Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Selecția artificială a albinelor pentru rezistența naturală la Varroa destructor

În ultimele numere ale revistei am publicat o serie de articole dedicate apicultorilor în care am prezentat studiile cercetătorilor români de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură București și cele mai noi tratamente și instalații care pot asigura eficiență de aproape 100% în lupta împotriva parazitului Varroa destructor. Am mizat pe importanța promovării acestor noutăți științifice întrucât, în momentul de față, acest parazit reprezintă unul dintre cele mai mari pericole pentru albine. Pentru că direcțiile de cercetare au fost variate, vă prezentăm în rândurile următoare evaluările și concluziile studiului realizat în perioada 2015-2016 în cadrul proiectului european FP7, SMARTBEES. Acest studiu s-a concentrat pe analiza rezistenței naturale pe care albinele o au față de Varroa destructor. Responsabil de proiect a fost dr. ing Adrian Siceanu, iar din echipă au făcut parte cercetătorii Eliza Căuia, Ralph Buchler, Aleksandar Uzunov, Gabriela Oana Vișan, Dumitru Căuia.

O trăsătură genetică aparte

Cercetările recente la nivel internațional cu privire la rezistența naturală a familiilor de albine la Varroa destructor s-au concentrat pe trăsături specifice. În această categorie intră și comportamentul igienic al albinelor la Varroa (Varroa sensitive hygiene – VSH) și suprimarea reproducerii acarianului (Suppressing mite reproduction – SMR). Unele studii au demonstrat că o anumită trăsătură genetică – care ar putea fi identificată și utilizată în selecția artificială la albine – determină un procent mai scăzut al acarienilor care nu se reproduc. Ca urmare, din 2014 a fost stabilită în cadrul rețelei de lucru RNSBB și în cadrul proiectului Smartbees o procedură standardizată de evaluare a acestei trăsături.

Selectia 2 Varroa destructor

Primele evaluări pe albina românească (A.m. carpatica) în ceea ce privește procentul de acarieni non-reproductivi, utilizând protocolul stabilit, au fost realizate pe probe de albine recoltate în 2015-2016. Rezultatele cercetărilor arată că există o variabilitate relativ mare a acestor valori. În plus, pe aceeași populație de testare utilizată în 2016 a fost utilizat un protocol elaborat de ICDA, o metodă de descăpăcire artificială a puietului. Scopul a fost acela de a evalua impactul utilizării acestei tehnici asupra reproducției acarianului, iar rezultatele experimentelor au arătat că procentul de acarieni care nu se reproduc (după tiparul normal în probele de puiet infestat) s-a situat între 18% și 38% în 2015 și între 18% și 58% în 2016. În puietul artificial descăpăcit procentul de acarieni care nu s-au reprodus a crescut cu 9,79%, fiind generat artificial de femelele adulte de Varroa care, în lipsa căpăcelului, ies din celule înainte de a-și încheia ciclul reproductiv.

Albinele pot elimina parazitul din celule

Comportamentele de tipul SMR/VSH (Harbo, 2005) ar putea reprezenta trăsături importante ale familiilor de albine în combaterea Varroa destructor. Atfel, evaluarea acestui comportament și stabilirea variabilității acestuia într-o populație ar putea fi un instrument important în selecția pentru rezistența naturală la Varroa. Potrivit unor date din literatura științifică, anumite experimente sugerează că, în cazul în care s-a observat un procent mai scăzut de femele fertile de Varroa, în general acesta a fost cauzat de o anumită eliminare a acarienilor de către albine.

Selectia 3 Varroa destructor

Aceasta înseamnă că albinele pot IDENTIFICA, DESCĂPĂCI și ELIMINA conținutul unei celule care conține puiet și Varroa în stadiu reproductiv. Practic, acestea pot să elimine parazitul din celule sau de pe puiet și, mai mult decât atât, pot să inhibe reproducția lui în celule prin anumite semnale și mecanisme care la ora actuală nu sunt bine înțelese.

Materialul biologic utilizat:

2015 – 23 familii de albine infestate cu Varroa

2016 – 14 familii de albine infestate cu Varroa din care s-au prelevat probe de faguri cu puiet artificial descăpăcit (de om, printr-o metodă originală ICDA) și natural recăpăcit de albine.

Ambele evaluări s-au făcut pe același fagure cu puiet. Adică s-a evaluat modul cum se reproduce, în funcție de vârsta puietului, atât în puietul nedescăpăcit artificial, cât și în cel descăpăcit artificial și recăpăcit.

Metoda de descăpăcire artificială ar trebui să ajute albinele să îndepărteze mai repede acarienii din celule. Practic, albinele nu mai fac munca de descăpăcire pentru că a făcut-o omul. Cercetătorii spun că trebuie stabilit dacă descăpăcirea are, în sine, o influență asupra procesului de reproducție a acarienilor (date care sunt obținute prin aplicarea protocolului SMR).

Selectia 4 Varroa destructor


  • Orice eroare în evaluare poate crește/descrește artificial procentul acarienilor non-reproductivi identificați. De aceea este foarte important ca în evaluare să se identifice corect:
    • stadiile în care se încadrează puietul în cele 3 categorii convenționale din protocol: 0 - 1 - 2 (între 0 și 1 diferența o dă culoarea ochilor, iar între stadiul 1 și 2 diferența este dată de culoarea antenelor);
    • se evaluează doar celulele infestate cu o singură femelă-mamă Varroa pentru a putea observa diferențele dintre mame și propriile fiice;
    • identificarea corectă a stadiului de deutonimfe la Varroa pentru a diferenția puietul tânăr de Varroa de femelele-fiice (alb-gălbui/femele-fiice adulte). O altă diferențiere este cea dintre protonimfele de femele și mascul.

Laura ZMARANDA

Demonstrație practică - aplicarea tratamentelor antivarroa cu instalația inventată la ICDA-București

După ani de studiu în laboratoarele Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură București, cercetătorii de aici sunt pregătiți să vină în întâmpinarea apicultorilor cu soluții eficiente care să îi ajute să scape de unul dintre cei mai periculoși paraziți ai albinei, Varroa Destructor. În numerele anterioare ale revistei am prezentat succint tratamentul propus de aceștia și instalația cu care se poate aplica acest tratament. Revenim așadar cu lămuriri privind substanțele folosite și modul concret de funcționare a acestei instalații.

Ce substanțe sunt folosite în tratamentul propus

Pe parcursul cercetărilor de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură București au fost testate mai multe formule, două dintre acestea, Formacet și Formacet plus, fiind mărci înregistrate și fac obiectul unei cereri de brevet de invenție depusă în 2019 la OSIM. Toate formulele testate au la bază acizi organici volatili (acid formic și acid acetic), dar și extracte de plante și excipienți pentru diminuarea efectului repelent al acizilor volatili și o mai bună aplicare. Fiind vorba de substanțe organice, acestea sunt autorizate pentru utilizare ca atare în apicultura ecologică, aplicarea fiind admisă conform legislației europene și naționale. Astfel, Regulamentul Consiliului nr. 834/2007 și Regulamentul Parlamentului Uniunii Europene nr. 848/2018 sunt transpuse și în legislația națională prin Ordonanța de urgență nr. 34/2000 și Hotărârea 917 din 2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice unde se menționează la capitolul III – Apicultura și produsele apicole, secțiunea a 6-a: Prevenirea bolilor și tratamentele veterinare, Art. 26 alineat (3), litera e) „prin derogare de la prevederile lit. a), acidul formic, acidul lactic, acidul acetic şi acidul oxalic, precum şi substanțele mentol, timol, eucaliptol sau camfor, sunt utilizate numai in cazurile de infestare cu Varroa jacobsoni.“

„Întrucât punerea pe piață a unor formule presupune înregistrarea lor ca medicamente, ceea ce necesită un parcurs lung și costisitor, recomandăm apicultorilor, în special celor din apicultura ecologică, să includă în schema de management integrat al varroozei  procedura de pensulare a puietului, manuală sau mecanică (cu ajutorul instalației prezentate), utilizând o formulă simplă pe bază de acid formic 85% diluat cu produsul ICDA Apifitofort care conține acid acetic și extracte de plante pentru a ajunge la o formulă care, din experimentele noastre, asigură o eficiență foarte bună a tratamentului. Astfel, la 350 ml Apifitofort se adaugă (nu invers) 1.000 ml acid formic de concentrație 85%, formulă cu care se poate trata puietul prin metoda pensulării“, afirmă ing. Adrian Siceanu.

Momente optime de aplicare

Apicultura 7

Tratamentul fiind bio, poate fi făcut oricând, dar momentele optime care diminuează manopera și asigură la timp întreruperea ciclului reproductiv al varroa sunt:

  • primăvara la primele controale, când există o suprafață redusă de puiet căpăcit, când încărcătura de paraziți este rezultatul înmulțirii acestora pe perioada ianuarie-martie a acarienilor foretici rămași în urma tratamentelor de toamnă. Acest moment este important pentru că puietul de trântor accelerează puternic ritmul de înmulțire al varroa, deși gradul de infestare este foarte mic în această perioadă și tendința multor apicultori este să nu facă tratamente decât mult mai târziu în sezon. Acest tratament elimină necesitatea utilizării ramei clăditoare cu scopul eliminării varroa prin eliminarea periodică a puietului de trântor, ceea ce reprezintă o manoperă consumatoare de timp, iar din punct de vedere economic un fagure cu puiet de trântor căpăcit echivalează cu cca un fagure și jumătate de puiet căpăcit de albină lucrătoare;
  • la sfârșitul verii, înainte de începerea creșterii albinei de iernare, pentru a obține albină de iarnă sănătoasă, când și suprafața de puiet este mai mică, populația de paraziți este mult mai mare, iar densitatea pe puiet crește. De exemplu, un moment bun este la deblocarea cuibului de puiet după culesul de la floarea-soarelui;
  • în orice moment al sezonului, când constatăm că avem un nivel ridicat de infestare;
  • este foarte important ca atunci când formăm un roi artificial să facem aceeași operațiune. Explicația este că odată cu puietul căpăcit preluăm și o mare încărcătură de paraziți Varroa din familia de origine pe care îi introducem în familia în formare. Practic, o infestăm cu mulți paraziți încă de la început. Și atunci este indicat ca fagurii folosiți pentru formarea noilor familii să fie tratați așa cum s-a arătat în demonstrația practică.

Componentele instalației și funcționare

Instalația antivarroa a fost realizată de către cercetătorii de la ICDA-București în mai multe variante. Varianta cea mai simplă a instalației presupune existența unui vas cu scop de rezervor pentru Formacet, un cilindru-absorbant care preia prin rotire produsul din vasul de tratament și o perie fixă lângă acesta. La începutul operațiunii se rotește cilindrul-absorbant pentru a se imersa și prelua tratamentul din vasul-rezervor. Ulterior, fagurele, scuturat în prealabil de albine, se presează și se trece pe deasupra cilindrului. În timpul operațiunii, prin presare ușoară fagurele este trecut peste cilindrul-absorbant, iar  substanța de tratament ajunge pe suprafața lui. Peria din proximitatea cilindrului asigură uniformitate în aplicarea tratamentului și pătrunderea produsului prin căpăcele. Potrivit dlui Siceanu, apicultorii nu trebuie să fie îngrijorați dacă în fagure există puiet larvar, miere sau păstură intercalate cu celulele cu puiet căpăcit pentru că instalația asigură depunerea produsului numai pe suprafața fagurelui.

Operațiunea se face insistând pe puietul de trântor, spune acesta, iar în funcție de concentrația folosită în formula de tratament se va asigura moartea în proporție de 100% a paraziților Varroa destructor. Pentru că produsul este repelent și pentru a nu exista niciun fel de risc se recomandă introducerea fagurilor tratați pentru cca 10 minute într-o cutie bine ventilată. În tot acest timp instalația poate fi mutată la un  alt stup pentru realizarea acestei operațiuni, deci nu există timp morți. După cele 10 minute de expectativă, când a mai rămas doar o mică parte din substanță, fagurele se reintroduce în stup. Va mai avea un efect repelent, dar în scurt timp albinele vor trece peste acest impediment și își vor continua activitatea normală.


Formacet poate fi aplicat și prin pensulare. Pentru o eficiență mai ridicată se poate folosi o pensulă mai lată. După imersarea în substanță, pensula este trecută pe întreaga suprafață a fagurelui. Produsul este iritant, de aceea este obligatoriu ca apicultorii să poarte echipamente de protecție, precum mască și mănuși. Este indicat să existe și o găleată cu apă care să poată fi folosită în cazul în care produsul intră în contact cu pielea.
Dacă există riscul să pice stropi de nectar sau miere, instalația poate fi acoperită cu pânză îmbibată în apă și, pe măsură ce se acumulează aceste picături, se ia pânza, se clătește și se pune înapoi.

Concluzii

În urma demonstrației practice de aplicare a tratamentului și a utilizării instalației antivarroa s-a constatat că ulterior albinele își desfășoară normal activitatea. Puietul larvar, aflat în diferite stadii de dezvoltare, este în continuare hrănit și îngrijit de către albine. O altă concluzie a fost că puietul aflat în stadiu de pupă nu a fost afectat pentru că, dacă se întâmpla acest lucru, albinele l-ar fi eliminat. După aplicarea tratamentului prin această metodă s-a demonstrat că toți paraziții Varroa destructor sunt inactivi. Deci morți.

„V-am prezentat pe scurt aceste cercetări și vom încerca, pe măsură ce avansăm, să vă dăm și mai multe detalii. O să ajutăm apicultorii să facă teste pentru a înțelege cum funcționează acest sistem. Noi, în formulele noastre, folosim concentrații de până la 65-75%. La o concentrație mai mare, de 85%, spre exemplu, rezultatul este și mai bun. Am testat acest lucru și nu am avut niciodată probleme. Ne-am luat o marjă de siguranță pentru puiet și familia de albine. Folosim și concentrații mai mici, mai degrabă pentru protecția apicultorului, nu neapărat pentru puiet deoarece acesta nu este afectat. Odată evaporat excedentul de produs, nu mai există nicio problemă“, afirmă ing. Siceanu.

Laura Zmaranda

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Instalația și tratamentul pentru decimarea Varroa Destructor vor ajunge curând pe piață

Cea mai mare problemă și amenințare pentru existența albinei Apis Melifera Carpatica este considerat parazitul Varroa Destructor. El este responsabil pentru cele mai mari pierderi provocate în familiile de albine și pentru scăderea potențialului productiv al acestora în timpul sezonului. În ultimii 50 de ani Varroa Destructor a făcut ravagii în populațiile de albine. S-a răspândit în aproape toată lumea, iar principala problemă este că tratamentul este deosebit de dificil de realizat din cauza faptului că parazitul își desfășoară ciclul reproductiv sub căpăcele, acolo unde se află și puietul de albine. Cercetătorii de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură București au găsit însă o formulă de tratament și o modalitate prin care parazitul poate fi combătut cu costuri minime și cu intervenții mult mai rare în stup.

De ce nu sunt eficiente tratamentele de acum

Directorul științific al Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură București, dr.ing Adrian Siceanu, spune că tratamentele pentru Varroa Destructor se efectuează atât de greu tocmai din cauza acestui căpăcel. Albinele îl folosesc pentru a căpăci (sigila) celulele cu puiet. Însă tot în aceste celule sigilate cu puiet se produce și întreg ciclul reproductiv al parazitului. Cum ajunge acesta acolo? Femela Varroa Destructor parazitează albina meliferă în timpul maturității sexuale a acesteia și stă ascunsă între inelele ei abdominale până în momentul în care depune ponta. Astfel parazitul pătrunde în celulă înainte de căpăcire, își depune ouăle, iar puietul eclozionează odată cu cel al albinelor, la 21 de zile. Această protecție pe care căpăcelul o conferă parazitului Varroa a făcut ca procedurile tehnologice și de tratament să fie foarte dure și concentrate exclusiv către albină. Însă cu rezultate minime.

varroa

„Femela matură de Varroa Destructor, care stă ascunsă sub inelele abdominale ale albinei, este mult mai greu de omorât decât femelele tinere, în dezvoltare, care se află în celulele cu puiet căpăcit. Aceste tratamente multiple care se fac pe albine nu rezolvă problema decât dacă se aplică un număr foarte mare de tratamente. În timpul sezonului activ, cât este puiet în stup, practic cca 80% din paraziți sunt în puiet. Cu alte cuvinte, atunci când tratăm albina tratăm doar o mică parte din paraziți. Deși se spune că eficiența tratamentelor este de 90%, dată fiind dispersarea albinelor în stup și alți factori de influență, eficiența reală este mult mai scăzută.“

Tratarea puietului căpăcit poate rezolva problema

La Institutul Apicol, în mai multe etape de cercetare, au fost dezvoltate mai multe tehnici eficiente pentru tratarea puietului căpăcit. Tot în acest sens s-a demarat în toamna anului trecut un proiect de cercetare ADER, finanțat de MADR.

„Noi mergem pe ideea tratamentului total pentru întreruperea ciclului reproductiv direct în puietul căpăcit pentru a omorî practic întreaga populație de paraziți care se află la un moment dat în celulele căpăcite. Experimentele realizate de noi au arătat că astfel, prin acest tratament punctiform, în două-trei ore de la aplicarea tratamentului întreaga populație de paraziți existentă alături de puiet este decimată. Dacă rezolvăm această problemă, pe urmă albina este ușor de tratat. “

Cercetătorul spune că s-a ajuns la această performanță după dezvoltarea mai multor formule de tratament și proceduri și că în ultimele luni s-au intensificat cercetările pentru îmbunătățirea din punct de vedere tehnic a procedurilor.

„Am reușit în stadiul actual să realizăm două modele experimentale a unor dispozitive de tratament și a unei instalații foarte practice și eficiente. Instalația este aproape finalizată, iar operațiunea va fi foarte simplă. Cum se procedează, practic? Fagurele cu puiet se trece pe deasupra instalației de tratament, după care se introduce într-o lădiță și se mai lasă câteva minute, timp suficient pentru a se evapora excedentul de substanță rezultat în urma tratamentului. Apoi se reintroduce în stup și asta este totul.“

Avantajele acestui tratament

Populația de paraziți Varroa se dublează la fiecare 3-4 săptămâni. În opinia dlui Siceanu, dacă acest tratament radical este făcut primăvara devreme se taie ciclul reproductiv al parazitului din fașă. În momentul în care începe creșterea puietului, în special a celui de trântori (rata de înmulțire în puietul de trântori este mult mai mare), se intensifică foarte mult și multiplicarea parazitului Varroa Destructor. „Anul acesta a fost unul foarte păcătos din cauza schimbărilor climatice și a temperaturilor ridicate pentru că albinele au continuat să scoată puiet și în noiembrie, spre exemplu. Asta a permis și paraziților să se multiplice pentru că, odată cu reluarea ciclului de puiet, se reia și ciclul de reproducere a paraziților. Astfel, în momentul în care vom ajunge la sfârșitul lui martie o să avem deja o încărcătură mare de paraziți Varroa în stup, dar mai puțin puiet.“

În plus, tratamentele dezvoltate la Institutul Apicol din București sunt pe bază de acizi volatili și nu poluează. Practic, spune cercetătorul, dacă tratamentul este aplicat astăzi pe puiet, mâine albina poate pleca la cules pentru că, sub nicio formă, nu va ajunge nimic din substanța de tratament în produsele apicole. „Încercăm să diminuăm cât mai mult efectul nociv asupra albinei (prin aplicarea repetată a tratamentelor aceasta dezvoltă o sensibilitate), să evităm poluarea produselor stupului, să nu permitem dezvoltarea rezistenței și să întrerupem printr-un tratament punctiform ciclul reproductiv al parazitului. Tratamentul propus de noi poate fi folosit și în apicultura ecologică pentru că substanțele pe care le folosim nu dăunează nici albinei și nici mediului înconjurător.“


„Sperăm, ținând cont de rezultatele încurajatoare de până acum, ca în maximum doi ani să putem pune la dispoziția apicultorilor tot ce le este necesar pentru a rezolva această problemă a Varroa Destructor cu minimum de costuri și efort.“– dr ing. Adrian Siceanu.

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS