La finalul lunii februarie, Guvernul a aprobat bugetul pentru Administrația Națională „Apele Române“. În acest an, bugetul de venituri al ANAR este de 1,9 miliarde lei, mai mare faţă de anul precedent cu peste 382 milioane de lei, respectiv 23,94%.

„Majorarea bugetului de venituri al ANAR în acest an cu peste 23% față de anul trecut este extrem de importantă atât pentru derularea investițiilor în managementul apei prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și pentru realizarea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor. Aceste lucrări sunt esențiale pentru asigurarea modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, dar și pentru implementarea corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile. Totodată, adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului la inundații sunt prioritățile noastre permanente“, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

În ceea ce privește proiectele finanțate prin PNRR, ANAR a propus un buget pentru anul 2023 de peste 338 milioane de lei. Printre investițiile prevăzute în acest buget se numără reconfigurarea actualului mecanism economic al ANAR în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului de gospodărire a apei, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei Cadru Apă și a Directivei Inundații.

De asemenea, vor fi achiziționate servicii de proiectare pentru adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații. Totodată, administrațiile bazinale vor fi dotate adecvat pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, iar obstacolele din cursurile de apă vor fi eliminate în scopul facilitării refacerii conectivității habitatelor și speciilor dependente de apă.

Bugetul ANAR aprobat astăzi prevede și implementarea a 3.000 km trasee cicloturistice amplasate pe digurile de apărare la inundații. Din programul alocat pentru anul 2023 al ANAR, obiectivele de investiții finanțate vizează atât lucrări de protecție împotriva inundațiilor, cât și lucrări de protecție a mediului.

Printre lucrările de protecție împotriva inundațiilor care vor fi realizate în acest an se numără: amenajarea râului Gilort în zona localității Novaci, județul Dolj (A.B.A. JIU), reabilitarea conductei de aducțiune priza de apă Câmpul lui Neag-Baraj Valea de Pești, județul Hunedoara (A.B.A. JIU), amenajarea râului Trotuș și afluenți pe tronsonul Ghimeș – Urechești, județul Bacău (A.B.A. SIRET), punerea în siguranță și reabilitarea amenajărilor de la nodul hidrotehnic Stânca Costești (A.B.A. PRUT – BÂRLAD), punerea în siguranță a acumulării Pârcovaci pe râul Bahlui, județul Iași (A.B.A. PRUT – BÂRLAD).

În ceea ce privește lucrările de protecție a mediului estimate a fi finalizate în acest an, acestea au în vedere montarea de echipamente pentru îndepărtarea plutitorilor pe cursurile de apă din B.H. Crișuri (A.B.A. CRIȘURI), precum și realizarea unor secțiuni de intervenție la plutitori pe cursurile de apă administrate de A.B.A. SOMEȘ – TISA (A.B.A. SOMEȘ – TISA).

Laura ZMARANDA

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

PROTESTĂM

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale Alianței

Stimați membri ai Guvernului,

Agricultura României în anul 2021 traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia COVID – 19 și seceta pedologică extremă din anul 2020.

Urmare a publicării în dezbatere publică a proiectului de buget aferent anului 2021 pentru Agricultură, urmarea a numeroaselor întâlniri ale Alianței cu reprezentanții ministerului și ai guvernului, unde ne-ați asigurat de luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu, ne manifestăm profunda dezamăgire și protestăm pe această cale pentru:

  • nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură - pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;
  • desconsiderarea sectorului economic numit AGRICULTURĂ;
  • încurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa producției vegetale;
  • posibila închidere a activității exploatațiilor agricole care va duce la:
    • preluarea exploatațiilor de fonduri de investiții;
    • grad mai mare de sărăcie în rândul populației;
    • nivel ridicat al SOMAJ-ului;
    • creșterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale!

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate, la fel de importantă.

În timp ce alte state membre subvenționează suplimentar și cer simplificare pentru acordarea banilor europeni, România își penalizează fermierii pentru că nu au acces la APA și la INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ nici după 30 de ani de la Revoluție. Considerați decizia de nealocare bugetară și pe cale de consecință, de neacoradare a acestor sume ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile și salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, și ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii și profesioniștii își fac curaj să investească în Agricultura României încercând să asigure co-finațarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea activității, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist! Pe cale de consecință, unde este stimularea investițiilor și susținerea tinerilor fermieri?

CEREM RESPECTAREA și ÎNCURAJAREA ANTREPRENORILOR inclusiv în sectorul agricol!

AGRICULTURA ESTE UN SECTOR STRATEGIC, Fără Hrană, omul moare!

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Deși au fost precipitații în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puțin probabil ca acesta să se refacă și să se ajungă către un an aproape de normal. Cunoaștem cu toții că, pentru ca fermierii afectați de seceta 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa. 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic și ca recolte/venituri obținute.

Din motive neimputabile fermierilor, au ajuns să plătească penalități exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafață realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și v-a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice începând cu luna iulie 2020 următoarele:

  • aprobarea OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare;
  • aprobarea OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică

Constatăm azi că Guvernul României nu a îndeplinit nimic din cele de mai sus.

S-a promis că fermierii vor depăși dificultățile generate de seceta pedologică prin promovarea unei OUG sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au avut culturile de primăvară 2020 calamitate. Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatăm cu consternare că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv NU este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.

Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă cca 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situațiile drastice menționate mai sus, ar asigura continuarea activității pe întreg lanțul agricola cu efecte pozitive pentru întreaga economie națională.

Suntem adepții dialogului și v-am demonstrat acest lucru, însă răbdarea membrilor noștri producători agricoli afectați de secetă, a ajuns într-un punct nevralgic iar situațiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei, îi vor împinge către măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste și blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situații care pot deveni incontrolabile.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întâlnirile cu fermierii și în mass-media.

Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă!

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Județul Ilfov a livrat, în 2019, cea mai bogată comună din România – Chiajna, cu un buget total de 79,27 milioane de lei și unul de venituri proprii uriaș, de 66,9 mil. lei. Ultima cifră reflectă puterea economică a localității. Astăzi vă propunem să aflăm cum au devenit satele din cel mai mic județ din țară foarte avute și cum a speculat administrația județeană acest avantaj în beneficiul locuitorilor.

De altfel, în Ilfov, anul trecut, din cele 32 de comune, șapte au avut bugete mai mari de 30 de milioane de lei: Chiajna, Mogoșoaia – 41,98 mil. lei, Afumați – 37,83 mil. lei, Dragomirești – 34,02 mil. lei, Balotești – 33,48 mil. lei, Jilava – 32,96 mil. lei și Snagov – 30,95 mil. lei. O altă serie de opt așezări urbane au înregistrat venituri cuprinse între 20 și 30 mil. lei: Clinceni – 29,82 mil. lei, Brănești – 29,25 mil. lei, Ștefănești – 28, 83 mil. lei, 1 Decembrie – 28,03 mil. lei, Dobroiești – 26, 62 mil. lei, Corbeanca – 26,53 mil. lei, Cernica – 26,52 mil. lei și Tunari – 23,86 mil. lei.  Alte 18 primării au avut bugete în limita 10-20 mil. lei: Vidra – 19,81 mil. lei, Domnești – 19,30 mil. lei, Cornetu – 18,97 mil. lei, Periș – 18,81 mil. lei, Gruiu – 18,29 mil. lei, Berceni – 15,96 mil. lei, Petrăchioaia – 15,84 mil. lei, Glina – 15,26 mil. lei, Găneasa – 15,08 mil. lei, Moara Vlăsiei – 14,53 mil. lei, Ciorogârla – 13,86 mil. lei, Ciolpani – 11,49 mil. lei, Grădiștea – 10,34 mil. lei și Copăceni – 10,17 mil. lei. Cea mai săracă localitate ar fi Dascălu, cu un buget anual de 7,6 mil. lei. Ca o primă concluzie: 29 din cele 32 de așezări rurale, ceea ce înseamnă un procent de 90,62%, au avut la dispoziție pentru dezvoltarea localităților sume mai mari de 10 mil. lei.

53,13 % din comunele ilfovene au venituri proprii constante mai mari de 10 mil. lei

Vorbind despre puterea reală a primăriilor, exprimată în venituri proprii constante, 17 localități (53,12% din totalul comunelor) înregistrează sume anuale mai mari de 10 mil. lei (vezi tabel). Cele mai mici bugete locale sunt obținute în comunele Copăceni – 3,66 milioane lei, Petrăchioaia – 4,84 mil. lei, Nuci – 4,68 mil. lei, Dascălu – 4,29 mil. lei și Dărăști – 4,21 mil. lei. Pesemne din cauza sau mai degrabă grație veniturilor mari, satele din ilfov nu s-au dat peste cap, anul trecut, să obțină fonduri europene. Doar patru comune au executat lucări finanțate de UE: 1 Decembrie – 1,24 mil. lei, Dragomirești – 0,313 mil. lei, Ciolpani – 0,066 mil. lei și Brănești – 0,012 mil. lei. În schimb, o serie de așezări rurale s-au îngrămădit pe fondurile naționale, primind bani pe lucrările efectuate prin programele guvernamentale (PNDL, de exemplu): Clinceni – 6,67 mil. lei, 1 Decembrie – 5,6 mil. lei, Snagov – 4,76 mil. lei, Berceni – 3,24 mil. lei, Cornetu – 3,23 mil. lei, Copăceni – 2,5 mil. lei și Ciorogârla – 2,4 mil. lei.

cum arata judetul tabel

Cum s-a întâmplat ca Ilfov să aibă cele mai multe comune bogate din România?

Explicația ține de un singur lucru: apropierea de Capitală sau situarea altor așezări pe cele mai circulate rute, respectiv, București-Ploiești și București-Pitești. Administrațiile locale au însă meritul de a fi fost foarte deschise spre investiții, înlesnind pesemne dezvoltarea multor afaceri pe teritoriul administrativ. De asemenea, așezările rurale au fost avantajate de explozia sectorului imobiliar din perioada 2005. Cea mai bogată comună din România, de exemplu – am numit Chiajna –, a dat lovitura, printre altele, cu un complex rezidențial care numără 11.000 de locuințe! Din acest motiv, populația s-a dublat din 2000 și până prin anul 2019, crescând de la 7.300 de locuitori la peste 16-17.000 de locuitori. Dar grosul banilor vine din sectorul economic, aici instalându-se un imens parc logistic, dar și depozitele unor mari distribuitori din rețeaua de supermarketuri. Localitatea nu are niciun fel de interes turistic; forțând lucrurile, a devenit un fel de dormitor pentru forța de muncă din Capitală sau chiar pentru firmele mari din comună. A doua cea mai bogată localitate, Mogoșoaia, este situată tot în proximitatea Capitalei, având o densitate de 72,7 firme/1.000 de locuitori, față de o medie națională de 30,9 firme/1.000 de locuitori. În Mogoșoaia activează fabrici de mobilă, de conserve, parcuri logistice, transport, comerț etc. Toate comunele limitrofe (sau apropiate) Bucureștiului (Dragomirești, Dobroiești, Jilava, Glina, Cernica, Afumați, Ștefănești, Clinceni, Vidra) au această caracteristică, a dezvoltării imobiliare și a sectorului economic, ca o expansiune așteptată a Capitalei înspre rural. Aproximativ rural, fiindcă numai a sate tradiționale nu mai seamănă. Oarecum diferit stau lucrurile în localitățile de pe relația București-Ploiești, unde s-au dezvoltat cartiere de lux (Corbeanca, Snagov, Tunari și Balotești), inaccesibile omului de rând.

Agricultura, specifică comunelor de la periferie, nu aduce bani publici prea mulți

cum arata agricultura periferie

Cât despre agricultură, ei da, terenurile necuprinse de râvna imobiliară – soluri de foarte bună calitate – produc în continuare cereale, fructe, nutrețuri și legume. Dar, pentru că aici e un mare dar, comunele care au activitate preponderent agrară se situează, din păcate, la coada clasamentului, sub aspectul veniturilor încasate de autorități: Copăceni, Petrăchioaia, Nuci, Dascălu, Dărăști, Berceni, Ciolpani, Cornetu, Gâneasa, Grădiștea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Periș. Asta spune totul de la sine! Și nu doar banii întorși în circuitul public sunt o oglindă a dezvoltării mai slabe, ci și infrastructura publică (străzi, apă, canalizare, școli etc.), și felul în care arată locuințele, acestea fiind mult sub luxul din Corbeanca sau Snagov!

Fără circuit turistic public, ci mai degrabă exclusivist

Județul Ilfov nu face bani din turism, asta chiar dacă are pe teritoriul său Snagov, perimetru devenit arie protejată. Și dacă n-ar fi devenit, tot nu ar fi însemnat mare lucru: ceea ce era odată loc de agrement aproape de răsunet național, acum s-a transformat într-un soi de circuit privat, prin acapararea terenurilor din proximitatea lacului și construirea aici a unor vile aparținând protipendadei de la București (nu doar politice)! Nu face bani nici de la Cernica, acolo unde totuși mânăstirea cu același nume a făcut ca peisajul absolut superb să fie la îndemâna românilor de rând. Resurse turistice mai sunt, unele de-o valoare excepțională (Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia (monument istoric cu valoare internațională), Palatul Știrbei de la Buftea, Palatul familiei Ghica din Căciulați, Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino din Afumați, Mânăstirea Pasărea (Brănești), Mănăstirile Snagov și Căldărușani), dar ele nu au fost așezate într-o strategie turistică. La fel se întâmplă și cu celebrele Therme de la Balotești, Phoenix Aventura Parc Cernica, La Plaja din Chiajna, terenul de golf din Dragomirești Vale, Centrul „Poveste cu Cai“ din Snagov și Riding Club La Cai din comuna Balotești etc. Toate sunt resurse consistente, dar nu poate fi vorba despre un circuit turistic în Ilfov sau, mă rog, Ilfov nu poate fi în niciun caz o destinație turistică în sine, ci mai degrabă este vorba despre capacități de agrement exclusiviste.

Maria Bogdan

Anul trecut, în octombrie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunța că, pentru perioada 2019-2023, cele 58 de licee sau colegii cu profil preponderent agrar din țară, selectate în cadrul programului de cofinanțare și preluate din subordinea Ministerului Educației în cea a MADR, vor primi o sumă totală de 925 milioane de lei. Fondurile urmau să fie eșalonate în felul următor: 2019 – 75 milioane de lei, 2020 – 265 milioane de lei, 2021 – 210 milioane de lei, 2022 – 200 milioane de lei, 2023 –175 milioane de lei. La un calcul sumar, fiecare liceu ar fi trebuit să beneficieze de 15,94 milioane de lei în tot acest interval, banii urmând a fi folosiți pentru modernizare, dotarea laboratoarelor și a fermelor, achiziția de utilaje și echipamente etc.

Socoteala de-acasă...

Ei bine, nu se știe dacă a fost direcționat vreun leu din bugetul MADR către liceele agricole din cota pentru 2019. Iar la începutul anului 2020 s-a întâmplat ceea ce hâtrii satului au inventat de secole: socoteala de-acasă nu s-a mai potrivit cu cea din târg. Pe fondul unui buget național sufocat de creșteri salariale și pensii, al unui deficit bugetar sever, al secătuirii resurselor financiare, în general, MADR

și-a dat seama că nu dispune de suficiente fonduri pentru a respecta programul de finanțare la care se angajase cu câteva luni în urmă. În consecință, pentru anul în curs, n-au mai fost 265 de milioane de lei pentru cele 58 de licee de profil, ci abia aproape 4% din tranșă, respectiv cca 10 milioane de lei. În afară de Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj“ din București, pentru care MADR a alocat 200.000 lei, celelalte școli urmau să primească câte 175.000 lei credite bugetare. Și, ca să nu existe confuzii, termenul „credit bugetar“ reprezintă, conform Legii nr. 273/2006, „suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni“. Ei bine, până în a doua decadă a lunii mai, aceste credite bugetare nu au ajuns la destinatar.

Credite de angajament

E drept, toată lumea s-a confruntat și cu pandemia de coronavirus care a dat peste cap multe planuri. Ca o supapă, să zicem așa, sau ca o măsură de a ieși din încurcătură, în cazul în care nu ar veni primii bani (creditele bugetare), unităților de învățământ le-au fost repartizate și câte 175.000 lei credite de angajament (200.000 lei Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj“). „Creditul de angajament“ este un alt instrument din programele multianuale care înseamnă, în traducere liberă, să cheltui anul acesta bani în contul bugetelor din anii următori. Sau să te împrumuți anul acesta din bugetele anilor următori. În baza acestor sume, în limita așadar a 175.000 lei, școlile puteau să inițieze lucrările sau achizițiile publice programate, cu condiția de a găsi parteneri care să lucreze azi și să fie plătiți în 2021. Dar și aici sunt o mulțime de bâlbe și neclarități, așa că instrumentul financiar nu și-a intrat în pâine. Desigur, veți spune, mai este timp destul până la sfârșitul anului, iar banii ar putea fi utilizați 100%. Așa sperăm și noi, dar mai ales conducerile liceelor agricole care, între timp, pentru capitolul investiții au beneficiat de finanțări de la primării și consilii județene.

Maria BOGDAN

În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost adoptată o Hotărâre privind aprobarea Programului Naţional Apicol 2020-2022.

Valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru perioada 2020 - 2022 este de 150.628 mii lei, din care 75.314 mii lei reprezintă contribuția Uniunii Europene la programele apicole naționale. Suma alocată PNA 2020-2022 este distribuită astfel:

a) pentru anul 2020: 50.210 mii lei;

b) pentru anul 2021: 50.232 mii lei;

c) pentru anul 2022: 50.186 mii lei; 

Ca element de noutate, față de PNA anterioare au fost stabilite măsurile de asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori, precum consultanța în apicultură, promovarea apiculturii și a produselor apicole, organizarea de cursuri și perfecționare în apicultură, achiziția de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii, în vederea obținerii fagurilor artificiali și achiziția de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii.

O altă completare cu privire la raționalizarea transhumanței și a stupăritului pastoral vizează  achiziţionarea de unelte apicole și echipamente de protecţie precum și mijloace de transport apicol fără autopropulsie şi de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral.

De asemenea, în cadrul Programului Național Apicol 2020-2022 a fost inclusă o nouă acțiune referitoare la îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări a acestora pe piață, ce constă în decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri în vederea atestării calității mierii.

Aceste completări ale Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 au drept scop sporirea numărului familiilor de albine, creşterea calitativă a produselor apicole și îmbunătăţirea indicatorilor de producţie.  Noile prevederi ale Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 vor genera extinderea ofertei de produse apicole, majorarea exporturilor și dezvoltarea economiei rurale, prin păstrarea tradiţiei de creştere a albinelor.

Totodată, din punct de vedere al impactului social și asupra mediului, Programul Național Apicol urmărește dezvoltarea unor servicii eficiente pentru preluarea, prelucrarea şi desfacerea producţiei de miere în condiţii de calitate controlată, la nivelul standardelor europene, precum și valorificarea integrală şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor naturale, precum şi a resurselor din flora spontană.

Reamintim că țara noastră deţine o îndelungată tradiţie în domeniul creşterii albinelor şi a realizării de produse apicole, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri.

Sursa: madr.ro

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmează să se ridice în 2014 la 19,41 miliarde lei, în creştere cu 7,8% faţă de 2013, ceea ce reprezintă circa 2,94% din PIB, potrivit proiectului de buget al instituţiei, avizat deja în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Principala majorare se referă la capitolul de cofinanţare a proiectelor cu bani europeni, după cum susţine Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi mai puţin la subvenţii. Din bugetul total de aproximativ 19,4 miliarde de lei, 5,8 miliarde de lei provin de la bugetul de stat, iar 7,2 miliarde de lei din contribuţia nerambursabilă a UE.

Ajutoarele totale acordate producătorilor agricoli din fonduri naţionale se ridică la 2,3 miliarde de lei, din care pentru subvenţii sunt alocate 1,52 miliarde lei, 663 milioane lei pentru plăţile pe vegetal şi 69 de milioane de lei reprezintă renta viagera agricolă. În ceea ce priveşte sumele destinate cofinanţării fondurilor externe nerambursabile, acestea depăşesc 2,6 miliarde de lei.

„Pentru anul 2014 avem o creştere a bugetului care se datorează capitolului de cofinanţare. Este de înţeles, pentru că în anul 2014 vom avea două programe naţionale de dezvoltare rurală de finanţat. Sperăm ca în a doua parte a lui 2014 să avem deja primele măsuri din noul PNDR pe care le scoatem la licitaţie şi cred că avem nevoie de finanţare. Aici avem o creştere în buget de la 6,09 miliarde lei la 7,2 miliarde lei“, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

10.000 de fermieri scoşi de sub urmărire penală

După ce Daniel Constantin a anunţat că ministerul de resort lucrează la un proiect de act normativ care-i va scoate de sub incidenţa financiară şi penală pe cei peste 10.000 de fermieri (care deţin 279.000 de capete bovine) afectaţi de decizia Curţii de Conturi cu privire la plata naţională directă complementară din sectorul zootehnic, Parlamentul a şi găsit sumele necesare pentru a returna banii recuperaţi anterior. Drept urmare, bugetul MADR a fost suplimentat cu 28,6 milioane de lei.

„Fermierii au dat o declaraţie pe propria răspundere că nu au datorii la bugetul de stat, iar Curtea de Conturi a constatat că aveau datorii, ca atare s-au recuperat sume importante plătite ca subvenţie în cuantum de 26.800 de lei. Sunt foarte multe procese, circa 10.000 de fermieri sunt în anchetă penală în prezent“, a declarat Constantin.

Ministrul Agriculturii susţine că bugetul pe 2014 prevede şi acordarea unui ajutor de minimis pentru tancurile de răcire a laptelui (pentru care este alocată suma de 70 milioane de lei). Măsura a fost luată pentru a ajuta micii crescători de vaci de la nivel local, în contextul în care la 1 ianuarie 2014 expiră derogarea pentru calitatea laptelui, iar la 1 ianuarie 2015 urmează să fie eliminate cotele de lapte la nivel european şi competiţia pe piaţă „va creşte foarte mult“, a declarat Constantin. Plăţile naţionale directe complementare pentru bovine se vor ridica la 585 milioane de lei, în timp ce la ovine şi caprine vor atinge 348 milioane de lei. Ministrul a mai anunţat că se menţine subvenţionarea preţului pentru motorina utilizată în agricultură, pentru care va fi alocată suma de 473 milioane de lei. În acelaşi timp, el a ţinut să sublinieze că instituţia pe care o conduce nu are în buget noi investiţii pentru minister, nefiind prevăzute majorări de sume pentru bunuri şi servicii sau capital. „Suntem la limita de supravieţuire, marea parte a fondurilor suplimentar alocate mergând către ajutorarea fermierilor şi accesarea cât mai multor fonduri europene pe zona de dezvoltare rurală“, a precizat Constantin.

Ioana Guţe

Agricultura are nevoie de cât mai mulţi bani europeni pentru a scădea semnificativ importurile din acest sector, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-o conferinţă de specialitate.

'Sectorul zootehnic trebuie încurajat cel mai mult, deoarece acesta este un sector cu valoare adăugată, la cereale veniturile sunt cele mai mici. În 2013, trebuie să cheltuim 1,3 miliarde euro pentru a evita dezangajarea de fonduri', a precizat Achim Irimescu.

Bugetul acordat României în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020 este de 39,8 miliarde euro, iar în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) România are alocate 17,5 miliarde euro în creştere cu 27% faţă de alocaţia în exerciţiu bugetar 2007-1013.

În acest context specialiştii apreciază că este necesară o implicare mai mare a agricultorilor, precum şi simplificarea modului de efectuare a plăţilor. 

'Ştim exact pe ce bani contăm. Avem posibilitatea să facem transfer între pilonul I - dezvoltare rurală şi pilonul II - plăţi directe, până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. De aceea, este falsă ideea multor reprezentanţi ai autorităţilor care pretextează că unele măsuri se iau după voia Bruxelles-ului. În România, Bruxelles-ul suntem noi şi noi trebuie să transpunem în fapte sumele alocate. Legea Camerelor Agricole este un subiect pentru care fiecare agricultor trebuie să lupte pentru a dezvolta sectorul agricol', a spus Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial.

Sursa: AGERPRES

Bugetul pentru perioada 2014-2020 demonstrează faptul că principiul coeziunii "face paşi înapoi" în Uniunea Europeană, chiar dacă nu a fost abandonat, a apreciat premierul Victor Ponta duminică, la România TV.

"Deciziile luate vineri la Bruxelles (...) reprezintă până la urmă un eşec. Este prima dată în istoria Uniunii Europene când un nou buget (...) este mai mic decât cel anterior. Nici măcar nu acoperă inflaţia. Asta înseamnă că una din ideile fundamentale ale Uniunii Europene, aceea de a uni mai multe ţări şi de a le aduce la un nivel de dezvoltare asemănător, că asta înseamnă fonduri de coeziune, este o idee nu abandonată, dar care face paşi înapoi", a afirmat Ponta.

În opinia sa, bugetul adoptat săptămâna trecută nu poate mulţumi niciunul dintre membrii UE, cu excepţia Marii Britanii, care a promovat ideea reducerii cheltuielilor.

"Dacă primul ministru britanic, domnul Cameron, care a venit şi a cerut mai puţine cheltuieli, a anunţat că este mulţumit de rezultat, practic toţi ceilalţi 26 plus Croaţia (...) au avut câte ceva de pierdut. (...) Acolo a fost interesul fiecărei ţări de a obţine mai mult pe ceea ce e mai important, fie pe fonduri structurale, ca să te apropii de nivelul de dezvoltare, fie pe politica agricolă comună", a spus Victor Ponta.

Sursa: AGERPRES

Proiectul de buget pentru anul 2013 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost adoptat, miercuri, de Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în forma propusă de Guvern.
Bugetul a primit 226 de voturi în favoarea sa şi 98 împotrivă.

Pentru 2013, bugetul Ministerului Agriculturii se cifrează la 5,562 miliarde lei, în creştere cu 0,84% faţă de execuţia preliminată a anului 2012, de 5,516 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal însumează 343,32 milioane de lei, în creştere cu 11,06% faţă de 2012. Sumele alocate pentru subvenţii sunt de 1,364 miliarde euro, mai mici cu 31,89% faţă de anul precedent, iar fondurile alocate pentru susţinerea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile se ridică la 2,297 miliarde lei, în scădere cu 7,3% faţă de 2012. La capitolul bunuri şi servicii, MADR are prevăzute 129,54 milioane lei, un plus de patru procente, iar la dobânzi 600.000 lei, cu 47,78% mai mult decât anul trecut.

Bugetul total al MADR, inclusiv fondurile europene, pentru 2013 se ridică la 17,28 miliarde lei, în creştere cu 3,55% faţă de execuţia preliminată a anului 2012 de 16,68 miliarde lei. Fondurile puse la dispoziţie din bugetul de stat reprezintă 32,19% din total, fonduri externe nerambursabile circa 67,70%, iar veniturile proprii 0,11%.

Proiectul Legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe anul în curs au intrat, marţi, în plenul Parlamentului.

Sursa AGERPRES

Bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru anul 2013 a primit, marţi, aviz favorabil cu 34 de voturi ' pentru' şi nouă împotrivă din partea comisiilor parlamentare reunite de specialitate. 

"Bugetul ANSVSA este mai mic cu cel puţin 30% faţă de anul trecut, iar obiectivele principale ale acestui buget sunt în primul rând programul de supraveghere, prevenire şi control pentru eradicarea bolilor la animale, identificarea animalelor şi protecţia mediului şi a animalelor, identificarea ovinelor, caprinelor, bovinelor, suinelor. (...) Am mai avea nevoie de cel puţin 40.000 de lei pentru a putea duce la îndeplinire obiectivele privind eradicarea bolilor la animale", a declarat, marţi, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Mihai Ţurcanu, în comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Deputaţii şi senatorii nu au depus niciun amendament la bugetul ANSVSA.

Discuţiile pe bugetul ANSVSA au avut loc în faţa membrilor Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală din Camera Deputaţilor şi a celor din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Senat.

Bugetul de stat al Autorităţii pe 2012 se ridică la 448,08 milioane lei, cu 2,98 procente mai mic decât execuţia preliminată a anului 2012 de 461,84 milioane lei şi cu 11,24% faţă de programul iniţial din 2012 de 504,83 milioane lei.

Sursa: AGERPRES

Sumele estimate că se vor încasa la buget prin introducerea noului sistem de impozitare din agricultură vor fi de 580 de milioane de lei, faţă de cele sub 200 de milioane de lei încasate până în prezent, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

"Din câte ştiu eu este vorba de o sumă de circa 580 de milioane de lei, care ar putea fi încasată la buget cu ajutorul noului sistem de impozitare. Până acum era vorba de o sumă de sub 200 de milioane de lei. Sunt cifre pe care mă pronunţ doar estimativ pentru că datele exacte le are ministrul de finanţe", a spus ministrul Agriculturii.

Potrivit sursei citate, noua modalitate de impozitare din agricultură nu va include fermele de subzistenţă şi cele de autoconsum.

"Am încercat să fim atenţi la tot ceea ce înseamnă mediu rural, la activitatea socială şi la cei care lucrează în mediul rural. Am ţinut foarte foarte mult ca tot ceea ce intră ca şi producţie în zona de subzistenţă şi de autoconsum să nu fie impozitat. Am pus acele suprafeţe, pe care le-am calculat, ca să fie satisfăcătoare pentru o familie, respectiv la cereale două hectare şi o limitare la numărul de animale. Acestea nu vor intra în zona de impozitare. Cred că acest sistem va oferi şi un mediu concurenţial corect în agricultură", a adăugat Daniel Constantin.

Şeful MADR a precizat că din cei 1,080 milioane de fermieri înregistraţi la APIA, 1,04 milioane sunt persoane fizice, iar 40.000 sunt persoane juridice, acestea fiind însă prinse într-un sistem de impozitare bine urmărit de finanţe.

"Practic, din totalul de 1,04 milioane de fermieri, se scot 380.000 care nu se impozitează pentru că au până în două hectare şi rămân 630.000 de fermieri. Toţi erau supuşi înainte impozitării, când valorificau producţia, însă erau alte probleme care ţineau de MFP. Nivelul de impozitare va fi mai mic decât în trecut pentru că atunci era impozitată valoarea comercializată cu un anumit impozit fără să fie luate în calcul cheltuielile, iar cum se stabileşte o norma de venit, aceasta reprezentând veniturile medii şi chetuielile medii înregistrate de fermieri, iar această normă este supusă impozitării", a adăugat şeful MADR.

În ceea ce priveşte sectorul creşterii animalelor, Constantin a exemplificat sectorul bovinelor, unde circa 74.000 de gospodării ar urma să fie supuse impozitării.
"În zona de bovine există un efectiv în România de 1,3 milioane de capete, iar cele care sunt în gospodăriile proprii cu 1-2 capete sunt în jur de 800.000. Ce se supune impozitării sunt acele efective care depăşesc această cifră. Cei care intră în această zonă sunt în jur de 74.000 de gospodării. Ceea ce voi face eu, în perioada următoare, prin structurile noastre deconcentrate, chiar dacă este o problemă a MFP, să meargă alături de aceşti 74.000 de fermieri, să-i informăm foarte bine care ar beneficiile ca ei să treacă către persoană fizica autorizată. Va există în perioada următoare o campanie de informare pentru toţi fermierii, să vedem cum pot produce mai eficient către piaţă şi să îşi valorifice producţia", a adăugat Constantin.

Sursa AGERPRES

Premierul Victor Ponta a prezentat joi seara starea naţiunii din punct de vedere bugetar, o analiză a bugetului de stat pe anul 2013.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, şeful Guvernului a explicat situaţia resurselor bugetare şi, după cum a spus Victor Ponta, "ceea ce orice cetăţean civilizat, dintr-o ţară civilizată, dintr-o ţară cu o democraţie spre care ne uităm de fiecare dată, trebuie să cunoască, despre modul în care se strâng la bugetul public banii din taxele, impozitele, veniturile lor personale şi modul în care aceşti bani sunt cheltuiţi de către cei care în mod vremelnic, prin voinţa exprimată democratic la alegeri, sunt în conducerea Executivului".

"Guvernul nu are niciun ban al său. Guvernul gestionează nişte bani, care sunt luaţi de la cetăţenii României, pentru a fi folosiţi pentru cetăţenii României. Noi suntem doar nişte administratori a ceea ce înseamnă resursele şi veniturile fiecăruia dintre cetăţenii români", a spus Ponta.

Conform documentului prezentat de Executiv, Guvernul estimează că, în 2013, Produsul Intern Brut va fi de 139,8 miliarde de euro, în creştere faţă de anul trecut, când a fost de 132,6 miliarde de euro, aşa cum rezultă din elementele bugetare prezentate joi seara de premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria.
PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă, astfel, anual, la 7.000 de euro.

În 2013, veniturile statului sunt estimate la 46 miliarde de euro, reprezentând 2.300 de euro pe persoană, iar cheltuielile statului se ridică la 49 miliarde de euro (2.450 de euro pe persoană).

Deficitul bugetar ar urma să fie de trei miliarde de euro, adică 150 de euro de persoană.

În ceea ce priveşte datoria publică a ţării, aceasta este de 51 miliarde de euro, sumă acumulată după 1989 şi până în prezent. 60% din această datorie este în valută, iar 40% în lei, a explicat premierul Victor Ponta, în prezentarea referitoare la "Starea naţiunii din punct de vedere bugetar".
Aproximativ 48% din această datorie este internă, iar 52% datorie externă.

Datoria pentru fiecare cetăţean este de 2.500 de euro, se arată în documentul Guvernului. "În ultimii patru ani, datoria României a crescut. Acum patru ani, datoria României era de 19% din PIB (28 miliarde euro), echivalentul a 1.400 euro datorie pentru fiecare cetăţean", a indicat Executivul.

Potrivit documentului prezentat de primul-ministru, în 2013, România are datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente împrumutului de la FMI şi Uniunea Europeană - acestea vor refinanţate.

România are o datorie de 34,7% din PIB. Din Uniunea Europeană, doar trei ţări au datorie mai mică (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), în timp ce 23 au datorie mai mare, se mai arată în document.

Asistenţa socială, sănătatea şi transporturile sunt domeniile care vor beneficia în 2013 de cele mai mari alocări bugetare, cumulând 27,6 miliarde euro din totalul cheltuielilor bugetare de 49 miliarde euro, potrivit datelor prezentate de premierul Victor Ponta.

Pentru asigurări şi asistenţă socială, suma prevăzută în buget este de 16,5 miliarde euro, pentru sănătate - 6,2 miliarde euro, iar pentru transporturi - 4,9 miliarde euro.
Alocările bugetare pentru educaţie şi cercetare se ridică la patru miliarde euro, pentru agricultură şi dezvoltare rurală - 3,8 miliarde euro, pentru ordine publică şi siguranţă naţională - 2,7 miliarde euro, pentru administraţie - două miliarde euro, pentru locuinţe, servicii, dezvoltare publică - 1,5 miliarde euro, apărare - un miliard euro, protecţia mediului - un miliard de euro.

De asemenea, după cum a precizat primul-ministru, o treime din investiţiile publice prevăzute în bugetul pe 2013 vor fi realizate din fonduri europene.
Bugetul pe 2013 prevede investiţii de 7,8 miliarde euro, din care investiţii de 2,5 miliarde euro din fonduri europene.
Cele mai mari alocări bugetare sunt destinate plăţii salariilor - 10,2 miliarde euro şi pensiilor - 11,1 miliarde euro.
Numărul de angajaţi va fi redus cu 5 - 10% în majoritatea ministerelor, a subliniat premierul. 

"De la numărul de consilieri vom trece, până pe 31 martie, la reducerile în aparatul central, atât ale funcţiilor de conducere, cât şi ale numărului de angajaţi. Nu există în nicio structură a aparatului central, guvernamental, un singur post suplimentar aprobat. Dimpotrivă, deja, după primele hotărâri de Guvern privind reorganizarea ministerelor, în majoritatea ministerelor există o reducere între 5% - 8% - 10% a numărului de personal", a spus Ponta.

Guvernul estimează că România a înregistrat o creştere economică de 0,7% în 2012, iar în 2013 creşterea economică va fi de 2%, a declarat, la rândul său, în aceeaşi conferinţă de presă, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea. El a precizat că la elaborarea bugetului pe 2013 a fost luată în calcul, pe o abordare mai prudentă, o creştere economică de 1,8%.

Conform documentului prezentat de Executiv, bugetul pe 2013 va aduce nou "transparenţă şi bune practici, publicarea online a datelor din bugetul României pentru a putea fi verificate tot timpul cheltuielile prognozate pentru fiecare minister, bugetarea cheltuielilor de capital bazată pe criterii de eficienţă a investiţiilor, proiecţie bugetară multi-anuală pentru 2014 - 2016, pentru o mai mare stabilitate şi predictibilitate, dezbatere publică extinsă a bugetului, inclusiv cu opoziţia parlamentară, înainte de adoptare".
Pentru 2013 se au în vedere reduceri de cheltuieli atât la Parlament şi Guvern, cât şi la alte instituţii publice. Astfel, potrivit documentului, bugetul Parlamentului în ansamblu va rămâne la nivelul anului 2012 şi va scădea suma alocată pentru fiecare parlamentar. În ceea ce priveşte Guvernul, se va reduce numărul de consilieri, precum şi numărul celor angajaţi în ministere, dar va fi redus şi numărul de funcţii de conducere din aparatul central. 

Se are în vedere "eliminarea privilegiilor" printr-o "reformă dură a companiilor de stat, a autorităţilor şi a altor instituţii bugetofage". În celelalte instituţii publice, se vor reduce cheltuielile prin instituirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea bugetelor şi se vor stopa alocările pe criterii politice.
Guvernul propune disciplină bugetară, în loc de austeritate, dezvoltare prin sprijinirea mediului privat şi echitate socială, după cum a subliniat premierul Victor Ponta, la finalul prezentării elementelor bugetare pentru 2013.

"Sunt condiţii istorice pe care doar istoria le poate judeca, dar în ultimii patru ani în special principalele elemente de politică fiscală şi bugetară au fost austeritatea, subdezvoltarea, pentru că evident când tai foarte mult ai şi o subdezvoltare - s-a văzut asta în scăderea PIB - şi inechitatea - faptul că tăierile şi măsurile de austeritate s-au aplicat împotriva regulilor de echilibru social. Ceea ce propunem: în loc de austeritate disciplină bugetară, ceea ce e un pic altceva, evident dezvoltare prin ceea ce încercăm să facem în zona de investiţii publice şi de sprijinire a mediului privat şi echitate socială, ceea ce am făcut în 2012 şi susţinem mai departe în bugetele următoare", a declarat Victor Ponta.

Sursa: AGERPRES

 

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin susţine că propunerile lui Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, privind bugetul de care va beneficia România în perioada 2014-2020 nu ne avantajează deloc. El afirmă că ţara noastră ar putea pierde o sumă considerabilă din fondurile alocate pentru programele de dezvoltare rurală, dar şi pentru plăţile directe. Cei mai afectaţi de aceste decizii vor fi agricultorii români, care mai au încă mult de aşteptat până să primească subvenţii la nivelul celor din Vest. Dacă le vor primi vreodată.

România ar putea pierde între 1,2-1,5 miliarde de euro din banii alocaţi celor doi piloni (Pilon I – plăţi directe şi Pilon II – dezvoltare rurală) dacă se menţin propunerile actuale pentru viitorul buget al UE pentru perioada 2014-2020, ceea ce „ne dezavantajează clar“, susţine ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Reducerea bugetului Uniunii Europene (UE) cu 100 miliarde de euro, în exerciţiul financiar european 2014-2020, va afecta desigur şi bugetul ce va fi alocat României pentru agricultură. Totuşi, ţara noastră va înregistra o majorare importantă, comparativ cu perioada 2007-2013, datorită creşterii graduale (phasing-in) din următorii ani, prevăzută în Tratatul de aderare, în 2016 urmând să fie atins plafonul maxim, de 183 de euro/ha, la plăţile directe. În cazul propunerii iniţiale a Comisiei Europene (CE), suma alocată ţării noastre ar fi mai mare cu 7 mld de euro faţă de perioada actuală, dar, în situaţia unor reduceri importante ale bugetului UE, creşterea va fi de aproximativ 5 mld de euro. În principal, aceşti bani vor merge către sprijinul pe suprafaţă. Aceste precizări au fost făcute de Achim Irimescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în timpul unei discuţii recente.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

România susţine ca eventuala reducere a bugetului UE pentru perioada de programare financiară multianuală 2014-2020 să nu afecteze agricultura, iar în caz contrar această reducere cel puţin să nu influenţeze negativ plăţile directe din agricultură, a declarat, marţi, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale Daniel Constantin.

În cadrul conferinţei ministeriale 'Politica agricolă comună după 2013', organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la Hotelul Pullman, ministrul român a apreciat ca extrem de importantă ajungerea la un consens între ţările membre cu privire la viitorul buget comunitar pentru 2014-2020, în condiţiile în care un Consiliu European extraordinar pe această temă va avea loc la finalul lunii noiembrie, la Bruxelles.

La rândul său, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a subliniat că ţările din Europa Centrală şi de Est, reprezentate la reuniunea ministerială de miercuri, au un potenţial agricol substanţial. El a adăugat că este necesară o dezbatere deschisă asupra propunerii executivului UE privind reforma PAC după 2013.

Reforma politicii agricole comune după anul 2013, ale cărei principale idei au fost prezentate în 12 octombrie 2011 de către Comisia Europeană, propune printre altele o mai mare flexibilitate în transferarea fondurilor între pilonul I (plăţile directe) şi pilonul II (dezvoltarea rurală).

Astfel, toate statele membre vor putea transfera cel mult 5% din fonduri de la pilonul I către pilonul II, iar transferul în sens invers va putea fi făcut doar de către ţările membre care în anul 2020 se vor situa sub nivelul de 90% din media comunitară în privinţa plăţilor directe.

Reforma PAC mai propune renunţarea la criteriile istorice în acordarea plăţilor directe şi luarea exclusivă în considerare a unor criterii obiective. O proporţie de 70% din plăţile directe vor viza susţinerea veniturilor de bază pentru agricultori. În cazul acestor 70 de procente, se va aplica o plafonare progresivă, pornind de la 150.000 de euro, a ajutoarelor directe primite de fiecare exploatare agricolă, astfel încât nicio fermă nu va putea primi mai mult de 300.000 de euro pe an.

O altă măsură propusă de Comisia Europeană este legarea unei părţi a ajutoarelor directe de practici agricole simple, precum diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente sau protejarea rezervaţiilor biodiversităţii sau a unor elemente de peisaj pe cel puţin 7% din suprafaţa arabilă.

La reuniunea ministerială de la Bucureşti participă ministrul polonez al agriculturii, Stanislaw Kalemba, celelalte ţări central şi est-europene cu excepţia României şi a Poloniei fiind reprezentate la nivel de secretari de stat.AGERPRES

Reducerea fondurilor pentru politica agricolă comună în bugetul pentru perioada 2014-2020 ar fi o dovadă de incoerenţă din partea decidenţilor europeni atât timp cât aceştia susţin redresarea economiei, a declarat, ieri, comisarul pentru agricultură Dacian Cioloş, în cadrul congresului Partidului Popular European (PPE), desfăşurat la Bucureşti.

Dacian Cioloş a subliniat că diminuarea bugetului pentru agricultură ar afecta una dintre cele mai dinamice ramuri industriale europene - sectorul agro-alimentar, responsabil pentru cele mai multe exporturi ale Uniunii Europene (UE), dar şi pentru crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă.

Comisarul european a declarat: 'Mai puţini bani pentru politica agricolă comună înseamnă mai puţine ambiţii în acest domeniu, din moment ce utilizarea fondurilor a fost deja eficientizată. Astfel, s-ar reduce plăţile pentru agricultură în contextul concurenţei crescânde pe plan internaţional, dar şi capacitatea de a asigura coeziunea teritorială în mediul rural".

Un euro investit se poate multiplica de patru ori

Vocile în favoarea impunerii unui buget european de austeritate nu iau în considerare faptul că, în proporţie de 95%, bugetul UE se întoarce în statele membre sub diferite forme, iar fiecare euro investit ar putea aduce, prin efectul de multiplicare, câştiguri de până la 4,2 euro până în 2020, a declarat, în acelaşi cadru, preşedintele Comitetului Regiunilor, Ramon Luis Valcarcel Siso.

Oficialul european a subliniat că disparităţile economice regionale la nivelul UE, unde raportul dintre cele mai bogate şi cele mai sărace regiuni este de 12 la 1, în timp ce chiar şi state emergente precum China şi India au un raport de 7 la 1, ar trebui să reprezinte un argument puternic în favoarea continuării actualei scheme de finanţare pentru coeziune.

De concurenţă puternică din partea economiilor asiatice se tem şi alţi oficiali europeni, printre care Michael Schneider, care a subliniat că UE trebuie să fie pregătită pentru o eventuală piaţă comună asiatică, soluţia pe care o propune domnia sa fiind tot investiţiile europene, care ar genera efectul de pârghie, urmând să se îmbunătăţească atât volumul de investiţii din celelalte sectoare, cât şi capacitatea administrativă la nivel regional.

Atât creşterea competitivităţii pe plan extem, cât şi asigurarea bunăstării cetăţenilor depind, în mare măsură, de funcţionarea unuia dintre pilonii principali ai construcţiei europene - piaţa unică, iar optimizarea ei ar putea fi făcută, potrivit comisarului european Michel Barnier, împărtăşind bune practici.
'De la Germania, cel mai performant stat european din punct de vedere economic, am putea învăţa cum funcţionează dialogul social, capitalismul de familie şi regional sau formarea alternativă", a precizat Michel Barnier.

Sursa: Bursa

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti