Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Apr 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Proiect de 6,7 milioane euro pentru stațiunea Borsec

Autoritățile locale din stațiunea Boresec (Harghita) au semnat cererea de finanțare pentru unul dintre cele mai mari proiecte europene din ultimii ani, „Proiect integrat pentru îmbunătățirea calității vieții în oraș”, derulat prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020.

 Într-un comunicat de presă, ADR Centru arată că „valoarea totală a proiectului este de 31.173.032,54 lei (aproximativ 6,7 milioane euro), finanțarea fiind acordată prin Prioritatea de investiții 13.1, dedicată sprijinirii regenerării orașelor mici și mijlocii, pentru îmbunătățirea calității vieții populației. Suma nerambursabilă solicitată este de 22.815.953,50 lei, reprezentând 98% din valoarea cheltuielilor eligibile, contribuția beneficiarului la cheltuielile eligibile și la cele neeligibile fiind de aproximativ 1,8 milioane euro. Edilii din Borsec estimează că mai mult de 5.000 de oameni, dintre care jumătate sunt turiști, vor beneficia direct de această investiție, începând cu decembrie 2023, când lucrările vor fi încheiate.

Activitățile prevăzute în cadrul proiectului includ: construirea a două clădiri cu funcții sociale; modernizarea și dotarea Liceului Tehnologic „Zimmenthausen”; modernizarea clădirii cu funcții culturale din cadrul Ansamblului Balnear „7 izvoare” și a Casei de Cultură; modernizare a peste 4 km străzi urbane; reabilitarea a 14,3 mii mp de spații verzi și urbane în centrul civic, cuprinzând parcări, teren de sport, terenul aferent izvorului Kossuth, terenul din spatele Bisericii Ortodoxe, spațiul public de lângă terenul de sport Kerek și încă un teren pentru activități sportive lângă fosta Vilă 55.

Maria Bogdan

Beneficiarii sprijinului forfetar pot solicita AFIR suspendarea contractului ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19

Beneficiarii submăsurilor 6.1, 6.2, 6.3 şi 19.2 pot solicita Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) recunoașterea circumstanței excepționale care duce la necesitatea suspendării contractului de finanțare. Solicitarea se va face justificat prin documente și doar în situația în care durata de implementare a planului de afaceri propus prin proiect nu poate fi prelungită.

AFIR precizează că beneficiari submăsurilor 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, au un termen maxim de implementare a planului de afaceri ce variază între 36 și 60 de luni de la data deciziei de acordare a sprijinului (conform art. 19 alin.(4) din Regulamentul (UE) nr. 1305/ 2013), în funcție de tipurile de investiții.

„Acordarea posibilității de suspendare a contractului este un demers concret care vine în sprijinul beneficiarilor PNDR afectați de restricții impuse de pandemie. Am avut toată susținerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar de la Comisia Europeană am primit clarificări care ne-au permis să oferim această posibilitate beneficiarilor noștri. Completarea ordinului MADR oferă Agenției instrumentele necesare pentru a analiza circumstanțele excepționale determinate de măsurile impuse pe timpul stării de alertă și pentru a aproba suspendarea contractului sau deciziei de finanțare, acolo unde este cazul.” a precizat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Solicitarea beneficiarilor poate fi transmisă on-line sau la sediul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) și trebuie însoțită de documente care justifică cauzele ce conduc la măsura suspendării și prin care se demonstrează măsurile întreprinse de aceștia în sensul depunerii tuturor diligențelor pentru desfășurarea activității finanțate.

Documentele justificative menționate pot fi, după caz, decizii oficiale ale autorităților privind restricțiile care afectează activitatea beneficiarului – de exemplu, interzicerea organizării sau limitarea desfășurării activității propuse prin planul de afaceri sau a activităților interconectate, de care depinde activitatea propusă în planul de afaceri.

Un alt tip de document ar putea fi unul din care să rezulte perturbarea activității ca urmare a situației excepționale – de exemplu, lipsa forței de muncă din partea contractorilor sau a întârzierilor în furnizarea de echipamente/ utilaje, imposibilitatea obținerii documentelor emise de autorități ca urmare a suspendării activității, izolarea la domiciliu, carantina.

La data încetării suspendării, contractul de finanțare își reia cursul, iar părțile sunt repuse în drepturi, durata de valabilitate prelungindu-se automat cu perioada aferentă suspendării, în limita duratei maxime de eligibilitate a cheltuielilor FEADR prevăzute de art. 65 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/ 2013, cu modificările și completările ulterioare.

Baza legală pentru acest demers este Ordinul MADR nr. 67 din 22.03.2021 pentru completarea OMADR 181/ 2020 privind stabilirea unor proceduri pentru implementarea PNDR 2020 și care poate fi consultat pe site-ul AFIR, în cadrul secțiunii Informații utile – Acte normative.

Sursa: afir.info

A început prohibiția generală la pescuit pentru anul 2021

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a anunțat că, de vineri, 9 aprilie, începe prohibiția generală la pescuit pentru anul 2021.

Într-un comunicat, ARBDD arată: „Prin Ordinul de prohibiție 2021, se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie – 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în ordin.

Menționăm că în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum două setci în perioada 22 aprilie – 1 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei Delta Dunării. Ordinul nr. 58/462/2021 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278/19.03.2021.”

 

Comasarea terenurilor agricole, un subiect de interes major pe agenda comună a Clubului Fermierilor Români și Coaliției pentru Dezvoltarea României

Clubul Fermierilor Români și Coaliția pentru Dezvoltarea României se alătură într-un demers comun privind susținerea unei teme de interes major pentru fermierii din România – comasarea și consolidarea terenurilor agricole.

În acest sens, cele două organizații au elaborat o poziție comună, argumentată, care susține și promovează interesele fermierilor performanți, pentru creșterea competitivității și valorii adăugate în afacerile agricole pe care aceștia le derulează, prin comasarea și consolidarea terenurilor agricole.

Demersul comun al Clubului Fermierilor Români și Coaliției pentru Dezvoltarea României urmărește implementarea unui cadru legal care să vizeze flexibilitatea și simplificarea activităților pentru fermierii care doresc să-și optimizeze timpul și costurile aferente exploatării terenurilor agricole. Echipele de specialiști de la cele două organizații au experiența și competențele necesare pentru a realiza expertize pe care să le pună la dispoziția autorităților abilitate, cu scopul realizării unei bune implementări a cadrului legislativ necesar comasării și consolidării terenurilor agricole.

”Elaborată și aplicată corect, procedura de consolidare poate constitui un instrument adecvat de management al terenurilor agricole, orientat spre folosirea rațională și eficientă a acestor terenuri și care să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a zonei rurale”,  declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

”Cadastrarea și Consolidarea terenurilor agricole sunt măsuri de importanță sistemică, iar coroborarea acestor două măsuri este esențială pentru descătușarea capitalului din sectorul agricol, accelerarea investițiilor în acest domeniu și atingerea adevăratului potențial agricol al țării”, declară Cătălin-Adrian Drăgan, Coordonator Task Force Agricultură Coaliția pentru Dezvoltarea României.

Ca parte a acțiunilor de organizare și amenajare a teritoriului agricol, consolidarea reprezintă un complex de acțiuni juridice și tehnice ce au drept scop (i) formarea unor terenuri compacte,  (ii) crearea unor condiții optime pentru folosirea lor rațională și conformă destinației și (iii) conservarea mediului în zonă, în timpul pregătirii terenurilor, prin proiectele de consolidare, urmărindu-se inclusiv implementarea unor măsuri de reducere a eroziunii solului, păstrarea umidității solului, păstrarea biodiversității, refacerea perdelelor forestiere, fertilizarea corespunzătoare a solului, amenajarea și refacere peisajului.

Comasarea se face cu respectarea următoarelor principii: principiul echivalenței terenurilor afectate – conform căruia niciun proprietar/titular de drepturi nu va avea o situație mai puțin favorabilă decât cea anterioară comasării, principiul sustenabilității și protecției mediului, principiul consultării și participării titularilor de drepturi, principiul transparenței procesului de comasare și principiul egalității de șanse.

Comasarea se realizează doar în zonele unde este necesară și oportună pentru a deservi un interes public, astfel că derularea procesului de comasare se face pe baza de proiect și afectează terenurile dintr-o zona geografică limitată.

Comasarea se realizează prin voința proprietarilor, care se pot constitui în Asociații de Consolidare și Amenajare la nivel local, cu participarea autorităților statului care vor primi atribuții în procesul de comasare prin legislația secundară.

Din punct de vedere procedural, etapele comasării vizează elaborarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului de comasare, Emiterea actului administrativ de adoptare a proiectului de comasare de către autoritatea învestită în acest sens și emiterea titlurilor de proprietate conform noului amplasament, precum și înregistrarea drepturilor de proprietate și a celorlalte drepturi (folosință, arendă etc.) conform actului proiectului de comasare adoptat, de către autoritățile cu atribuții în acest sens (ANCPI, prin OCPI județene, APIA etc.).

Terenurile sunt un bun economic de nivel înalt care poate fi delimitat, dar nu multiplicat. Protecția proprietății este de aceea unealta primordială în procesul de comasare. Prin introducerea unei atare măsuri, se vor îmbunătăți condițiile de muncă, va crește productivitatea în agricultură, precum și concurența între societățile comerciale, astfel fiind asigurate locurile de muncă în zona unde măsura a fost implementată cu succes.

O provocare a procedurii de consolidare a terenurilor agricole va fi implicarea tuturor proprietarilor/fermierilor, cărora trebuie să le fie explicate beneficiile și oportunitățile ce pot rezulta în urma procesului de consolidare. Depășirea acestei provocări se poate realiza prin elaborarea cadrului juridic pentru consolidarea terenurilor, pentru că doar astfel se creează un mediu juridic, organizatoric, economico-financiar și tehnic favorabil pentru o activitate productivă și eficientă în sectorul agricol și în zona rurală.

Documentul de poziție comună a celor două organizații a fost pus la dispoziția dlui. Adrian-Nechita Oros, ministrul agriculturii, a dlui. Adrian Ionuț Chesnoiu, președintele Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, a dlui. George Scarlat, președintele Comisiei de Agricultură a Senatului și poate fi consultat integral pe site-urile celor două organizații.

***

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a Clubului. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro 

Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) este o iniţiativă privată, apolitică, alcătuită din cele mai reprezentative organizații ale mediului de afaceri din România: AmCham, CCIFER, Concordia, AHK, CNIPMMR, FIC, RBL, AOAR.

CDR este construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi, fiecare dintre aceștia remarcându-se printr-o poziționare solidă ca organizații.

Pentru a-și atinge obiectivele, CDR își desfășoară activitatea prin intermediul a 14 grupuri de lucru tematice conectate cu agenda economică, precum și cu cea extinsă interconectată a ministerelor.

Aceste grupuri de lucru sunt coordonate de lideri experți în aceste domenii și alcătuite din reprezentanți la nivel de management din companiile organizațiilor membre.

www.coalitia.org

Protestul fermierilor din zona Moldovei

Miercuri, 7.04.2021, fermierii Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice “ GRÂNARII” – “ DĂ-TE PE BRAZDĂ” IAȘI, membră în organizația interprofesională APPR – Mândru că sunt fermier au trecut la următorul pas, organizând un marș cu utilaje agricole în Municipiile Iași și Botoșani. Protestul exprimă strigătul de disperare privind tergiversarea acordării despăgubirilor pentru calamitățile culturilor de primăvara anului 2020 și întârzierea plății procentului rămas de plată pentru culturile de toamnă din anul 2019. Fermierii cer imperativ, printr-o scrisoare deschisă către prim-ministrul României, domnul Florin-Vasile Cîțu, SĂ SE PLĂTEASCĂ DESPĂGUBIRILE PENTRU CULTURILE CALAMITATE DIN SUME IDENTIFICATE LA PROPUNEREA ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE.

Această manifestare a fost organizat în condițiile legii nr. 60 din 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, fiind autorizat de către autoritățile competente. Fermierii ieșeni au mobilizat 70 de tractoare. Punctul de plecare în județul Iași a fost Valea Lupului și s-a continuat marșul pe bulevardul Pacurari – Bulevardul Independenței- Anastasie Panu. Punctul de staționare a fost în fața instituției prefecturii județului Iași. În județul Botoșani, itinerariul a fost Calea Națională – Strada Arhimandrit Marchidan – Strada Cuza Vodă – Calea Națională.

În semn de solidaritate, Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) s-a alăturat colegilor agricultori din zona Moldovei prin organizarea unor mișcări de protest în fața mai multor primării din Dobrogea, printre care primăriile din localitățile Chirnogeni, Comana, Mereni, Cobadin. Fermierii dobrogeni continua să solicite susținerea unei strategii de dezvoltare durabilă cu soluții specifice și cu alocări financiare consistente pentru amenajarea stațiilor de pompare și a canalelor de irigații. Să nu uităm că Dobrogea a fost și este cea mai calamitată zonă la nivelul României, este zona care se confruntă cu un grad mare de ariditate, cu un risc extrem de ridicat de deșertificare. Agricultorii dobrogeni au avut mesaje clare precum: “ VREM IRIGAȚII” , “ VREM APĂ” ,“ ALOCAȚI BANII PROMIȘI”.

Domnul Emil Balteanu, președintele ACCPT declară “ Am fost peste 70 de utilaje agricole, majoritatea tractoare, impactul zonal fiind unul foarte bun. Ne-am mobilizat, am avut o delegație în prefecturile Iași și Botoșani și am cerut prefecților o întrevedere cu prim-ministrul României pentru a discuta situația extrem de gravă a agriculturii din zonele de EST, SUD-EST și SUD a țării, zone grav afectate de seceta din anul agricol 2019-2020. Dacă această problemă nu se va rezolva, vom ajunge să organizăm o asemenea manifestare și în București”

“Ne “certau” colegii că nu ne liniștim cu protestele nici după vizita ministrului- simpla prezență a unui ministru nu ne încălzește cu nimic! Nu înseamnă că ni s-au rezolvat problemele, deși s-au făcut pași importanți în această direcție. FAPTELE NE LINIȘTESC! Așteptăm implementarea soluțiilor menținând o presiune constantă și corectă asupra factorilor de decizie. #nu ne oprim, suntem prezenți!” – declară președintele APAD, Theodor Ichim.

Sursa:  „APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.”

Completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA, accesând link-ul aplicației IPA-Online

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2021, au fost înregistrate un număr de 395.027 cereri, pentru o suprafață de 2.232.129 ha.

În conformitate cu prevederile OMADR nr. 46/01.03.2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2021, Campania se va încheia la data de 17 mai 2021.

Completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA, accesând link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice, către Centrele județene/locale APIA și al Municipiului București de care aparțin fermierii.

APIA reamintește că se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Ca în fiecare an APIA este alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și acordă tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și de la bugetul de stat.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul Agenției: www.apia.org.ro .

Buzăul de munte, terorizat de urși

Știrile din Buzău referitoare fie la braconaj, fie la salvarea unor pui de urs (Gura Teghii) ori la oameni îngroziți de atacurile acestor animale abundă și în acest an. Localnicii din comuna Bisoca, de exemplu,  spun că sunt de-a dreptul terorizați. Animalele intră fără frică în gospodării și omoară oi, porci și păsări. Oamenii se văd neputincioși și au cerut ajutorul autorităților. Care autorități deocamdată nu pot face mare lucru, în afară de ineficientele relocări.

Anul trecut, Agenția de Protecția Mediului din Buzău a anunțat că gestionarii fondurilor cinegetice din județ au finalizat, în baza unor metodologii stabilite de Ministerul Mediului, acțiunile de monitorizare și estimare a efectivelor de animale sălbatice din speciile strict protejate, respectiv, urs brun, râs și pisică sălbatică. La acea vreme s-a arătat că în județ sunt 859 de exemplare de urs, 118 de râs și 275 de pisică sălbatică, propunându-se extragerea (vânarea, pe românește) a 41 de urși, 3 de râs și 18 pentru pisică sălbatică.

În 2019, potrivit APM, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Buzău (AJVPS) a solicitat și primit acordul Ministerului Mediului pentru recoltarea a patru exemplare din specia urs, unul din Fondul cinegetic 31 Colți, care a produs pagube în comunele Colți și Pănătău, doi din Fondul cinetic 40 Vintilă Vodă, responsabili de atacurile consemnate în Bisoca și Mânzălești și unul din Fondul Cinegetic  44 Câlnău, pentru pagubele din comunele Pardoși și Murgești.

Așadar avem o capturare a patru animale, din 41, câte au fost propuse. În fiecare an, locuitorii din zona de munte a județului se plâng pentru pagubele produse de urși în gospodării/stâne, iar atacurile devin din ce în ce mai agresive.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, pledează pentru necesitatea diminuării numărului de urși, dar și pentru respectarea habitatelor animalelor, acesta dând exemplul excursiilor cu „20 de atv-uri exact în zonele în care animalele trebuie să stea în liniște. Sunt sporturi motorizate care chiar deranjează habitatul animalelor.”

În 2016, potrivit unui studiu al APM, populația de urs din România era estimată la 6.050-6.640 de exemplare (35-40% din efectivele la nivel european, exceptând Rusia), cifră considerată a depăși numărul optim estimat de urși, de 4.000 de exemplare, pe care habitatul natural din țară îl susține în condiții naturale și care ar minimaliza impactul socio-economic.

Maria Bogdan

  • Publicat în Mediu
  • 0

Producția vegetală la principalele culturi în anul 2020

Anul 2020 ne-a adus pe lângă secetă, un eveniment major : pandemia.  În agricultură s-au făcut eforturi financiare pentru a diminua pagubele, dar au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021. Suprafaţa cultivată în anul 2020, comparativ cu anul 2019, a scăzut la cereale  pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru boabe, cartofi și legume. În acest context, producţia agricolă vegetală a scăzut în anul 2020, comparativ cu anul  precedent, la cereale pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru  boabe, legume şi a crescut la cartofi.  Informațiile ne sunt furnizate de INS.

Tabel 1: Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi

 

Suprafaţa cultivată
-mii ha-

Producţia totală
-mii tone-

Diferenţe (±) anul 20202) faţă de anul 2019

2019

20202)

2019

20202)

-mii ha-

-mii tone

Cereale pentru boabe din care:

5569

5435

30412

18968

-134

-11444

-grâu

2168

2146

10297

6410

-22

-3887

-orz şi orzoaică

449

438

1880

1121

-11

-759

-ovăz

161

103

362

199

-58

-163

-porumb boabe

2679

2639

17432

10844

-40

-6588

Leguminoase pentru boabe

116

107

236

122

-9

-114

Plante uleioase din care:

1800

1736

4792

3111

-64

-1681

-floarea soarelui

1283

1223

3569

2072

-60

-1497

-soia boabe

158

165

416

306

+7

-110

-rapiţă

353

342

798

728

-11

-70

Cartofi

170

166

2627

2683

-4

+56

Legume1)

228

225

3530

3517

-3

-13

Cereale pentru boabe

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2,4%, iar producţia a scăzut cu 37,6%, faţă de anul  precedent, din cauza secetei pronunțate în principalele perioade de vegetație a culturilor și lipsei irigațiilor, ceea ce  a condus la randamente scăzute la majoritatea culturilor.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2020, a reprezentat 48,6% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru  boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,5%.

Leguminoase pentru boabe

Producția a scăzut faţă de anul precedent cu 48,3%, în timp ce suprafața cultivată cu numai 0,9%.

Plante uleioase

Producţia a scăzut cu 35,1%, iar suprafaţa cultivată cu 3,6%. Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui  (-41,9%), soia boabe (-26,4%) şi rapiţă (-8,8%). 

Cartofi

Suprafaţa cultivată a scăzut cu 2,4%, iar producţia a crescut cu 2,1%, faţă de anul precedent.

Legume

Producţia a scăzut cu 0,4%, ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate faţă de anul precedent.

Tabel 2: Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod, producţia de struguri şi producţia de  fructe

 

 

 

Diferenţe (±)

Suprafaţa

Producţia totală

anul 20202)

-mii ha-

-mii tone-

față de anul 2019

2019

20202)

2019

20202)

-mii ha-

-mii tone

Vii pe rod 1)

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

178

135

177

138

978

646

938

837

-1

+3

-40

+191

Anul 2020 comparativ cu anul 2019

Struguri

În anul 2020, producţia de struguri a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-3,5%), faţă de  anul precedent, dar şi a suprafeţei cultivate (-0,6%).

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

Producţia de fructe din livezi a crescut față de anul precedent cu 29,6%, datorită creşterii suprafeţelor cultivate dar  şi a randamentelor la hectar.

Suprafeţele cultivate şi producţiile realizate la grâu, porumb boabe, floarea soarelui şi cartofi, în România şi în  unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2020 – date provizorii

România comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020

 grafic1

  • La porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafaţa cultivată şi pe locul doi la producţia realizată, după Franţa;
  • La floarea soarelui pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată;
  • La grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată după Franţa, Germania și Polonia şi pe locul şase la producţia realizată după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Italia;
  • La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șase la producţia realizată după Germania, Franţa, Olanda, Polonia și Belgia.

grafic2

grafic3

grafic4

grafic5

grafic6

Anca Lăpușneanu

Pentru familia Ursu din Bogdănița luna martie este dedicată producerii răsadurilor

Anca și Silviu, doi absolvenți ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași, au pus în anul 2018 bazele fermei mult dorite. Așa a luat naștere Ferma Ursu din satul Bogdănița, județul Vaslui. Silviu se ocupă de partea tehnologică, de producție, de curățarea pomilor, iar Anca se ocupă de colecționarea semințelor tradiționale și exotice. Iar pentru că luna martie este dedicată campaniei de semănat, pe cei doi tineri i-am găsit în solar cu treabă, unde ne-au și împărtășit din experiența proprie.

Grădina Copiilor din solar

„Răsadurile le producem singuri pentru că avem soiuri ce nu se găsesc pe piață. La cererea clienților, din 2019 producem și pentru vânzare. Anul acesta producem pe comandă peste 30.000 de fire de răsaduri diverse. În prima decadă a lunii am terminat de semănat tot ce era pentru solarii și după data de 10 martie ne concentram pe semănatul soiurilor specifice culturilor de câmp. În paralel semănăm aromaticele și plantele medicinale pe care le vom pune în ghivece. În fiecare weekend organizăm diferite ateliere în solar cu cei doritori, în special activități unde implicăm copiii din comunitate pentru a pune bazele Grădinii Copiilor“, ne mărturisește tânăra legumicultoare.

Hibrizi în testare

image00004

Începând cu luna decembrie, familia Ursu a centralizat stocul de semințe, urmărind diverse emisiuni, grupuri, dar și discutând cu diverși producători care vor să împărtășească din experiența lor. „După ce am strâns o listă cu ce ne dorim, căutăm și achiziționăm ce găsim. Pentru răsaduri folosim semințe achiziționate de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, de la Fitofarmacia Mon Ami Bârlad și de la diverși producători din țară. Avem Grădina cu Povești, unde păstrăm soiurile primite. Tot aici punem ce primim de la EcoRuralis și Banca de Resurse Vegetale «Mihai Cristea» Suceava. Folosim și hibrizi profesionali pentru a-i testa și a-i diferenția du soiurile pe care le avem. Pentru a putea face comparații trebuie să cercetăm și mai avem mulți ani de teste, de aceea cultivăm o gamă diversă de răsaduri, chiar dacă cheltuim mai mult. În acest an am cheltuit peste 3.200 lei pe semințe și 1.500 de lei pe tratamente ecologice de la Norofert, Klastrof și BioHumusol“, mai adaugă Anca.

Luna ianuarie a fost destinată pentru a realiza un anumit plan a culturilor, dar și pentru pregătirea etichetelor, iar începând cu luna februarie s-au ocupat de pregătirea răsadniței. „Anul acesta am pus folie de dublură și godinele pentru că am ales să facem încălzirea folosind sobele cu rumeguș. Campania de semănat am început-o pe 15 februarie cu tomatele de solar (Gravitet, Pekonet, Malduo, Marifet), am continuat cu ardeii Kapia (Napocca F1, Kaptur F1 și Kaprima F1, Max, Ureche elefant, Alexandru), gogoșar (Traian F1, Bihar F1, Cornel, Splendid), vinete negre (Minerva F1. Alexandra), vinete albe (Romanița, alt soi dela Vali Cucu), ardei iuți (Royal, Vladimir, Jovial, Dracula, Pintea, de Cayenne), am continuat cu tomate cherry (negre, galbene Barry’s Crazy, Galbene de Bogdănița, roșii prunișoara Caitlin, lunguiețe Flaviola și rotunde de la domnul Vali Cucu)“, menționează tânăra vasluiancă.

La obținerea răsadurilor trebuie să ținem cont de temperatură și lumină

image00002 a

Colecția de tomate a tinerilor din Bogdănița cuprinde peste 200 de soiuri, de la cele rotunde roșii, până în 300 grame, la colorate, lunguiețe, mari peste 500 g, tip inimă de bou și tigrate, așa că s-au înarmat cu multă răbdare pentru a pregăti răsadurile. „Despre substratul folosit pot să vă spun că am amestecat pământ de la mușuroaiele de cârtiță cu turbă și Perlit sau nisip. La alveolele de 200 am pus turbă Kekkila amestecată cu vermicompost de la Norofert. La apariția a două frunze adevărate, în caz că suferă de la frig sau din cauza altui factor de stres, aplicăm tratament cu aminoacizi. Noi folosim Trainer de la Klastrof. Supraveghem să nu fie fum, iar dacă totuși mai scapă udăm răsadul și a doua zi facem un tratament cu BioHumusol. La obținerea răsadurilor trebuie să ținem cont de temperatură și lumină. Avem o masă cu rezistențe electrice pentru a ridica temperatura la ardei până la 25 grade Celsius și la tomate menținem o temperatură de 20-22 grade Celsius. După ce răsar le mutăm pe altă masă, unde avem seara 15-17 grade. După repicare le lăsăm la 10-12 grade pentru a dezvolta rădăcina și să nu se alungească. Repicăm când au 4 frunze adevărate. Am repicat și la două, la cele cu rădăcina bine dezvoltată ce ieșeau bine din alveole. La 7 zile de la repicat aplicăm Aminofert, un biostimulator organic, iar la 14 zile folosim pachetul de la BioHumusol, după ce am mutat răsadul în camera de aclimatizare. Cu o săptămână înainte de plantat lăsăm răsadul să se călească“, declară vasluianca.

Primele răsaduri, plantate în luna aprilie

În solarul familiei Ursu, în funcție de data de semănare se calculează și perioada estimată pentru plantare. „De exemplu, tomatele, vinetele, ardeiul gras au nevoie de 55-60 de zile în condiții optime pentru a avea un răsad bun de plantat, în timp ce ardeii Kapia, gogoșari – 65 zile și până în 60 zile ardeii iuți. Noi urmărim să vedem buchetul floral, dar să nu fie deschis și răsadul să fie de 10-15 cm. Nu avem încălzire în solar, prin urmare primele rânduri de tomate le vom planta după 20 aprilie, continuând până pe 15 mai.

În câmp vom planta când în sol avem o temperatură constantă de 12 grade. Anul trecut am semănat după 20 mai până în iunie. Nu ne-am grăbit. Am plantat eșalonat, să avem producție până toamna târziu. Pământul trebuie să fie curățat de resturi vegetale, permeabil, afânat și dezinfectat. Nu suntem certificați pe bio, dar căutăm să folosim produse prietenoase cu natura. De exemplu, pentru dezinfectarea solului folosim pachetul de la Norofert ce conține Terra Clean insecte-fungicid, N-Bacter biostimulator cu conținut de bacterii fixatoare de azot, Country 600 Biostimulator ecologic pe bază de microorganisme. Am făcut cartarea solului și, având un sol alcalin, am mai pus găinaț de pasăre strâns din vară. În rest, mai punem zaț de cafea pe care îl obținem de la o cafenea din Bârlad. Fertilizarea de bază o facem cu italpolina și Orgevit, granule de îngrășământ organic. Semințele netratate înainte de semănat le ținem 2-3 ore în Cropmax, un îngrășămint natural, pentru a pleca mai rapid în germinație cu elementele nutritive necesare“, ne dă câteva indicații Anca cu privire la pregătirea răsadurilor din ferma sa.

Dacă în solar se face cultură de primăvară, Anca recomandă folia transparentă pentru a ține solul cald și vara folia neagră pentru a nu crește buruienile, pentru menținerea umidității optime și pentru a ține solul mai rece. „În solar, pe laterale și uși punem o pânză antiinsecte de la Marcoser. Un mic sfat primit de la bunicul: după ce terminăm cu ultima recoltă tăiem tulpinile cât să mai lăsăm 20 de cm. După câteva zile venim cu arzătorul pe ele. Curățăm terenul, apoi îl udăm și punem o folie pentru solarizare. De când cultivă nu a avut probleme cu dăunătorii. Dacă prevenim apariția lor vom avea și producție. În câmp, de exemplu, după ploi e bine să udăm toată plantă, apoi să aplicăm un tratament pe bază de cupru. Eu recomand Scudo. Dacă cumva perioada estimată de plantare întârzie din cauza vremii, nu este problemă. Le putem planta pe orizontală, lăsând două frunze și vârful. Pe tulpină se vor forma rădăcini adventive mult mai viguroase și, având spațiul de hrănire mai mare, va fi și producție. Pentru acest tip de plantare se recomandă mulcirea. Pentru cei cu solar recomandăm să dați cu un băț pe sârmă, noi numim polenizarea prin vibrație. Mai recomandăm udarea radiculară seara cu apă călduță pentru spațiile bine aerisite. În câmp apa nu trebuie să băltească, se face o udare radiculară. Udarea foliară se realizează când temperaturile depășesc mai multe zile la rând 30 de grade Celsius. Lipsa apei duce la avortarea florilor și prin urmare la scăderea producției. Sfaturi pot fi multe de la caz la caz, de aceea noi vă invităm la fermă să discutăm. Împărtășim cu drag din experiențele noastre“, încheia Anca Ursu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pierre de Ronsard, trandafirul favorit al lumii

În 1985, Marie-Louise Meilland, creatoarea a aproximativ 120 de soiuri de trandafiri răspândite și premiate în întreaga lume, aducea pe scena rozelor un trandafir care de-a lungul deceniilor și-a câștigat reputația de Eden Rose. Adică Trandafirul raiului. Acest trandafir urcător de culoare roz deschis și alb este probabil cel mai cunoscut, medaliat și apreciat trandafir din lume. Acesta a făcut parte din colecția Renaissance și a fost numit în onoarea lui Pierre de Ronsard (11 septembrie 1524 – 27 decembrie 1585), un celebru poet francez.

Din punctul de vedere al caracteristicilor, Pierre de Ronsard este un trandafir cu rezistență crescută în fața bolilor, moderat viguros, ideal pentru a acoperi o arcadă sau un spalier mic. Când este cultivat pe arcade, planta poate atinge înălțimi de aproximativ 3 metri. În cazul aceste este recomandat să plantați un trandafir pe fiecare parte a arcului pentru a obține o acoperire completă și uniformă în 3 până la 4 ani. Tulpina trandafirilor Pierre de Ronsard prezintă câțiva spini, de aceea este de preferat ca arcada să aibă o lățime de cel puțin 1,5 metri pentru a evita prinderea în spini atunci când se trece pe sub ea.

Florile acestui soi sunt globulare, au de la 7 până la 10 cm și sunt formate din 55 până la 60 de petale de culoare alb cremos, acoperit cu roz carmin. Pe o tulpină poate fi o singură floare sau grupuri de până la patru flori. Îndepărtarea regulată a florilor uscate va asigura înflorirea repetată și constantă pe tot parcursul sezonului de creștere. În plus, florile rezistă destul de bine atunci când sunt culese pentru aranjamente florale. Trandafirul raiului răspândește un parfum ușor și delicios de trandafir de ceai.

În 2006, trandafirul urcător Pierre de Ronsard a primit din partea Federației Mondiale a Societăților de Roze distincția Rose Favorite du Monde Entier. În același an a fost introdus pe Rose Hall of Fame, unde sunt menționați doar trandafiri considerați favoriți la nivel mondial prin votul membrilor Federației Mondiale a Societăților Trandafirilor. Câștigătorii sunt anunțați la fiecare trei ani la World Rose Conventions. În plus, trandafirii celebrii, cu o istorie îndelungată sau de importanță genealogică, sunt menționați în Old Rose Hall of Fame. Pierre de Ronsard a fost numit și câștigător al titlului Trandafirul Anului 2018.

Potrivit Famous rose, prețul pentru un butaș cu rădăcina goală este de 100 lei, iar cu rădăcina la ghiveci este 126 lei.

(D.Z.)

Abonează-te la acest feed RSS