Călătorie în ţinuturile mayașilor (VII)
La pas prin Honduras
Drumul prin El Salvador până la graniţa cu Honduras l-am făcut cu autocarul, ceea ce ne-a dat prilejul să admirăm natura spectaculoasă cu păduri tropicale şi lacuri de smarald. Este greu de exprimat în cuvinte ceea ce am trăit şi văzut în acest drum care ne-a făcut efectiv să uităm de faptul că parcurgeam ţinuturi considerate periculoase din pricina conflictelor între bande rivale.
Trecerea graniţei între cele două state am făcut-o într-un mod original şi nou pentru mine. Adică am coborât cu „arme şi bagaje“ din autocar şi fiecare pe rând am trecut prin furcile caudine ale controlului poliţiei de frontieră.
Honduras este o ţară în curs de dezvoltare. Ca atare, multe lucruri sunt încă într-o perioadă de tranziţie. Turismul este, se pare, în expansiune, iar frumuseţea ţării este fără comparaţie și, spun cunoscătorii, încă mai sunt zone de interes turistic nedescoperite. Este una dintre ţările lumii cu relief predominant muntos și unica din America Centrală fără vulcani activi.
Relieful muntos este traversat, de la nord la sud, de o depresiune care include şi valea râului Ulua, veche cale de comunicație între Oceanele Pacific și Atlantic. Câmpia joasă din zona Mării Caraibilor oferă cele mai fertile și mai întinse terenuri agricole ale țării. În câmpiile şi văile interioare sunt preponderente pădurile de acaju şi cele de pin. Pădurile tropicale cu arbori de esenţă scumpă predomină pe versanţii munţilor. Ecoturismul, scufundările, raftingul pe râu, drumețiile montane şi plaja pe insule constituie atracţii care oferă turiştilor momente de neuitat.
Hondurasul este recunoscut pentru producţia de minerale, cafea, banane și alte fructe tropicale, trestie de zahăr şi, recent, pentru exportul de textile. Pescuitul este un sector important, iar la exportul de homar este printre primii din lume.
După cucerirea de către spanioli în secolul al XVI-lea a unei mari părți din teritoriul ţării, în 1821 aceasta a devenit independentă. Istoria secolului al XIX-lea a fost dominată de antagonismul celor două partide, liberal și conservator, iar cea a secolului al XX-lea de frecventa intervenție a armatei în viața politică.
Un alt obstacol care a ținut pe loc dezvoltarea Hodurasului, de data aceasta unul natural, a fost uraganul Mitch din 1998, care a distrus infrastructura în procent de peste 70% și a fost necesar un efort material considerabil pentru reconstrucția țării.
Ținta noastră în Honduras a fost vizitarea sitului arheologic Copan Ruinas. Capitală mayașă între 400 și 800 d.Hr., străvechiul oraș numit și Atena Mesoamericii este unul dintre cele mai mari și mai impresionante dintre centrele civilizației precolumbiene Maya descoperite până acum.
Chiar dacă ruinele nu mai sunt altceva decât umbre palide ale mândriilor arhitecturale care se ridicau cândva, ne spun nouă, celor care trăim și le putem admira astăzi, poveşti fascinante despre trecut. Valoroase și prin încărcătura istorică, și prin împletirea cu natura, ruinele sunt dovezi fizice ale existentei și stilului de viață mayaș despre care vă voi povesti în episodul următor. Aşadar, călătoria continuă.
GALERIE FOTO
Teofilia Banu
Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 56-57
