Logo
Imprimă această pagină

„După cinci ani în România nu am câştigat aproape nimic“

În urmă cu 7-8 ani Tnuva, o companie de top pe piața laptelui din Israel, și-a propus să cunoască acest succes și pe piața românească. Nu a reușit, așa că după doi ani de activitate compania israeliană și-a încheiat afacerile de aici. Nu însă fără consecințe. În urmă au rămas datorii importante și minima speranță de a mai fi recuperate. Ghenia Farm de la Balaciu, Ialomița, este una dintre fermele care au colaborat cu această companie. De fapt, existența ei este strâns legată de încercarea Tnuva de a se impune în România. Cum a rezistat după plecarea partenerului său israelian și ce se întâmplă astăzi cu unitatea am aflat de la Burg Nadav, șeful fermei Ghenia.

12 ha, 500 de vaci și 6 milioane de euro

Ferma de la Balaciu, o investiție 100% israeliană, a fost înființată în 2010 cu scopul de a deservi întreaga producție de lapte a companiei Tnuva. Aceasta a fost rațiunea investitorilor străini atunci când și-au propus să testeze existența în țara noastră. Planul acestei colaborări a fost valabil doar doi ani. După acest răgaz a început adevărata provocare. Retragerea companiei israeliene din România a impus un nou sistem de funcționare, iar prima prioritate a fost căutarea unui partener care să preia producția de lapte. Cert este că planul de management adoptat a funcționat, iar Ghenia Farm a supraviețuit după plecarea Tnuva. Astăzi ferma are 500 de vaci mulgătoare, plus 400 de viței, se întinde pe 12 ha și are în structura sa două grajduri, sală de muls, spații de depozitare pentru furaje, lagună pentru dejecții. În total vorbim despre o investiție de 6 milioane de euro. Toată tehnologia implementată în fermă are „etichetă“ israeliană. În sala de muls se mulg 40 de exemplare odată, iar laptele este colectat în tancul de răcire.

În grajd confortul vacilor este asigurat vara printr-un sistem de ventilație cu aspersoare. Temperatura este menținută sub control de ventilatoare ce funcționează de la 8-9 dimineața și până seara. Aspersoarele pornesc un minut și jumătate, după care se opresc trei minute. Apoi ciclul se reia. În zilele foarte călduroase, înainte de a intra în sala de muls vacile au parte de „dușuri“ menite să le răcorească. Practic, deasupra lor este activat un sistem de aspersie a apei. Iarna funcționează un sistem de încălzire. Inițial proiectul fermei de la Balaciu presupunea dezvoltarea unui nucleu de până la 1.200 de vaci mulgătoare și achiziționarea a minimum 200 de hectare de pe care să se asigure baza furajeră a unității. Aceste lucruri nu s-au mai realizat, iar necesarul de hrană al animalelor este cumpărat de la fermierii din zonă.

1,70 lei, un preț echitabil pentru litrul de lapte

Toate exemplarele de la ferma israeliană au fost atent selecționate. Unitatea a fost populată de la început cu 500 de vaci cumpărate din Germania. După doi ani au fost achiziționate, din aceeași țară, alte 130 de exemplare. Burg Nadav spune că a fost personal în Germania pentru a selecta exemplarele și că genetica aleasă este de top. Spune că a plecat în Germania pentru că aici nu ar fi găsit exemplare de calitate din această rasă specializată pe producția de lapte, Holstein. Vacile rămân în producție trei lactații, după care sunt abatorizate. Pe perioada verii, când este foarte cald, media este de 30 litri pe cap de animal. În cele două grajduri ale fermei sunt ținute patru grupe diferite de vaci, fiecare grupă având 120 de vaci mulgătoare. La grupa de juninci – exemplare aflate la prima lactație – media este de 30 de litri. Zilnic din ferma Ghenia se obțin 12.000 tone de lapte – 400.000 de litri pe lună. Întreaga producție este livrată către o fabrică de lapte din Brașov. Despre valorificare, Nadav Burg spune că cea mai mare problemă este vara, atunci când prețul de valorificare a laptelui este foarte mic, 1 leu/litru. Abia spre sfârșitul lui iulie prețul începe să crească. În opinia dlui Nadav, un preț echitabil pentru litrul de lapte ar fi de 1.70 lei. Astfel, spune el, ar putea obține și producătorii un profit rezonabil. Șeful fermei Ghenia spune că și sistemul de acordare a subvențiilor este problematic. Întârzierile frecvente îi determină pe israelieni, ca și pe fermierii români în general, să bată pasul pe loc cu investițiile. „De acordarea subvențiilor depind multe dintre investițiile ce trebuie făcute în fermă. Iar subvențiile și așa mici – 400 de euro pe cap de animal – se lasă așteptate. Cert este că după cei cinci ani de când suntem aici nu am câștigat aproape nimic. Avem multe pierderi, dar patronul spune să avem răbdare că o să fie mai bine.“

GALERIE FOTO

Laura ZMARANDA

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului

Revista Lumea Satului