carnivorelor mari din Munții Vrancei. Scopul canisei este de a achiziționa exemplare mature (pentru formarea unui nucleu de reproducție propriu) şi pui care să fie donați gratuit stânelor, formându-se astfel o rețea a crescătorilor de animale ce dețin câini de rasă. S-a stabilit în urma unei evaluări că Ciobănescul Românesc Carpatin este cel mai potrivit pentru cerinţele din arealul proiectului. Primul exemplar care a ajuns în canisa de la Lepșa a fost o femelă în vârstă de 1 an şi 7 luni. Ama a fost adusă în 2015 dintr-o gospodărie din Iaşi, iar în același an a mai fost adus din Bistriţa un mascul. Centrul are astăzi cinci exemplare mature, dar continuă să achiziționeze câini selectați din anumite canise din țară. În alegerea lor se ține cont și de pedigree, de caracteristicile morfologice și se verifică absenţa bolilor. Înainte de a fi integrați în acest proiect, câinii sunt testați pentru a vedea comportamentul faţă de om și animalele domestice, dacă există agresivitate. Pentru a şti care este specia pe care trebuie să o protejeze, în centru puii de Ciobănesc Carpatin Românesc interacționează din prima zi de viață cu oi.

Ciobanii trebuie să doneze mai departe

catel ciobanesc carpatin printre oi

Până în momentul de față au fost deja transferați către ciobanii din Carpații Orientali cca 20 de pui de Ciobănesc Carpatin Românesc. Chiar dacă targetul proiectului este acela de a dona ciobanilor 50 de perechi, adică 100 de câini, Silviu Chiriac spune că ideal ar fi ca ciobanii din întreg Arcul Carpatic să aibă câini de pază în rasă pură. Astfel se vor reduce pagubele produse în special de lupi și urși și se va putea vorbi astfel de conviețuirea pe termen lung a acestor specii cu oamenii din mediul rural. Perechea de pui se încredinţează ciobanilor în baza unui contract de comodat, care implică niște reguli pentru noul stăpân.

„Prin această donație, nu renunțăm pur și simplu la câini, vom face vizite repetate la stânele unde au ajuns. Vom continua să îi monitorizăm și să le asigurăm asistență veterinară în cursul primilor ani de viață. În cazul în care noii stăpâni nu vor avea grijă de animale – le vor lipsi de îngrijire veterinară, le vor maltratata etc. – acestea vor fi luate înapoi. De asemenea, ne vom asigura că în momentul în care perechea va da naștere altor pui va exista un transfer spre alte stâne. Este o regulă ca cei care au primit câini prin acest proiect să ofere gratuit mai departe altor stâne.“

catei ciobanesc carpatin

Câinii răspunzători de paza şeptelului trebuie să intimideze animalele de pradă, să le urmărească până la limita pășunii și să revină apoi la turmă. Dezvoltarea ataşamentului faţă de turmă începe timpuriu şi este probabil cel mai important aspect al formării unui câine de pază. De aceea exemplarele de la Centrul de reproducere, îngrijire şi supraveghere a câinilor de pază a șeptelului – Lepșa pleacă spre stâne cel mai târziu la vârsta de patru-cinci luni.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 40-41


Vizualizari 9905
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti