Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) celebrează Ziua Europei, în 9 mai 2014, alături de producătorii agricoli.

Evenimentul are loc la sediul MADR, cu participarea membrilor Asociației BIO - România și ai Federației Naționale de Produse Tradiționale prin organizarea expoziției de produse tradiționale și ecologice.

Ceremonia de deschidere va avea loc la ora 9.30în prezențadomnului Daniel Constantin, Viceprim-ministru, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

O paradă a costumelor populare din opt regiuni ale țării noastre, realizată de elevii de la Cercul de Folclor "Dor şi dor cu mine călător" al Liceului teoretic "DIMITRIE BOLINTINEANU",  va pune în valoare bogăţia culturală a țării noastre.

Pe toată durata zilei de vineri, 9 mai 2014, curtea MADR se va transforma într-un loc în care voia bună, mâncarea sănătoasă și portul popular se vor armoniza în spiritul tradițional românesc.

La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București.

Preşedintele LAPAR Laurenţiu Baciu spune că, în ciuda supraproducţiei de anul trecut (recolta a fost de peste şapte milioane de tone de grâu), a început să se scoată grâu de la rezerva de stat. Un procedeu la care recurg unii depozitari – şi de ani de zile – sub pretextul reînnoirii stocurilor, cu consecinţe directe în piaţă. Într-o singură zi, de exemplu, preţul s-a redus cu zece bani pe kilogram, susţine preşedintele LAPAR.  

După preţurile mici din vara anului trecut, pe fondul supraproducţiei de grâu anunţată de ministrul Agriculturii Daniel Constantin, agricultorii români sperau ca măcar în iarnă grâul să se mai scum­pească, astfel încât să-şi mai recupereze din costuri.

Preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, spune că nici vorbă de aşa ceva, mai ales că a început să se scoată grâu de la rezerva de stat chiar în momentul în care preţul se „ridicase puţin“. Încă o lovitură la adresa fermierilor.

„Avem supraproducţie de grâu şi la ora la care vorbim noi am umblat la rezerva statului. Atât de mult grâu am avut. Consecinţa a fost scăderea preţului. Şi vreau să vă spun că într-o zi a scăzut cu 10 bani, ceea ce pentru un fermier este extraordinar de mult“, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, în cadrul celei de-a doua ediţii a Conferinţelor AGROstandard organizată la ASAS.

Criterii mai puţin economice

Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), susţine că a devenit un obicei ca în fiecare an să se scoată grâu de la rezerva de stat nu pe criterii economice, ci pe alte principii, de prietenie etc.

„În vară grâul s-a cumpărat cu 0,4-0,5 lei/kg, iar acum preţul este de 0,7-0,75 lei/kg. Cei care au relaţii primesc grâu de la rezerva de stat. Nu este corect să se scoată grâu de la rezervă fără licitaţie. Sunt practici neortodoxe, mai ales că nu există o criză a grâului“, spune Matei.

El adaugă că în fiecare an există persoane care scot sute de tone de la rezerva de stat - de multe ori aflată chiar în depozitele proprii - la preţuri mult mai mici decât cele existente pe piaţă, motivaţia fiind „împrospătarea“ stocurilor de grâu, iar această practică datează încă din primii ani de după Revoluţie. În jurul datei de 20 februarie, preţurile pe piaţa liberă se situau în jurul valorii de 0,7-0,8 lei/kg la grâu, 0,6-0,8 lei/kg la porumb, 0,8 lei/kg la orz şi ovăz. Matei precizează că, la acest nivel, cei care au depozitat recolta nu rămân aproape cu nimic deoarece au fost nevoiţi să apeleze la credite pentru a asigura costurile de depozitare.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor în perioada următoare, agricultorul din Timiş susţine că se aşteaptă la o creştere a acestora, deoarece depozitarilor le este frică de „condiţiile actuale de agromediu“ – pot apărea boli, îngheţuri etc. – şi mai ales de faptul că nu va fi o „supraproducţie“ de grâu.

Aceleaşi practici de ani de zile

Constantin Bazon, vicepreşedinte LAPAR, spune că scoaterea grâului de la rezerva de stat influenţează piaţa, mai ales în condiţiile în care în ultima perioadă preţurile au înregistrat o tendinţă de creştere. La grâu, de exemplu, el vorbeşte de 0,9-1 leu/kg, în timp ce la porumb se ajunge la 0,8 lei/kg.

„Sigur că scoaterea grâului din rezervă influenţează piaţa, determinând pe mulţi să lase preţurile jos. Se ştie că unii dintre proprietarii silozurilor în care se află rezerva iau grâul acum şi îl pun la loc la recoltă“, afirmă Bazon.

Cât priveşte evoluţia preţului până la noua recoltă, Bazon este de părere că acesta va fi mai degrabă stabil, în condiţiile în care nu se poate vorbi de o criză a grâului pe piaţă şi nici nu se pot avansa prognoze referitoare la nivelul recoltei din vară.

„Deocamdată, culturile arată bine, însă până undeva la sfârşitul lunii martie nu ne putem pronunţa cu privire la viitoarea recoltă“, adaugă Bazon.  

„Supraproducţia“ şi efectele ei

În toamnă, reprezentanţii LAPAR susţineau că anunţul ministrului Daniel Constantin privind supraproducţia de grâu – producţia de 7,3 milioane de tone, cea mai mare din ultimii opt ani – a aruncat în aer preţul cerealelor, punând fermierii într-o mare dificultate. Mai mult, reprezentanţii LAPAR spuneau că această declaraţie a provocat pierderi de 2,5 miliarde de euro Produsului Intern Brut.

„Dacă făceai astfel de declaraţii în Italia sau în altă ţară din UE îţi căutai de mult serviciu. Ne-au aruncat aceste preţuri ca să ne obişnuim cu ele, apoi au urmat scăderi de 40-45% într-o perioadă de o lună de zile la grâu şi porumb. La fel a fost şi la orz sau la rapiţă“, arăta la acel moment  preşedintele LAPAR într-o conferinţă de presă.

La 10 iunie, preţul grâului în România era de 227 de euro tona, pentru ca, la 4 septembrie, o tonă de grâu să coste 140 de euro. În tot acest timp pe piaţa europeană preţul de achiziţie a unei tone de grâu nu a coborât sub 180-190-200 de euro. La fel şi la porumb, unde pe 10 iunie preţul unei tone era de 208 euro în România, pentru ca, la 9 septembrie, chiar dacă nu s-a început încă recoltarea, o tonă de grâu să ajungă la numai 119 euro. În afara ţării preţul de achiziţie a unei tone de grâu era de 171 euro, declara Laurenţiu Baciu.

Ioana GUŢE


Camera de Comerț și Industrie Suceava în parteneriat cu Iulius Mall Suceava, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Consiliul Județean Suceava, Direcția Agricola Suceava, are plăcerea de a vă invita să prezentați oferta de produse și servicii a firmei Dumneavoastră în cadrul celei de-a XII-a ediții a celui mai mare târg de agricultură și industrie agroalimentară din zona Moldovei, cu participare națională și internațională, AGRO EXPO BUCOVINA.
Manifestarea, eveniment de referință pentru industria agro-alimentară, este specializată în mașini, utilaje și tehnologii pentru industria alimentară; aparatură de laborator; produse alimentare; miere și produse apicole; arome, esențe, coloranți și aditivi pentru industria alimentară; legume și fructe; conserve; echipamente de protecție pentru industria alimentară; igienizare, detergenți, dezinfectanți pentru industria alimentară; instalații frigorifice; producători agricoli; utilaje forestiere; mașini, utilaje și unelte agricole; anvelope și piese de schimb pentru tractoare și utilaje agricole; semințe și material săditor; îngrășăminte și pesticide; tehnologii și echipamente pentru irigații; animale de rasă și păsări; tehnologii de creșterea animalelor; tehnologii și metode de îmbunătățire a raselor; incubatoare; mașini și echipamente pentru abatorizare; furaje, nutrețuri, concentrate, aditivi, premixuri; metode de hrănire, sisteme de distribuție a hranei; instrumente, tratamente și medicamente de uz veterinar, dezinfectanți; echipamente de încălzire și aer condiționat; silozuri, uscătoare și mijloace de transport a cerealelor; tehnologii de reproducere și creștere artificială a peștelui; tehnologii de pescuit; flori și plante de apartament, pentru grădini, parcuri și sere; mobilier și accesorii pentru grădini și terase; echipamente și unelte pentru grădinărit; altele.
 
Târgul se va desfășura în perioada 21 – 23 martie 2014, la IULIUS MALL.
 
Pe perioada târgului va avea loc și cea de a VII-a ediție a forumului cu tema „AGRICULTURA ÎNCOTRO ?” organizat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Revista Lumea Satului.
 
Mai multe detalii puteți găsi pe www.agro-expo.ro.
 
 
Biroul de Presă al CCI Suceava.
Nu uita să ne treci în agenda!

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va avea în 2014 un buget mai mare cu 7,8% faţă de 2013. Chiar dacă sumele pe care le primesc în 2014 sunt în general mai ridicate, fermierii mai au încă destule motive de nemulţumire, cum ar fi perioada limitată de subvenţionare a accizei la motorină sau taxa pe „stâlp“.

Una scrie pe hârtie, alta este în realitate

Deşi ministrul Agriculturii Daniel Constantin a tot dat asigurări că subvenţia pe suprafaţă va fi în 2014 de 160 de euro, producătorii agricoli sunt reticenţi că vor primi această sumă în totalitate. La fel s-a întâmplat şi în 2013, când ministrul a promis un anumit cuantum al subvenţiei, în final ajungând la agricultori mai puţini bani decât cei vehiculaţi de minister.

„Suntem în continuare minţiţi. În loc de 27 de euro promişi în primăvară prin PNDC acum vorbesc de 21 de euro. Din cei 139 de euro promişi vom primi 122 de euro; în toamnă, de exemplu, ne-au dat avans din SAPS (Schema de Plată Unică pe Suprafaţa) 61 de euro. Este clar că plata europeană va fi de 122 de euro, la care se vor adăuga cei 21 de euro de la bugetul naţional“, a declarat Daniel Ciobanu, vicepreşedinte LAPAR.

Cât despre subvenţionarea accizei la motorină, Ciobanu spune că, la modul în care a fost aprobată legislaţia actuală, agricultorii vor pierde o parte însemnată din bani deoarece sumele au fost alocate pe trimestre, inclusiv în perioadele în care nu se fac lucrări agricole.

Guvernul a anunţat că subvenţionează acciza la motorină, sumele alocate pentru această acţiune ridicându-se la 125 milioane de lei pentru anul 2013, respectiv 430 milioane de lei pentru 2014.

Ciobanu susţine că în 2013, cel puţin, actul normativ a intrat în vigoare cam târziu. Mai precis, a fost publicat abia în octombrie, când deja lucrările agricole erau terminate în cea mai mare parte a ţării, şi aceasta pentru că autorităţile române au întârziat să trimită notificarea la Bruxelles.

„În sud lucrările erau deja terminate şi doar agricultorii din nordul ţării au mai putut beneficia de facilitate pentru că aici lucrările erau mai întârziate. Am primit 78 de litri pe patru trimestre, fiecare trimestru având alocarea lui. Nu este deloc corect, pentru că există perioade în care nu lucrăm, iarna de exemplu, (ianuarie - martie) şi pierdem sprijinul“, a spus Ciobanu.

În plus, pentru 2014 sunt acoperite doar primele trei trimestre, rămânând pe dinafară ultimul trimestru, pentru care Ministerul Agriculturii speră să obţină bani în urma unei eventuale rectificări a bugetului instituţiei.

Îngrijorare pentru următorii ani

Daniel Ciobanu mai spune că, în iunie 2013, Ministerul Agriculturii a prezentat asociaţiilor de fermieri un grafic pe următorii şapte ani privind alocarea prin PNDC (plăţile naţionale directe complementare). El se plânge că, deşi au fost anunţate anumite sume, în realitate acestea sunt mai mici. În loc de 27 de euro, de exemplu, de la bugetul naţional s-a ajuns la 21 de euro, iar situaţia ar putea continua şi în anii următori.

„Ne îngrijorează construcţia pentru anii următori. Dacă în fiecare an lipsesc 6 euro, sumele vor fi tot mai mici“, a afirmat Ciobanu.

Ajutoarele totale acordate producătorilor agricoli din fondul naţional în 2014 se vor ridica la 2,36 miliarde de lei, din care pentru subvenţii sunt alocate 1,52 miliarde lei, plăţile pe vegetal vor atinge 663 milioane lei, iar renta viageră agricolă va beneficia de o alocare de 69 milioane de lei.

Mai mulţi bani pentru crescătorii de vaci

Din bugetul Agriculturii pe 2014, circa 585 milioane de lei (131 milioane de euro) vor merge pentru Plăţile Naţionale Directe Complementare (CNDP) în sectorul zootehnic la specia bovine, pentru cererile depuse în 2013 fermierii urmând să primească 434 lei/cap de animal şi 80 lei/tona de lapte.

În total, crescă­torii de vaci de lapte vor beneficia de circa 700 de lei pe cap de animal în 2014, în creştere semnificativă faţă de 2013, când valoarea ajutorului a fost de 500 de lei, susţine Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine. 

La vacile de carne încă nu se ştiu exact sumele pe care le vor primi fermierii, spune Dumitru Grigorean, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine pentru Carne. Neoficial, se vehiculează circa 300 de euro pe cap de animal pentru zonele defavorizate, nivel corespunzător celui din 2013.

Grigorean mai adaugă că efec­tivul total de vaci pentru carne din România este sub 10.000 de capete. Cât priveşte efectivul total de bovine din România, acesta se ridică la 1.130.000 de capete, în cădere liberă comparativ cu 1989, când atingea circa cinci milioane de capete. Numai în 2013 au dispărut de la plată circa 400.000 de bovine, adaugă Grigorean.

Sectorul ovinelor şi al caprinelor stă ceva mai prost. Claudiu Frânc susţine că acesta va beneficia de o alocare financiară de 78 milioane de euro în 2014, ajutorul pe cap de animal diminuându-se din cauza creşterii efectivului de animale. Fermierii din zonele defavorizate vor primi, pe lângă subvenţia de 40 lei pe cap de animal, o sumă suplimentară de 6,5 euro pe cap de animal.

Fermierii nu vor să audă de taxa pe „stâlp“

Claudiu Frânc susţine că intenţia Guvernului de a introduce un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, a cărui valoare va fi de 1,5% din valoarea construcţiei, va crea probleme marilor fermieri, care nici nu vor să audă de aşa ceva.

„Am plătit destule impozite la primării până acum. O să ajungem să plătim metrul pătrat de grajd precum metrul pătrat de vilă, dacă nu se revine asupra prevederilor Ordonanţei 120 din 2013“, a mai precizat Frânc.

Guvernul a anunţat că impozitul va fi aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee sau iazuri.

Ioana Guţe

Legea vânzării terenurilor ar putea să treacă prin Parlament până la finalul anului, a declarat, marți, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

'Legea (Legea vânzării terenurilor către persoanele fizice din Uniunea Europeană — n.r.) trebuie să apară până la finalul anului și de asemenea normele de aplicare pentru că prin norme sperăm să clarificăm unele lucruri. Noi ne propunem să treacă până la finalul anului. Foarte important este să gândim cât mai bine lucrurile în așa fel încât să vedem reflectate în legislație interesele României, fără a fi contestate de către Comisia Europeană', a arătat Irimescu, în conferința "Iarna fierbinte a agriculturii românești".

Acesta a precizat că, dacă legea și normele de aplicare nu vor fi aprobate până la finalul anului, de la 1 ianuarie persoanele fizice din UE vor putea cumpăra liber terenuri agricole.

De asemenea, Irimescu a explicat că, dacă va fi ceva necorespunzător în textul acestei legi sau în normele de aplicare, autoritățile de la Bruxelles se vor autosesiza.

Întrebat dacă este posibil ca România să se confrunte cu o avalanșă de cereri de cumpărare de terenuri după 1 ianuarie 2014, Irimescu a precizat că acest scenariu este exclus.

'În opinia mea nu cred că vor fi avalanșe. Eu m-aș bucura dacă ar veni foarte mulți cetățeni europeni să cumpere câte 2.000 de metri pătrați cu case în zonele satelor care se prăbușesc, astfel să revigoreze mediul rural', a spus Irimescu.

Senatorii au adoptat, luni, proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare.

Proiectul de lege a avut raport favorabil din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, arăta, în noiembrie, că ministerul pe care îl conduce a inițiat acest proiect de lege deoarece, conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2014 se liberalizează piața funciară și este important să existe norme care să reglementeze acest lucru.

"Această liberalizare se referă la cetățenii Uniunii Europene. (..) Cetățenii din afara Uniunii Europene pot să achiziționeze terenuri agricole în extravilan numai dacă au reședința pe teritoriul unuia dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sau în condițiile în care există tratate între Uniunea Europeană și acele state sau acorduri de liber schimb între statele membre și statele din care provin", a explicat ministrul la vremea respectivă.

Daniel Constantin a precizat că prin această lege se extinde dreptul de preempțiune la cumpărarea terenurilor și la alte categorii de persoane.

"Menținem pentru arendași, extindem la vecini, pentru că dorim comasarea terenurilor agricole, al treilea prag către tinerii fermieri, așa cum sunt definiți ei în legislația europeană ca având până în 40 de ani, pentru că ne dorim să întinerim populația care lucrează în agricultură. (...) Al patrulea prag de preempțiune se referă la stat, reprezentat de noua Autoritate pentru Reglementarea Pieței Funciare", a explicat Constantin.

AGERPRES

Imbatranirea fortei de munca active din agricultura este o realitate la nivelul intregii Uniuni Europene, iar Romania nu este o exceptie. Pentru a-i stimula the tineri sa se instaleze in mediul rural si sa porneasca o afacere in agricultura, Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020 promite mai mult sprijin pentru acestia, atat prin plati directe pe suprafata mai mari fata de media nationala cat si prin masuri dedicate de dezvoltare rurala.

In domeniul platilor directe, tinerii fermieri – adica cei sub 40 de ani care desfasoara o activitate agricola – vor primi incepand cu 2014 plati directe pe suprafata cu 25% mai mari decat media nationala, anunta comisarul european Dacian Ciolos in vara, dupa ce Parlamentul European, Consiliul de Ministri al UE si Comisia Europeana au ajuns la un acord privind reforma PAC. Suplimentarea de 25% este valabila pentru primii cinci ani si ramane la latitudinea statelor membre sa decida pentru ce suprafata se va aplica. Potrivit ultimelor informatii de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), plata pe suprafata suplimentata s-ar putea oferi pentru suprafete de pana la 90 de hectare.

Pe langa aceasta forma de sprijin, prima de instalare in mediul rural a tinerilor fermieri oferita prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) ar urma sa fie de pana la 70.000 euro, incepand cu 2014, fata de pana la 40.000 euro, in actualul program, 2007-2013. Insa, ca si in cazul platii suplimentare pe suprafata, forma finala in care va fi disponibila aceasta masura depinde de constrangeri bugetare, explica recent ministrul agriculturii Daniel Constantin.

Pentru Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri au fost disponibile 331 milioane de euro prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007 – 2013 si toate fondurile au fost contractate. In total au fost finantate 12.425 de proiecte cu o valoare de 308,8 milioane de euro. Platile efectuate se ridicau la 216,46 milioane de euro in septembrie 2013, potrivit datelor oferite de APDRP. Masura s-a dovedit foarta populara printre tinerii romani, in total fiind inscrise 22.494 de proiecte cu o valoare totala de 630 millioane de euro.

Potrivit ultimelor date de la MADR, viitorul PNDR ar putea intra in vigoare incepand cu semestrul doi din 2014.

La cat se va ridica efectiv sprijinul oferit tinerilor fermieri romani in perioada 2014 - 2020? In ce conditii va fi disponibil? Subiectul va fi discutat pe larg in cadrul celei de-a treia editii a evenimentului Focus on Agriculture organizat de Business Review pe 31 octombrie si 1 noiembrie la INDAGRA.

Asociaţiile de fermieri din România acuză Ministerul Agriculturii că încearcă să compromită organizaţiile profesionale prin crearea unor structuri paralele, fără niciun fel de legitimitate, dar apropiate acestei instituţii, pentru a lăsa impresia că proiectele de acte normative au susţinerea agricultorilor.

Mai mult, asociaţiile acuză ministerul că organizează dezbateri formale cu fermierii şi că proiectele de acte normative ignoră complet propunerile agricultorilor proveniţi „din lumea reală“. Nu în ultimul rând, fermierii acuză oficialii ministerului că reprezintă interese străine, sunt incompetenţi şi au fost puşi în funcţii cu scopul declarat de a distruge agricultura românească, care „a depăşit cota de avarie“.

„La minister cineva i-a pus în funcţii pentru a urmări un interes de moment. (…) Sunt fără şcoală, nepregătiţi… Nu au nimic în comun cu agricultura. Au fost puşi în funcţii pentru că au lipit afişe în campaniile electorale. Dar aceşti oameni iau decizii, elaborează normative. Din cauza lor ne este rău“, a declarat într-o conferinţă de presă Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Consultaţii formale cu fermierii

Agricultorii acuză oficialii ministerului că la nivelul respectivei instituţii au loc consultaţii formale doar cu asociaţiile agreate şi că, oricum, propunerile fermierilor „din lumea reală“ sunt ignorate de către oficialii din minister.

„Procedeul celor care conduc agricultura este simplu: – închid gura celor care nu sunt de acord cu deciziile lor. (…) Ne cheamă cu două ore înainte să înceapă şedinţa, dar nici nu ştiu pentru ce anume mai suntem invitaţi. Am stat ore în şir să analizăm punct cu punct proiecte de legi, am negociat punct cu punct şi am crezut că am convenit asupra lor. Când a apărut draft-ul am constatat că acolo este cu totul altceva şi că n-au ţinut cont de niciuna dintre propunerile noastre“, a arătat Baciu.

Deciziile, de cele mai multe ori ostile fermierilor, sunt luate, potrivit LAPAR, într-un cerc restrâns de la minister, aşa-zisele asociaţii fiind invitate pentru a legitima aceste hotărâri. „În ultima vreme LAPAR nu mai este invitată la minister. Hotărârile sunt luate de 2-3 amici ai ministrului care n-au nicio treabă cu agricultura. S-au format câteva asociaţii apropiate ministerului care n-au decât un singur scop – să-şi rezolve problemele personale. Sunt doar 5-6 asociaţii în România cu care se poate sta de vorbă, doar câteva sunt asociaţii vii – cei de la ovine, bovine, păsări, vie, albine şi, evident, LAPAR. În rest, sunt asociaţii formate din 2-3 prieteni, care n-au serviciu“, a punctat preşedintele LAPAR.

Aceeaşi situaţie este semnalată şi de Asociaţia Crescătorilor de Albine (ACA). „Simţim ministerul ca pe o entitate ostilă (...) Acum sunt patru proiecte de lege a apiculturii în Parlament. Imediat ce am depus noi un proiect au apărut altele care nu au nicio valoare pentru apicultori. Este o înşiruire de acte normative care nu aduc nimic nou faţă de vechea lege. Aceste proiecte au fost depuse de tot felul de forme asociative, fiind susţinute de nişte persoane din minister (Agriculturii - n.r.)(...) După ce noi am depus proiectul la Camera Deputaţilor ei au promovat printr-o doamnă din minister o lege şi au venit trei persoane de la minister să o susţină“, a declarat Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA).

Acesta a arătat că este depus un efort constant pentru discreditarea ACA, organizaţie care reprezintă interesele majorităţii apicultorilor din România.

„Există peste 300 de forme asociative în apicultură. Există asociaţii cu câte 20-30 de membri. Acum, prin lege vor să oblige Asociaţia Crescătorilor de Albine să pună la dispoziţie gratuit spaţii pentru aceste aşa-zise asociaţii“, a mai spus Fetea.

Daniel Botănoiu: „99% dintre propunerile LAPAR sunt proaste“

Răspunzând acuzaţiilor formulate la adresa ministerului de către federaţiile fermierilor, se­cretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu s-a mulţumit să declare, într-o conferinţă de presă, că majoritatea propunerilor venite din partea acestor organizaţii sunt lipsite de valoare. „Cum să ţii cont de propunerile lor?! Dacă vin cu o grămadă de propuneri şi 99% sunt proaste, cum să ţinem cont de ele?! Oricum ei (LAPAR - n.r.) îşi schimbă destul de des propriile păreri...“, a arătat secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu.

Marius ŞERBAN

Vineri, 27 septembrie 2013, secretarul de stat în Ministerul Agriculurii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu, a participat la „Ziua orezului”, eveniment care s-a desfășurat în incinta Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa.

Tema evenimentului a vizat contribuţiile la perfecţionarea unor elemente tehnologice la cultura orezului, printre cei 150 de participanţi la manifestare numărându-se reprezentanţi ai companiei internaţionale Riso Scotti, entităţile agricole judeţene, fermieri cultivatori de orez, etc.

De asemenea, au fost prezentate măsurile de susţinere ale culturii orezului în România, dimpreună cu intenţia ca orezul bio să ocupe un loc fruntaş pe piaţa europeană.

Sursa:MADR

Sindicatul Naţional Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) solicită Ministerului Agriculturii şi Guvernului să continue procesul de corectare a legislaţiei din domeniu, punând accent pe reîntregirea bugetului Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), se arată într-un comunicat remis luni AGERPRES.

'Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a corectat o parte din gravele erori ale legislaţiei de îmbunătăţiri funciare, luând măsuri pentru protejarea patrimoniului de stat şi diminuarea semnificativă a costurilor pentru irigaţii. Solicităm însă ministerului să continue corectarea legislaţiei din domeniu, axându-se pe rezolvarea problemelor financiare şi a celor din sfera legislativă', se arată în comunicatul citat.

Concret, sindicaliştii din Îmbunătăţiri Funciare cer reîntregirea bugetului ANIF cu sumele cheltuite şi nerecuperate conform legislaţiei în vigoare pentru situaţiile de calamităţi.

'În sfera legislativă, cerem reglementarea modului de finanţare a activităţii (colaborarea cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în vederea încasării sumelor primite de la beneficiari, precum şi introducerea abonamentului pentru beneficiari). De asemenea, se impune angajarea de personal pentru exploatarea staţiilor de pompare, fapt ce ar reduce costurile de funcţionare cu minimum 35 - 40%, faţă de costurile serviciilor externalizate (24% TVA + 10% profit), asigurând totodată intervenţii prompte, specializate, în cazul situaţiilor de urgenţă şi a calamităţilor, precum şi respectarea legislaţiei muncii şi a legislaţiei de sănătate şi securitate în muncă', se mai spune în comunicat.

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a transmis Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cererea pentru obţinerea licenţei de furnizor de energie electrică pentru Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ceea ce îi va permite să cumpărare energie electrică direct de la producători la preţuri mult mai mici decât în prezent. 
Acest lucru îi va avantaja pe agricultori deoarece, în opinia secretarului de stat din MADR, Daniel Botănoiu, vor putea plăti pentru apa folosită la irigaţii un preţ mai mic cu 30% - 50% decât în prezent, ţinând cont de faptul că energia electrică are o pondere de 80% în preţul apei pentru irigaţii.

De asemenea, după obţinerea licenţei, ANIF va putea cumpăra energie şi de OPCOM, în anumite intervale orare, când energia este mai ieftină.

Guvernul a decis în data de 26 iunie completarea atribuţiilor ANIF pentru a avea posibilitatea desfăşurării activităţii de furnizare a energiei electrice.

Ministerul Agriculturii a cheltuit în acest an în jur de 22 de milioane de lei pentru sectorul de îmbunătăţiri funciare, 14 milioane de lei pentru desecări pe terenurile fermierilor şi opt milioane de lei pentru reviziile tehnice din sistemul de irigaţii.

Sursa AGERPRES

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmează să lanseze, începând cu mijlocul lunii iunie, o sesiune de depunere proiecte pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” din PNDR care se adresează fermelor de familie.

Ferma de familie produce pentru consumul propriu, iar surplusul este comercializat. Activităţile din cadrul fermei sunt realizate, în principal, de către membrii familiei. Dimensiunea economică a fermei de familie poate fi între 2 - 50 UDE (Unitatea de dimensiune economică exprimă dimensiunea unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei).

“Propunerea pe care MADR o lansează va da şansa micilor ferme de familie care vor aplica în cadrul programului să crească şi să producă mai mult pentru piaţă, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură”, a subliniat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care a adăugat că “fermele de familie pot avea o contribuţie esenţială la dezvoltarea satului românesc. Avem obligaţia să le oferim şansa de a creşte şi de a deveni competitive pe termen mediu şi lung”.

În cadrul sesiunii pentru care sunt alocate 50 milioane euro vor fi finanţate aproximativ 1.000 ferme de familie, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 euro, din care până la 50.000 euro sprijin nerambursabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Pot depune proiecte persoane fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul măsurii 121.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor interesaţi să acceseze această măsură, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale intenţionează să pună la dispoziţia  potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit, proiecte model şi informaţii documentate tehnic pentru ferme de legume în câmp şi în spaţii protejate, ferme de vaci de lapte, ferme de creştere şi îngrăşare porcine şi ferme de găini ouătoare.

Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de MADR, facilitând astfel necesarul de cofinanţare a proiectelor.

MADR are în vedere reducerea timpului de accesare a finanţării proiectelor fermelor de familie prin asigurarea, la o locaţie unică, a consilierii şi asistenţei, atât pentru obţinerea sprijinului prin PNDR cât şi a creditului. 

Punctajele de selecţie pentru cele două sectoare – vegetal şi creşterea animalelor sunt postate  pe site-urile MADR (www.madr.ro) şi APDRP (www.apdrp.ro),  în formă consultativă.

Pe 2 aprilie 2013 a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii, o întâlnire a agricultorilor reprezentaţi de LAPAR, cu ministrul agriculturii Daniel Constantin. Evenimentul a confirmat reluarea dialogului între Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România şi Ministerul Agriculturii în vederea adoptării unor politici de reformare a acestui sector. Totodată, în cadrul întâlnirii au fost prezentate principalele revendicări ale agricultorilor.

Plata subvenţiilor, capul de afiş al negocierilor

Cel mai spinos subiect de discuţii între reprezentanţii LAPAR şi ministrul Daniel Constantin l-a constituit plata subvenţiilor la hectar şi pe cap de animal. Astfel, s-a stabilit perioada de plată a ultimelor restanţe aferente anului 2012 precum şi condiţiile care trebuiesc îndeplinite. „Majoritatea fermierilor şi-au primit subvenţia până în momentul de faţă. La plata pe cap de animal jumătate din fermieri şi-au primit banii, iar cealaltă jumătate îi vor primi în această lună“, a declarat Daniel Constatin.

În ceea ce priveşte subvenţia pe suprafaţă aferentă anului 2013, cuantumul acesteia va fi de 139 de euro la care se va adăuga o subvenţie complementară de maximum 27 de euro. „S-a discutat despre subvenţia pe suprafaţă pentru 2013 şi nu s-a putut lua în calcul decât subvenţia europeană (SAPS), care am înţeles că va fi în jur de 139 de euro fără corecţie. Corecţia o vom face după ce se încheie termenul de depunere a cererilor pe suprafaţă. În ceea ce priveşte plăţile directe complementare, a rămas să discutăm şi să aflăm suma aferentă pe suprafaţă după rectificarea bugetară din luna august, dar maximul ar fi 27 de euro pentru că atât permite legea“, a precizat Laurenţiu Baciu (foto), preşedintele LAPAR.

Liberalizarea pieţei funciare naşte îngrijorare

„Anul 2013 este un an al consultării publice cu privire la măsurile pe care le vom implementa. Una dintre ele – sper ca în această săptămână să fie certificată şi prin înţelegeri cu majoritatea băncilor – este să putem constitui gaj atunci când vrem să cumpărăm un teren agricol chiar terenul respectiv“, a spus Daniel Constantin, referindu-se la piaţa terenurilor agricole după 2014.

În ciuda acestui fapt, agricultorii români continuă să privească cu îngrijorare posibilitatea achiziţionării de terenuri de către cetăţenii străini. „Nu am dori să fie interzisă cumpărarea terenurilor, dar vrem să existe nişte criterii pe care străinii trebuie să le îndeplinească. Am vrea să ne aliniem la cerinţele pe care le au celelalte state privind vânzarea terenurilor către străini. De pildă, la polonezi trebuie să ai statut vechi în agricultură şi să ai deja activitate pe piaţa de profil din Polonia ca să poţi să cumperi teren, iar în Germania nu poţi cumpăra teren dacă nu faci parte din fiscalitatea statului german. România şi Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care dau drumul din 2014 tuturor să cumpere terenuri. Deşi străinii nu pleacă cu pământul din ţara noastră, legislaţia le permite să exporte profitul din România. Din acest motiv vrem ca pământul să rămână românilor“, a explicat Laurenţiu Baciu.

Camerele Agricole şi sistemul de irigaţii, priorităţi pentru următorul interval

Un alt subiect important de pe ordinea de zi a fost dezvoltarea sistemului de irigaţii, care în urma discuţiilor va beneficia de un sprijin suplimentar din partea MADR. Totodată, se va urmări o mai bună absorbţie a fondurilor europene pentru investiţiile în infrastructura de irigaţii.

Constituirea Camerelor Agricole într-o formă cât mai accesibilă şi care să nu fie influenţată de factori politici este o altă revendicare a fermierilor care va trebui rezolvată în următorul interval de timp. Astfel, în urma acestei întâlniri s-a stabilit că MADR va organiza periodic consultări cu reprezentanţii LAPAR. „Sperăm, de data aceasta, să fie un început de colaborare. În ceea ce priveşte LAPAR avem intenţia să acordăm tot sprijinul ministerului pentru a găsi soluţiile cele mai bune pentru acest domeniu de activitate“, a afirmat în încheierea întrunirii, Laurenţiu Baciu.

Daniel Plăiaşu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

Reprezentanţii asociaţiilor crescătorilor de ovine au solicitat, joi, într-o întâlnire cu secretari de stat din Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, o derogare de la Codul Muncii cu privire la angajarea prin contract a ciobanilor, pe motiv că această măsură ar fi neaplicabilă din cauza educaţiei precare a acestora şi a părăsirilor dese a locurilor de muncă înregistrate în domeniu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, remis AGERPRES, în cadrul întâlnirii s-a convenit înfiinţarea unei comisii interministeriale care, împreună cu delegaţii crescătorilor de ovine, să identifice posibilitatea unei derogări de la Codul Muncii fie printr-un statut al ciobanilor, fie prin modificarea legii zilierilor astfel încât să fie cuprinsă şi această categorie socio-profesională. În cadrul discuţiilor dintre autorităţi şi reprezentanţii crescătorilor de ovine au fost aduse clarificări legate de adaptarea impozitării exploataţiilor din zona montană la veniturile din această zonă defavorizată, de plata TVA pentru fermierii care depăşesc cuantumul de 65.000 euro/an şi referitoare la impozitarea subvenţiilor care se dau în agricultură. Totodată, au fost abordate subiecte legate de înfiinţarea Camerelor Agricole, de legea pajiştilor şi de certificatele de producători.

Referitor la adaptarea impozitării exploataţiilor agricole la veniturile mai mici din zonele montane defavorizate, fermierilor li s-a comunicat că această măsură va fi aplicată începând cu anul viitor.

Cu privire la plata TVA pentru vânzările care depăşesc cuantumul de 65.000 euro/an, reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, secretarul de stat Dan Manolescu, a precizat că această măsură este una corectă şi se aplică tuturor celor care depăşesc acest cuantum, indiferent de obiectul de activitate.

De asemenea, la intervenţia secretarului de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, s-a convenit ca Ministerul Finanţelor să transmită o circulară către toate administraţiile financiare judeţene, astfel încât să existe o practică unitară în ceea ce priveşte colectarea impozitelor provenite din activităţile agricole. 

La finalul discuţiilor, Botănoiu a clarificat câteva aspecte privind legea pajiştilor, legea înfiinţării camerelor agricole, precum şi unele chestiuni legate de implementarea certificatelor de producători în pieţe.

La discuţiile care s-au desfăşurat la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a participat şi secretarul de stat din Ministerul Muncii, Georgeta Bratu.

Sursa: AGERPRES

LAPAR a cerut ministrului Agriculturii soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor agricole de către români, în perspectiva liberalizării pieţei funciare din 2014.

"Vrem ca reprezentanţii LAPAR, împreună cu conducerea MADR, să se aşeze la aceeaşi masă şi să găsim împreună soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor de către români. Noi vrem să ne aliniem la cerinţele celorlalte state, la condiţiile lor privind vânzarea terenurilor agricole către străini. Nu am dori să fie interzisă cumpărarea, dar să existe nişte criterii pe care trebuie să le îndeplinească şi să nu-i dezavantajeze pe cumpărătorii din România", a spus preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu.

Una dintre soluţiile prezentate de Baciu vizează subvenţionarea dobânzilor la achiziţia de terenuri agricole de către români.
"Noi le-am propus discuţii la nivel naţional cu băncile pentru găsirea unor soluţii din subvenţionarea unor dobânzi privind cumpărarea terenurilor agricole
în Români de către români. Nu îmi este teamă că vor veni străinii să cumpere toate terenurile agricole, în condiţiile în care în ultimii 10 ani au cumpărat deja 10% din suprafaţa României. Trebuie să ne gândim şi la viitorul producătorilor agricoli din România. (...) Chiar dacă nu pleacă cu pământul din România, legislaţia le dă voie să transfere sau să exporte profitul din România", a spus Baciu acesta.

Acesta a dat exemplul Poloniei, unde străinii care vor să cumpere terenuri agricole trebuie să aibă statut vechi în agricultură, să aibă istoric în agricultura Poloniei, iar în Germania nu au voie decât dacă fac parte din fiscalitatea statului german.

"Fermierii români sunt decapitalizaţi şi nu îşi pot permite să arunce fondurile ca şi cei de afară, iar aceştia sunt sprijiniţi de statele lor, au bani din ţară de la ei cu dobânzi mici şi îşi permit să dea nu ştiu ce sumă pe un hectar. Statul trebuie să găsească o facilitate să subvenţioneze o parte din dobândă, iar ADS să poată cumpăra aceste terenuri, să aibă drept de preemţiune şi pe urmă să le revândă. Se întâmplă şi în Franţa şi în Ungaria aşa că nu ar fi o noutate", a spus Baciu.

Şeful LAPAR s-a declarat mulţumit de primele discuţiile avute cu ministrul Agriculturii, afirmând că este un început, să vedem ce urmează, nu vă pot spune că gata căsătoria este încheiată, acum e numai preludiu".

Sursa: AGERPRES

Ministerul Agriculturii va propune miercuri Guvernului un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea legislaţiei privind irigaţiile şi care va permite intervenţia rapidă pentru desecarea terenurilor agricole inundate, dar va asigura şi prima umplere a canalelor de irigaţii cu fonduri ale MADR.

"Mâine sper să putem adopta la nivelul Guvernului o măsură care nu s-a mai adoptat de 17 ani în România, astfel încât să ne asigurăm că în 2013 suprafeţele irigate vor fi mult mai mari decât au fost în 2012. Există o îngrijorare faţă de cum va fi vremea în lunile iulie-august şi acum trebuie să găsim soluţii ca să nu fim luaţi pe nepregătite. În această perioadă există un risc foarte mare de inundaţii, sunt deja foarte multe suprafeţe inundate, iar legislaţia actuală nu ne permite să protejam staţiile de pompare pe care le avem. Dacă nu putem scoate apa din ele, riscăm să fie afectată infrastructura de irigaţii şi staţiile de pompare", a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la finalul întâlnirii avute cu conducerea LAPAR.

Acesta a precizat că, prin actuala legislaţie, fermierii ar trebui să facă desecările terenurilor agricole cu fondurile proprii.
"Legislaţia spune clar că fermierii trebuie să o facă cu fondurile, dar noi, MADR, prin modificările aduse legislaţiei, vom putea face aceste operaţiuni cu instalaţiile de desecare şi cu fondurile MADR", a spus Constantin.

Şeful MADR a afirmat că încă nu deţine informaţii privind totalul suprafeţei inundate în momentul de faţă. 
"Nu am încă o centralizare clară a terenurilor inundate, dar nu mă îngrijorează situaţia din acest moment ci ceea ce se anunţă zi de zi, Cod galben şi portocaliu de inundaţii şi trebuie să ne preocupăm de toate culturile", a afirmat ministrul Agriculturii.

Actul normativ care va fi pe masa Guvernului va asigura şi prima umplere a canalelor de irigaţii tot cu fonduri ale MADR ceea ce va determina un nivel de plată mult mai mic la irigarea unui hectar decât anul trecut.

"Sunt sume importante pe care le punem la dispoziţie, dar cred că este mai important să salvăm culturile agricole, să irigăm tot ce se poate iriga în momentul de faţă, astfel încât să nu avem pierderi în acest an, în special la porumb şi la floarea soarelui. Prima umplere a canalelor de irigaţii cu fonduri ale MADR va asigura un nivel de plată mult mai mic la irigarea unui hectar decât anul trecut. În momentul de faţă se poate iriga, la costuri optime şi, dacă vom implementa aceste măsuri, vor fi şi mai bune, o suprafaţă de 750.000 de ha, iar dacă vom avea şi acel miliard de euro pentru reabilitarea infrastructurii de bază avem posibilitatea să mai irigăm încă 800.000 de ha ", a mai adăugat Constantin.

Irigaţiile au fost una dintre temele de discuţii avute marţi la sediul MADR cu reprezentaţii LAPAR.

Sursa: AGERPRES

Ministerul Agriculturii intenţionează să ofere fermierilor români posibilitatea de a achiziţiona terenuri agricole după liberalizarea pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014, iar acest aspect poate fi reglementat dacă băncile vor accepta garantarea cu respectivele terenuri în momentul accesării unui credit.

"Vrem să întărim capacitatea sectorului agricol din România şi să dăm posibilitatea fermierilor ca atunci când doresc să facă un credit să se gajeze cu terenul agricol. Prin această facilitate facem un prin pas pentru întărirea competitivităţii fermierilor din România vor avea acces să cumpere terenuri agricol punând gaj chiar terenurile respective. Până acum acest lucru nu era permis. Dacă vom reuşi este un prim semn din partea băncilor că vor fi mai deschise către sectorul agricol", a spus Constantin.

Şeful MADR a subliniat că aplicarea acestei facilităţi este importantă pentru că de la 1 ianuarie 2014 se liberalizează piaţa funciară din România.
"După 1 ianuarie 2014 vom avea o infuzie de investitori străini care vor dori să cumpere terenuri în România. Dacă terenurile respective rămân în agricultură, vor aduce tehnologie nouă şi vor crea în România. Nu este o problemă mare, dar în egală măsură trebuie să întărim competitivitatea fermierilor români să aibă el acces primul la terenurile agricole din această ţară", a adăugat ministrul Agriculturii.

Daniel Constantin participă joi la o dezbatere cu tema "Agricultura Românească - mâncare sănătoasă, profit sănătos', care îşi propune să evalueze efortul producătorilor români de a oferi pe pieţele interne şi externe alimente sănătoase şi sigure.

De asemenea, în cadrul dezbaterii vor fi analizate problemele cu care se confruntă agricultura şi industria alimentară, dar şi soluţiile posibile, precum şi echilibrul fragil dintre exigenţele crescute ale consumatorilor şi tentativele deliberate de a distruge încrederea în produsele româneşti. 

Organizatorii îşi propun să obţină o analiză realistă a şanselor de a transforma sectorul agro-alimentar într-unul dintre principalele motoare de creştere economică, dar şi furnizorul garantat de hrană sănătoasă pentru populaţia României şi pentru export.

Sursa: AGERPRES

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va începe, din 27 februarie, efectuarea unor plăţi aferente sprijinului financiar acordat producătorilor, ca urmare a promulgării, joi, a Legii bugetului de stat pe 2013, informează MADR, printr-un comunicat remis AGERPRES.

Astfel, de miercurea viitoare, vor fi efectuate plăţile naţionale complementare directe în sectorul vegetal pentru cererile depuse în anul 2012, plăţile naţionale complementare directe în sectorul zootehnic pentru cererile depuse în anul 2012 şi plăţile pentru ajutorul de minimis pentru fermierii afectaţi de secetă.

De asemenea, în perioada imediat următoare, Ministerul Agriculturii va transmite pe circuitul de avizare actele normative elaborate în baza Legii bugetului, necesare efectuării plăţilor în ce priveşte schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură (activităţi ale trimestrului IV 2012), plata primelor de asigurare, ajutorul pentru ameliorarea raselor de animale.
Reprezentanţii MADR estimează că, începând cu prima săptămână a lunii martie, sprijinul acordat în baza acestor acte normative va fi virat în conturile fermierilor.

'Plăţile care urmează a fi efectuate ca urmare a promulgării Legii bugetului se alătură efortului pe care Ministerul Agriculturii l-a realizat, începând cu luna ianuarie 2013, prin acordarea sprijinului aferent măsurilor de investiţii şi plăţilor compensatorii pentru zone defavorizate şi agro-mediu din cadrul PNDR', se menţionează în comunicat.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, joi, Legea bugetului de stat pe anul 2013, dar şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe acest an

Sursa AGERPRES

Proiectul de buget pentru anul 2013 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost adoptat, miercuri, de Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în forma propusă de Guvern.
Bugetul a primit 226 de voturi în favoarea sa şi 98 împotrivă.

Pentru 2013, bugetul Ministerului Agriculturii se cifrează la 5,562 miliarde lei, în creştere cu 0,84% faţă de execuţia preliminată a anului 2012, de 5,516 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal însumează 343,32 milioane de lei, în creştere cu 11,06% faţă de 2012. Sumele alocate pentru subvenţii sunt de 1,364 miliarde euro, mai mici cu 31,89% faţă de anul precedent, iar fondurile alocate pentru susţinerea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile se ridică la 2,297 miliarde lei, în scădere cu 7,3% faţă de 2012. La capitolul bunuri şi servicii, MADR are prevăzute 129,54 milioane lei, un plus de patru procente, iar la dobânzi 600.000 lei, cu 47,78% mai mult decât anul trecut.

Bugetul total al MADR, inclusiv fondurile europene, pentru 2013 se ridică la 17,28 miliarde lei, în creştere cu 3,55% faţă de execuţia preliminată a anului 2012 de 16,68 miliarde lei. Fondurile puse la dispoziţie din bugetul de stat reprezintă 32,19% din total, fonduri externe nerambursabile circa 67,70%, iar veniturile proprii 0,11%.

Proiectul Legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe anul în curs au intrat, marţi, în plenul Parlamentului.

Sursa AGERPRES

Comitetului Director al Societăţii Române a Horticultorilor (SRH) cere, printr-o moţiune adresată ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, reînfiinţarea şi redimensionarea în cadrul ministerului a Direcţiei de Horticultură, considerând că funcţionarea defectuoasă a sectorului este cauzată şi de managementul horticol la nivel central. „Nu trebuie să fii doctor în management ca să realizezi că 6 persoane nu pot să cuprindă o activitate care aduce anual circa o treime din PIB-ul agriculturii (inclu­siv industrializate) şi care se desfăşoară pe o suprafaţă de circa 900.000 hectare, pe care se cultivă peste 45 de specii, multe dintre ele cu tehnologii diferenţiate: protejate, câmp, timpurii, de vară, de toamnă“, declară Gheorghe Glăman, preşedintele Societăţii Române de Horticultură.

Din punct de vedere tehnic, horticultorii consideră cultivarea legumelor, alături de zootehnie, drept cel mai complex sector. Deşi aduce încasări substanţiale la bugetul de stat, dezvoltarea horticulturii s-a realizat în ultimii 8 ani „de la sine“, exact în momentul în care retrocedarea suprafeţelor impunea mai mult ca oricând competenţă şi personal specializat în minister şi structurile administrative judeţene de consultanţă şi control, după cum susţin reprezentanţii SRH.

De-a lungul timpului, constrângerile financiare şi reducerile de personal din MADR au dus la eliminarea unor direcţii din organigrama administrativă, printre care şi cea care superviza zona legumelor.

Istoric vorbind, Direcţia de Horticultură a fost înfiinţată în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor la 1 ianuarie 1925, în mandatul ministrului Alexandru Constantinescu. În pe­rioada 1945-1989 au funcţionat Direcţiile Generale specializate pe legume, cartofi, vie, pomi, spaţii protejate. După 1990 s-au reorganizat într-o Direcţie Generală de specialitate, ulterior într-o Direcţie Horticolă, în Direcţia Generală a Producţiei Vegetale, iar în prezent funcţionează sub umbrela Serviciului Politici şi strategii în horticultură, din cadrul Direcţiei Generale Politici Agricole şi Strategii.

Faptul că există şi acest serviciu este un lucru mulţumitor, însă numărul angajaţilor care au în grijă acest sector este insuficient – 2 persoane la legume şi fructe, 2 la vie-vin, 1 la cartof şi tutun şi 1 şef serviciu, susţin cei din conducerea SRH. „Suntem conştienţi că prim-ministrul cere imperios şi, probabil justificat, reducerea funcţionarilor din ministere, tocmai de aceea propunem ca, pe lângă Direcţia de Horticultură, să se înfiinţeze ca organ de sprijin şi consultanţă un Consiliu Horticol, format din practicieni, cercetători şi universitari, în regim de voluntariat, care sunt dispuşi să-şi ofere sprijinul necondiţionat, nefiindu-le indiferentă situaţia jenantă în care s-a ajuns“, a declarat Gheorghe Glăman.

Această măsură se impune mai ales în contextul posibilităţii de aprobare de către UE a Programului de reconversie pentru pomicultură, moment în care va fi clar nevoie de personal specializat, competent, capabil să răspundă noilor provocări. În acest sens, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti, Societatea Naţională de Pomicultură, împreună cu Societatea Română a Horticultorilor au dezbătut problema reconversiei şi au depus în mai multe rânduri un Proiect coerent de organizare a pomiculturii, care să permită punerea în funcţiune a eventualului Program de reconversie.

Mai mult, aceştia consideră că „nu se mai poate merge pe improvizaţii. Concurenţa pe piaţa produselor horticole este mai crâncenă ca oricând. Noi am pierdut startul, ne-am transformat din exportatori de luat în seamă în importatori de zi cu zi şi plătim greşeala an de an, cu circa 2 miliarde de euro pentru importuri“.

A consemnat Patricia-Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va prelua coordonarea activităţii Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), instituţie aflată acum în subordinea guvernului şi în coordonarea primului ministru, a anunţat vineri, la finalul şedinţei de guvern, purtătorul de cuvânt Andrei Zaharescu.

Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri o serie de măsuri pentru reorganizarea MADR. O altă modificare vizează trecerea activităţii de pescuit şi acvacultură la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Personalul şi bunurile Agenţiei de Pescuit şi Acvacultură vor fi preluate în cadrul Ministerul Mediului, iar personalul transferat îşi va menţine drepturile salariale, a precizat Zaharescu.

Alte modificări au vizat îmbunătăţirea managementului Programului Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR şi obţinerea unui randament crescut al absorbţiei fondurilor comunitare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Sursa AGERPRES

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, susţine într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, că anul 2012 a fost un an dificil nu numai pentru agricultori, care au înregistrat pierderi semnificative din cauza secetei, ci şi pentru autorităţi, întrucât constrângerile bugetare nu au permis alocarea resurselor financiare necesare.

Şeful MADR face o radiografie a programelor iniţiate în mandatul său, dar şi a problemelor cu care se confruntă la ora actuală sectorul agricol din România. 

Potrivit ministrului Agriculturii, România a făcut progrese în absorbţia fondurilor europene pe dezvoltare rurală, până în prezent suma totală atrasă fiind de 4,17 miliarde de euro. De asemenea, Daniel Constantin consideră că în mandatul său a fost tratat prioritar sectorul irigaţiilor, iar din 2014, în urma discuţiilor de la Bruxelles, România va putea primi finanţare europeană pentru refacerea sistemului de irigaţii.

AGERPRES: Domnule ministru, cum a fost anul anul 2012 pentru agricultura românească?

Daniel Constantin: Anul 2012 a fost un an dificil atât pentru fermieri, cât şi pentru noi, reprezentanţii ministerului. A fost chiar un an dur. Condiţiile meteorologice nu au fost deloc în favoarea agricultorilor, iar bugetul a fost făcut în defavoarea noastră. Poţi să fii oricât de bine intenţionat, dar, dacă trebuie să împarţi o sumă mică la un număr mare de fermieri, nu are cum să le ajungă. Bugetul care a fost acordat pentru agricultură în 2012 este cel mai mic de la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. PDL nu ne-a lăsat practic banii necesari pentru a acorda sprijinul financiar de care fermierii ar fi avut nevoie în acest an.

Premierul Ponta a înţeles că agricultura are nevoie de o finanţare corespunzătoare, iar în anul 2012 a fost nevoie de bani şi pentru a compensa o parte din pierderile înregistrate de agricultori ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile.

Nu mi-a fost uşor să conduc ministerul într-o astfel de perioadă, dar acum, la final de an, mă declar mulţumit. Am reuşit, în ciuda tuturor constrângerilor pe care le-am avut, să creştem bugetul agriculturii. Ajutorul de minimis, sprijinul pentru bivoliţele de lapte, sprijinul pentru taurine din rasa de carne, despăgubirile pentru îngheţ, ajutorul de stat pentru producătorii de cartofi sunt doar câteva dintre ajutoarele care nici nu au existat în bugetul pentru 2012. În urma discuţiilor cu agricultorii am decis că aceste sectoare au şi ele nevoie de sprijin. Am mărit şi plăţile pe suprafaţă, ajutoarele pentru bunăstarea păsărilor şi porcinelor şi plăţile complementare directe. Anul 2012 este şi primul an în care jumătate din fermierii din România primesc nivelul maxim admis de 176 de euro pe hectar, iar cealaltă jumătate - 154 de euro. Este o diferenţă semnificativă faţă de anul trecut când au primit 132 de euro pe hectar. Diferenţa este consistentă, pentru că vorbim nu de câteva hectare, vorbim de nouă milioane de hectare care vor beneficia de acest sprijin suplimentar de la bugetul de stat şi din fonduri europene.

De asemenea, am tratat ca prioritar sectorul irigaţiilor şi am reuşit ca pentru vara acestui an să obţinem un preţ mai bun la energia consumată pentru irigaţii. În plus, am avut discuţii, la Bruxelles, pentru ca din 2014 să primim şi finanţare europeană pentru sistemul de irigaţii.

AGERPRES: Care consideraţi că au fost sectoarele agricole cu cele mai mari reuşite în 2012 şi care v-au creat cele mai mari probleme? 

Daniel Constantin: Am acceptat să fiu ministru fără să ştiu ce provocări mă aşteaptă anul acesta. Am preluat portofoliul în mai şi atunci mi-am stabilit o listă de priorităţi. Acum, la final de an, trag linie şi, având în vedere contextul, consider că am reuşit să facem lucruri importante pentru agricultură. În anul 2012 am pus mare accent pe irigaţii şi pentru consolidarea domeniului şi am acţionat pe două direcţii extrem de importante: preţul energiei şi accesarea fondurilor europene pentru refacerea sistemului. Astfel, am reuşit să negociem un preţ mai mic pentru energia folosită în irigaţii, respectiv un preţ cu 20% mai mic la 1.000 mc apă pompată, iar beneficiarii de apă pentru irigaţii plătesc doar volumul util de apă consumată. 

Tot pentru consolidarea sectorului am decis şi alocarea de fonduri pe măsura 125 prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Am pus astfel la dispoziţia Organizaţiilor de Utilizatori de Apă o creştere bugetară de la 25 la 60 de milioane de euro pentru modernizarea staţiilor de punere sub presiune pe care le au deja în proprietate. Aceste organizaţii au primit din partea statului, în proprietate, staţiile de punere sub presiune şi toată infrastructura aferentă, însă toate folosesc o tehnologie destul de veche, de 40 - 50 de ani. Am creat această facilitate prin PNDR de a îmbunătăţi şi chiar de a schimba motoarele care au un consum de energie foarte mare. 

De asemenea, am luat şi măsuri pe termen lung, pentru că am convingerea că şi România poate avea un sector agricol puternic, care să nu mai fie meteo-dependent. Suntem pe cale de a obţine acordul din partea Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a unui program naţional pentru refacerea sistemului de irigaţii, finanţat din fonduri europene. Sper ca după acest prim mandat, după aceste şase luni în care am condus Ministerul Agriculturii, să las un proiect care să înceapă a fi finanţat din 2014. E extrem de important ca, în următorii ani, să începem refacerea unei infrastructuri care se află astăzi în proprietatea statului şi care poate deservi peste 800.000 de hectare, în special din sudul, sud-estul şi estul României. Am convingerea că acest program este cel mai important din ultimii 20 de ani pentru agricultura din România. 

În plus, am ţinut neapărat să modificăm Ordonanţa nr.82/2011, care bloca practic Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi care nu îşi mai putea desfăşura activitatea, în urma concedierii a 3.500 de angajaţi. 

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre absorbţia fondurilor europene pe agricultură în 2012?

Daniel Constantin: România a primit prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 8,1 miliarde euro bani europeni, bani ce pot fi cheltuiţi până în 2014. Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia de Plăţi pentru Agricultură au efectuat plăti din PNDR în valoare de 4,12 miliarde euro. Este un progres faţă de anul 2011, când această sumă a fost de 2,77 miliarde euro.

În prezent, gradul de contractare pentru PNDR depăşeşte 70%, acesta fiind în mod evident un lucru pozitiv şi care denotă că acest program este cel mai de succes şi cel mai bine implementat dintre toate programele cu finanţare europeană. Un lucru pozitiv a fost şi faptul că, valoarea cofinanţării pentru proiectele PNDR a fost redusă de la 15% la 5%. Pentru noi este un obiectiv să nu avem o rată de cofinanţare mai mare de 15%, pentru viitorul PNDR, care se va derula în perioada 2014 - 2020. Din nefericire, poziţia Bruxellesului este destul de tranşantă în această privinţă, dorind să menţină un nivel al cofinanţării de 25%. Această decizie ar afecta foarte puternic şansele de reuşită ale viitorului PNDR.

Având în vedere ţinta APIA de a atrage suma de 1,1 miliarde euro în anul 2012, suma alocată din Fondul European de Garantare în Agricultura, vă putem spune că în perioada 1 ianuarie 2012 - 28 noiembrie 2012, APIA a efectuat plăti  din Fondul European de Garantare Agricolă în valoare de 1,13 miliarde euro.

Cea mai mare sumă, respectiv 983 milioane euro, o reprezintă plăţile unice pe suprafaţă, adică subvenţia pe hectar din bani europeni. Ca şi concluzie, pot spune că din punct de vedere al atragerii fondurilor europene, anul 2012 a fost unul bun pentru agricultură.

AGERPRES: Credeţi că se putea face mai mult în acest an pentru agricultura românească?

Daniel Constantin: Consider că a fost un an plin. Am încercat să găsim soluţii cât mai potrivite, pentru fiecare sector în parte. Am acordat ajutoare agricultorilor afectaţi de secetă sau de îngheţ, crescătorilor de păsări, porci, taurine de carne, producătorilor de legume şi fructe. Asta pe partea de sprijin financiar. Am dus însă şi o politică agricolă de susţinere a fermierilor prin măsuri de dezvoltare a sectorului. Aici mă refer la proiectul de modificare a procedurii de acordare a certificatelor de producător prin care organizaţiile de profil vor fi mult mai implicate în acest proces. Vrem să punem în aplicare un mod clar de delimitare a sectorului de legume-fructe, astfel încât cumpărătorul să ştie exact care sunt producătorii agricoli şi care intermediarii. În implementarea acestui proiect pun mare accent pe implicarea organizaţiilor de producători în emiterea acestor certificate, care vor fi avizate nu doar de către autorităţile locale, ci şi de asociaţiile agricole de profil. Am încrederea că această măsură îi va ajuta pe cumpărători să aleagă produse de calitate şi să cunoască provenienţa acestora.

De asemenea, am accelerat procesul de demarare al noului PNDR 2014-2020, punând accent pe sectoarele de interes pentru fermierii români, am îmbunătăţit gradul de absorbţie al actualului PNDR şi am sprijinit sectorul zootehnic prin plăţi pentru bunăstarea animalelor, sporirea subvenţiei pe cap de bovină de la 410 lei pe cap de animal la 500 lei. De asemenea, am redeschis canalele de comunicare, şi implicit de comerţ, cu Rusia, oferind astfel posibilitatea producătorilor şi procesatorilor de carne din România să îşi vândă marfa pe o piaţă comercială importantă. Am întărit relaţiile cu Franţa prin înfiinţarea unui grup de lucru comun care să ne ajute la găsirea celor mai bune soluţii pentru consolidarea sectorului viticol şi pentru identificarea unei poziţii generale, comune, asupra Politicii Agricole Comune (PAC). În acest sens, România a solicitat Comisiei Europene, ca de la 1 ianuarie 2014, în reforma PAC să fie cuprins un program de reconversie-replantare pentru sectorul pomicol. 

Tot anul acesta am deschis şi o nouă sesiune pentru măsura 123 din PNDR, pentru a facilita accesul asociaţiilor şi cooperativelor de producători la dezvoltarea unei reţele de depozite pentru colectarea legumelor şi fructelor în bazinele legumicole şi pomicole. Acestea au acum la dispoziţie 80 de milioane de euro, din fonduri europene, cu care să construiască depozite, cu toate facilităţile necesare pentru vânzarea către comercianţi, a legumelor şi fructelor realizate chiar de membrii asociaţiilor şi ai cooperativelor implicate.

Pentru încurajarea fermierilor de a creşte bovine de carne în România, am luat decizia deschiderii unei noi sesiuni în cazul măsurii 121, chiar dacă nu mai era prevăzută nicio sesiune de depuneri de proiecte. Am modificat PNDR, realocând 150 de milioane de euro, fonduri care să favorizeze rasele de reproducţie. Dorim să diminuăm importurile masive de animale destinate creşterii şi îngrăşării, dar şi crearea propriei baze de producţie. Vrem să asigurăm în mod constant necesarul de material biologic din producţia internă, evitându-se în acest mod fluctuaţiile de preţ la achiziţia acestuia de pe piaţa externă.

Consider că am luat foarte multe măsuri de consolidare a sectorului agricol într-un timp foarte scurt, dar sunt convins că am fi putut face şi mai mult, evident dacă şi bugetul ne-ar fi permis asta. În contextul anului 2012, cred totuşi că am reuşit să ating toate priorităţile pe care mi le-am asumat la preluarea mandatului şi chiar să depăşesc această listă. Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele asumate prin programul de guvernare pentru acest an. Bineînţeles că, în eventualitatea unui nou mandat, începând cu decembrie, vom putea să ne asumăm o serie de alte obiective pe termen mediu şi lung. În stabilirea acestora voi avea o serie de noi întâlniri cu reprezentanţii sectorului. 

AGERPRES: Ce buget veţi negocia pentru Ministerul Agriculturii pentru 2013 şi care sunt principale priorităţi în eventualitatea continuării mandatului la MADR?

Daniel Constantin: Am venit la Ministerul Agriculturii cu gândul de a nu mă rezuma la cele şase luni de mandat. Am vrut să gândesc mai departe de această variabilă a timpului şi să mă concentrez pe nevoile agricultorilor. Am considerat că, indiferent ce se va întâmpla la sfârşit de an, ministerul trebuie să aibă o politică solidă, consolidată prin proiecte pe termen lung. 

Astfel, anul viitor, în urma eforturilor pe care le facem la Bruxelles, am speranţa că vom începe studiile necesare demarării proiectului de reabilitare a sistemului naţional de irigaţii, din fonduri europene. Cred că vom reuşi să le aducem consumatorilor mai multe legume şi fructe româneşti prin reţeaua de depozite de colectare pe care o gândim. În acest caz pun mare accent pe crearea tuturor condiţiilor necesare pentru păstrarea, etichetarea, ambalarea şi pregătirea produselor pentru piaţă în condiţiile impuse de supermarketuri. Îmi doresc ca fructele şi legumele româneşti să se găsească în marile magazine pe tot parcursul anului, nu doar timp de câteva luni. Tot în acest sens, încurajez prin măsurile pe care le pregătim pentru anul viitor, construcţia de sere şi solarii. 

Cea mai mare provocare este îmbunătăţirea vieţii din mediul rural, un proiect pe termen lung la care ţin foarte mult şi pe care l-am început anul acesta. Am creat un grup de lucru care lucrează la un program de dezvoltare economică a satului românesc, la crearea unor politici consistente care să ne aducă noi locuri de muncă. Astfel vom ridica nivelul de trai, iar investiţiile pe care le vom face vor fi sustenabile.

Despre bugetul agriculturii în 2013 este puţin prematur să vorbesc. Pot să vă asigur însă că, dacă voi în continuare ministrul Agriculturii, voi face toate eforturile ca acesta să fie unul mult superior celui din acest an.

Sursa AGERPRES

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti