reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Aug 2022

Asociația Grânarii Iași - APEL LA UNITATE

Asociația Grânarii Iași îi invită pe fermieri să se înscrie în cea mai importantă structură asociativă din regiunea Moldovei și lansează un apel la unitate într-o formulă care să le reprezinte cel mai bine interesele.

Problemele din agricultură s-au acutizat în contextul crizelor existente la nivel global, iar apartenența la o asociație profesională vine cu avantaje evidente în rezolvarea acestora, prin intermediul unei voci unitare care are menirea de a urmări cu tenacitate soluționarea situațiilor limită în care se regăsesc cei angajați în activități de business în domeniul agricol.

Asociația se află într-un dialog permanent cu reprezentanții autorităților locale, naționale și europene, iar experiența specialiștilor noștri în structurarea unor politici publice favorabile fermierilor români reprezintă o veritabilă carte de vizită. Echipa nostră este implicată activ în grupurile de lucru ale Copa și Cogeca – structura reprezentativă a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană – și beneficiază de consiliere în privința celor mai eficiente abordări în relație cu Ministerul Agriculturii din România.

Anul acesta, prima ediție a evenimentului Agriventura, organizat de Asociația Grânarii Iași alături de sponsori premium precum Agrisol, Bayer, Corteva și Sygenta, a reunit specialiști de calibru din domeniul agribusiness-ului din România, iar problemele dezbătute în conferințele de profil au avut ecou până la Bruxelles. La scurt timp după, conducerea Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, a discutat cu delegația Grânarii Iași despre constrângerile create de problemele logistice și de transport din porturile Constanța, Agigea și Galați, ca urmare a blocajelor cauzate de cerealele din Ucraina, iar președintele acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins, a ridicat problema fermierilor din Moldova la prezidiul COMAGRI.

De asemenea, studiile derulate de membrii și consilierii noștri, alături de cooperarea cu Administrația Națională de Meteorologie și Comisia Europeană, au fost cristalizate într-o argumentație solidă care s-a transformat într-o pledoarie pentru actualizarea hărților prin includerea regiunii Moldovei în capitolul dedicat zonelor cu constrângeri naturale, asupra cărora sunt necesare intervenții și fonduri europene suplimentare în Planul Național Strategic elaborat de MADR. În aceeași ordine de idei, limitările impuse de Pactul Verde european și strategiile asociate – De la fermă la furculiță și Biodiversitate – au trecut prin filtrul critic al membrilor noștri, iar ulterior au fost convertite în documente de poziție prin care reprezentanții noștri au tras semnale de alarmă și au contribuit la sincronizarea demersurilor europene cu specificul agriculturii din România.

Asociația organizează, în mod constant, conferințe de specialitate și ședințe de lucru cu factori decidenți și nume sonore din domeniul agricol, efectuează vizite tematice și întocmește statistici, cu scopul de a stabili un set de repere și obiective în plan legislativ și de a ridica problemele agriculturii românești în topul agendei publice naționale. Anul acesta, membrii noștri au luat parte la 3 ședințe organizate de Ministerul Agriculturii, iar o delegație a asociației a discutat cele mai importante problemele ale fermierilor din regiunea Moldovei, în cadrul unei audiențe cu ministrul de resort. Fiecare aspect invocat de fermierii noștri a fost tratat cu maximă seriozitate în cadrul celor 16 ședințe ale Consiliului Director și ale Adunării Generale. La astfel de reuniuni, asociația a beneficiat de sprijinul experților și autorităților în domeniu, iar la 3 acțiuni de acest tip ne-a onorat cu prezența domnul Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanţei României la Uniunea Europeană. În 2022, numele asociației noastre s-a regăsit în peste 50 de apariții media.

Nu în ultimul rând, creșterea alarmantă a prețurilor la input-uri (pesticide, îngrășăminte, semințe) și a materiilor și serviciilor auxiliare (combustibil, asigurări) își găsește o soluție practică în rândul Asociației Grânarii Iași, prin numeroasele licitații organizate care au ca obiectiv maximizarea profitului membrilor asociați și minimizarea costurilor de producție. Valoarea anuală a licitațiilor depășește 50 de milioane de euro.

Asociația Grânarii Iași este o asociație non-profit a fermierilor din județele de est ale României (SV, BT, NT, IS, BC, VS, VN, GL, BZ), înființată în anul 2017, cu sediul în județul Iași și un număr de 145 membri (fermieri) ce lucrează o suprafață de peste 50.000 ha.

Suntem membri ai Asociației Producătorilor de Porumb din România, care alături de alte 3 organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative ”voci” ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

Vă așteptăm în rândurile noastre să luptăm umăr la umăr pentru redarea demnității fermierului român!

Cu deosebită considerație,

Președinte Grânarii – Dă-te pe Brazdă Iași

Emil Teofil Bălteanu

Plantațiile de lavandă, „modele“ în sesiunile foto

Moda pozelor în lanul de rapiță e deja istorie. Dacă în anii trecuți astfel de poze făceau ravagii pe rețelele de socializare, acum peisajele se diversifică. Fotografiile în plantațiile de lavandă sunt acum cea mai arzătoare dorință a celor care vor să impresioneze pe rețelele de socializare. Ba mai mult decât atât, acum nu mai ajunge un simplu selfie sau o poză făcută de un prieten cu telefonul mobil, ci se organizează evenimente de amploare, cu sesiuni foto complexe, iar uneori se percep taxe de intrare în lan.

Un lan pe harta turistică a Iașului

Astfel, doi tineri antreprenori din comuna Hărmănești, județul Iași, au pus bazele unei afaceri parfumate ce a încântat mulți ieșeni. Andrei și Lavinia sunt cei care au dat viață evenimentului „Lavanda Hărmănești“. Prin multă muncă și sacrificiu, cei doi au pus regiunea unde cultivă lavandă pe harta turistică, promovând astfel produsul, dar și localitatea.

În lanul de lavandă de la Hărmănești poți ajunge foarte ușor. Trebuie să te deplasezi spre comuna Todirești dinspre Hărmănești, iar la ieșirea din localitate, pe partea stângă, sunt amplasate indicatoare.

„Avem în jur de 20.000 de butași, pe o suprafață de 12.500 mp. Am avut foarte mulți vizitatori din toată regiunea Moldovei. Nu am privit cultivarea lavandei ca pe o afacere din care să scoatem bani, ci mai degrabă ne-am gândit să oferim tuturor celor interesați posibilitatea să vadă plantația, să se bucure de lavandă. Așa a apărut evenimentul Lavanda Hărmănești – Iași, la care au participat foarte multe persoane. Toți ne-au încurajat și din acest motiv noi continuăm să organizăm evenimentul. Am dori să ne extindem și sperăm să reușim. În acest an am avut mulți vizitatori care s-au plimbat prin lanul de lavandă, au făcut fotografii și au cumpărat produsele realizate de noi. În urma procesului de distilare realizăm ulei esențial de lavandă și apă florală de lavandă. După distilare uleiul îl folosim pentru a confecționa lumânări, avem sare de baie de Himalaya cu ulei esențial. Lavanda uscată o folosim în săculețe ce pot fi folosite împotriva moliilor, apoi avem buchete și coronițe pe care le vindem la festival“, povestesc soții Andrei și Lavinia Bocan.

Activități interactive în plantația mov

Câmpul cu lavandă de la Stornești, județul Iași, a fost, de asemenea, vizitat de mulți ieșeni care și-au imortalizat momentele alături de cei dragi. Sute de persoane au făcut fotografii și le-au postat pe rețelele de socializare, iar plantația de 5 ha a atras ca un magnet persoane de toate vârstele. Proprietarii lanului au realizat cadrul perfect pentru ca vizitatorii să rămână cu o amintire frumoasă, dar și să încerce produse locale de la producătorii din Iași.

Gabriel Zubcu, Veronica și Andrei Drăghici, proprietarii lanului de la Stornești, nu s-au așteptat ca inițiativa lor să aibă succes, însă le-au fost întrecute așteptările. „Cei care au vizitat plantația au consumat numai produse locale, de la producătorii înscriși în asociația «Produs în Iași», s-au relaxat, copiii au participat la ateliere de modelat lutul, au făcut poze în câmpul cu lavandă, au băut limonadă cu lavandă“, spune Gabriel Zubcu. Acesta, împreună cu cei doi prieteni, Veronica și Andrei Drăghici, a înființat plantația cu lavandă în urmă cu șapte ani și de atunci a dezvoltat constant afacerea cu flori mov.

Veronica Drăghici se ocupă de partea creativă a afacerii cu lavandă, fiind cosmeticiana care creează produsele în laboratorul din satul Stornești, iar Andrei, soțul său, se ocupă de plantație. Gabriel Zubcu este cel care se asigură că produsele sunt promovate și astfel au clienți noi an de an.

„În viitor vom dubla suprafața cultivată și vom cultiva și alte specii“

„Povestea Veera a început în 2015, odată cu plantarea primilor 10.000 de butași. Am fost entuziasmați și încântați de frumusețea lanului înflorit, de parfumul special al florii de lavandă și de compoziția perfectă a uleiului esențial. Să te plimbi într-un lan de lavandă înflorită, la apus, este terapie pentru suflet. Cum acest lucru este posibil doar câteva săptămâni pe an, am creat produsele Veera. Metaforic vorbind, am oferit experiența pășirii într-un lan de lavandă de acasă, în orice moment“, specifică Veronica Drăghici.

Inițial a fost obținut uleiul esențial și apa florală rezultată în cadrul procesului de distilare, produse care au fost apoi comercializate. În paralel a fost dezvoltat laboratorul Veera, acolo unde sunt preparate toate produsele pe bază de lavandă. „Inițial ne-am dorit fabricarea unui săpun natural. A fost un drum lung, am cercetat și am făcut diverse combinații până când am reușit să formulăm rețeta perfectă a săpunului care nu doar curăță, ci și protejează pielea. Aprecierile primite ne-au încurajat să continuăm și astfel a luat naștere sarea de baie Veera. De la an la an, am reușit să extindem suprafața cultivată, dar și să îmbogățim portofoliul de produse. În prezent, avem plantate 10 ha în Iași și Bacău, iar pe viitor ne-am propus să dublăm suprafața și chiar să începem să cultivăm și alte specii vegetale“, adaugă Veronica Drăghici.

Ingredientele principale ale produselor VEERA sunt uleiurile esențiale de lavandă și de lavandin, pe care cei trei producători locali le extrag din cele două soiuri plantate, Lavandula Augustifolia și Lavandula Intermedia.

Beatrice Alexandra MODIGA

„Cucuteni 5000“, a 39-a ediție

Iubitorii de tradiţie şi istorie au fost invitați, la sfârșitul lunii iunie, într-o nouă călătorie în lumea uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa. La sfârșitul lunii iunie, în Parcul Copou din Iaşi, meşteri olari din România, Republica Moldova şi Ucraina au prezentat cele mai frumoase comori pe care le realizează în atelierele lor.

„M-am dedicat cu totul acestei meserii“

Angela Sitar, un meșter popular venit tocmai de la Baia Mare, cochetează de 30 de ani cu acest meșteșug pe care l-a îndrăgit tare mult.

„Ca de fiecare dată când venim la Iași, de peste 30 de ani, aducem o gamă diversă de produse. Diversitatea este mare atât în formă, cât și în decor, cu produse utilitare, dar și de estetică. Am intrat într-o familie de olari în anul 1984. N-am crezut niciodată că o să-mi placă așa ceva, dar soțul m-a făcut să îndrăgesc atât de mult această meserie încât m-am dedicat ei în totalitate. Într-un atelier de ceramică nu faci doar o singură bucată. De exemplu, faci dintr-o scândură mai multe produse și sunt mai multe faze de lucru, de la dat culoare până la băgatul în cuptoare electrice. După prima ardere se scot, se smălțuiește fiecare produs, se aranjează din nou în cuptor, apoi obiectul prinde viață. Pentru ieșeni am adus farfurii, castroane, ulcioare mai mici și mai mari“, ne spune meșterul olar.

„Mă mândresc că am reușit să aduc la viață vestita ceramică neolitică de Vlădastra“

Ionel Cococi vine și de mai de departe, de la Vlădastra, județul Olt, vestita localitate unde s-a descoperit vestita ceramică neolitică de unde i s-a dat și numele de Vlădastra, recunoscută la nivel mondial și studiată astăzi în marele universități ale lumii. „Această ceramică se caracterizează, în primul rând, prin tehnica de ridicare și de decorare, inclusiv tehnica de ardere. Când spun tehnică de ridicare mă refer la faptul că în cazul acestui tip de ceramică nu se folosește roata. În perioada neolitică roata nu era inventată și străbunii noștri au fost totuși forțați de împrejurări să-și confecționeze obiectele în familie. Tehnica arhaică pe care eu o folosesc este identică cu tehnica de a te juca cu plastilina. Din aproape în aproape, cu multă măiestrie reușești să dai formă, să dai viață unei bucăți de lut. Decorul specific culturii Vlădastra este alcătuit din simpla spirală, dubla spirală, spirala meandrică, spirala aplatizată, rastelul, simpli colți de lupi, dubli colți de lup, colții de lup în zig zag. Ca definiție generală, aș simplifica și aș spune joc de linii bine controlate împărțite în registre. Eu, până în anul 2000, nu am avut nici o treabă cu acest meșteșug, dar începând cu acel an în localitatea Vlădastra s-a desfășurat un proiect prin Universitatea de Arte București. M-am oferit voluntar în cadrul acelui proiect, m-am «contaminat» și, după finalul proiectului, mi-am asumat o mare responsabilitate, dar astăzi mă mândresc că am reușit să aduc la viață vestita ceramică neolitică de Vlădastra. Cu mândrie spun faptul că viața mea s-a schimbat. Cultura Vlădastra are cea mai importantă piesă care se numește Zeița Fertilității, este confecționată din lut și tablă“, adaugă meșterul din Vlădastra.

Au participat 120 de meșteri populari

Scopul manifestării de la Iași l-a constituit cunoaşterea şi promovarea ceramicii tradiţionale din cele mai importante centre de olărit din ţară, din Republica Moldova și Ucraina.

La târgul național de ceramică tradițională „Cucuteni 5000“, organizat în Parcul Copou din Iași, au participat 120 de meșteri populari din județele Maramureș, Olt, Argeș, Botoșani şi Harghita. Lor li s-au alăturat olari din zonele Drochia, Iurceni, Chişinău, Nisporeni din Republica Moldova, precum şi din regiunea Cernăuţi a Ucrainei. Județul Iași a fost reprezentat de meșteri olari din Schitu Stavnic – Voinești și Tansa. Pe o parte dintre aceștia vi-i prezentăm și noi în cele ce urmează. Pe durata desfășurării târgului s-au organizat ateliere interactive de olărit, proiecții de filme din arhiva Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, dezbateri tematice cu specialiști, discuții cu olarii premiați și alte activități destinate cunoașterii și promovării acestui frumos meșteșug.

Târgul de ceramică tradițională „Cucuteni 5000“, ajuns la a 39-a ediție, a fost organizat de Consiliul Judeţean Iaşi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Lipsa forței de muncă obligă producătorii să găsească soluții noi

Daniel Enache din satul Osoi, Comarna, județul Iași, s-a gândit să invite clienții să culeagă cireșele direct din livada sa deoarece duce lipsă de zilieri. În comuna ieșeană sunt cca. 400 de hectare cu cireși, iar aproape fiecare localnic trăiește din comercializarea fructelor, astfel că pentru ei perioada aceasta a anului este cea mai bogată.

Acesta mai spune că județul Iași are o populație numeroasă și, că dacă ar veni clienții în livada din satul Osoi, Comarna, ar putea vinde mai ușor producția de cireșe din acest an. Producătorul ieșean declară că a lansat această invitație pentru că nu reușește să culeagă fructele la timp din cauza lipsei forței de muncă din zonă.

„E imposibil să culeg producția la timp, e foarte greu din cauza lipsei de forță de muncă. Eu am o livadă mixtă, cu cireși (4.000 mp) din soiurile Van și Stela și caiși. Anul acesta am obținut o producție foarte bună, dar, din păcate, doar câteva persoane au răspuns invitației mele de a veni să culeagă cireșele direct din livadă. Comoditatea e prea mare. La piață mă căutau non-stop. Oamenii preferă să plătească un preț dublu, dar să cumpere cireșele direct din piață. M-am gândit că vor veni și își vor alege singuri cireșele mai frumoase“, adaugă producătorul ieșean.

Producătorul are livada de 7 ani și, în ultimii 2 ani, în perioada pandemiei, a făcut livrări la domiciliu. Dacă în anii trecuți îl mai ajutau rudele să culeagă fructele, acum nu are la cine să apeleze.

„În anii trecuți am făcut livrări la domiciliu, dar îmi trebuia o cantitate mai mare de cireșe. Eu nu reușesc să culeg singur 40 de kilograme într-o zi, iar cu mai puțin nu este rentabil din cauza costurilor pentru combustibil. În anii trecuți mai găseam zilieri prin sat, acum nu mai vine nimeni. Toți producătorii de aici se confruntă cu aceeași problemă a lipsei zilierilor“, mai spune Daniel Enache, producător din Comarna.


„Am observat că ieșenii nu sunt prea interesați de oferta mea. Dacă vin direct în livadă le vând cireșele cu 6 lei kg, dar aceștia aleg comoditatea și merg la piață, unde plătesc dublu pentru kilogram.“ – Daniel Enache


Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Karakul, rasa preferată a ciobanilor din Moldova

Ciobanii din regiunea Moldovei renunţă la alte rase de oi în favoarea Karakului. Despre această rasă de oi știm că este crescută, în special, pentru lână, dar și pentru lapte. Oile Karakul se pretează doar pentru creșterea în stepa moldovenească, fiind răspândite în judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui.

Caracteristici

Istoria rasei spune că a fost creată în perioada 1948-1988 la stațiunea de cercetare de la Popăuți din județul Botoşani, prin încrucișarea dintre Ţurcana neagră și brumărie (rasă autohtonă cu lână grosieră, bine adaptată la condiţiile specifice din nord-estul Moldovei, dar slab performantă sub aspect calitativ) cu berbeci de Karakul negru și brumăriu, proveniţi din bazinul Buhara – Turkmenistan, Kazahstan, Germania, Austria, Basarabia. Rasa de ovine Karakul de Botoşani, varietățile neagră şi brumărie, a fost omologată în anul 1987. Oile Karakul sunt apreciate, în special, de crescători din zona de nord-est a Moldovei. Producţia de lapte este crescută, se obțin cca 80 și 90 de litri de lapte pe cap de oaie. La mare căutare sunt şi pielicelele de Karakul din care se fac căciuli, mănuși și haine pentru doamne. Înainte de începerea războiului dintre Rusia și Ucraina, cea mai mare parte din producție pleca spre Ucraina.

„Este un animal care solicită foarte multă muncă“

Datorită frumuseții rasei și a pielicelelor a ales Petrică Velentin Chelariu, din comuna Santa Mare, județul Botoșani, să crească oi Karakul. „Mă ocup cu creșterea oilor de când eram copil, de la vârsta de 4 ani. În prezent, am un efectiv de circa 300 de capete, rasa Karakul de Botoșani. Am ales această rasă pentru pielicele, dar mai ales pentru frumusețea ei. Este un animal care solicită, într-adevăr, foarte multă muncă. Noi facem montă dirijată, fătările au început pe data de 12 februarie și s-au finalizat la sfârșitul lui aprilie. Până în prezent, anul acesta pare a fi promițător. Nu e greu să lucrezi în zootehnie dacă iubești animalele și dacă le îngrijești. Din păcate, tinerii noștri cam fug de creșterea oilor“, susține crescătorul botoșănean.

„Suntem partenerii stațiunii de la Popăuţi“

Tot din comuna Santa Mare, județul Botoșani, este și Viorel Chelariu, un alt crescător care a optat fără să stea pe gânduri pentru această rasă. „Suntem partenerii stațiunii de la Popăuţi și avem un efectiv de 300 capete de oi, rasa Karakul. Mi-a fost dragă această rasă. De mic copil am crescut printre oi, nu am învățat carte din cauza oilor pentru că am vrut mai degrabă să îmi petrec timpul printre ele. Perioada fătărilor a început pe 27 februarie, iar la începutul lunii mai le-am finalizat. Anul acesta carcasa de miel am vândut-o pe piața locală și a fost 35 lei/kg“, susține crescătorul.

„Toți mieii din ferma noastră au ajuns pe piața locală“

Se pare că pentru această rasă optează și generația tânără. Giani Mugurel Iordăchescu, din satul Dacia, comuna Nicșeni, județul Botoșani, este un tânăr în vârstă de 21 de ani care a ales să se ocupe de creșterea rasei Karakul fără să stea pe gânduri. „Am un efectiv de 500 de capete și am ales această rasă pentru că este una dintre cele mai productive. În plus, este frumoasă și oferă pielicele de calitate. Dragostea pentru oi s-a trasmis de la părinții mei care se ocupă și ei cu această activitate. Este practic o moștenire de familie. Anul acesta, prețul mielului în viu a fost 20 lei/kg și al carcasei, 40 lei/kg. Toți mieii din ferma noastră au ajuns pe piața locală. Din propria experiență, pot să spun celor cărora le este drag de animale să nu renunțe la zootehnie deoarece astfel de meserii sunt pe cale de dispariție. Pe viitor îmi doresc să păstrez această rasă pentru că îmi este dragă.“

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

AGRIVENTURA, cel mai mare eveniment agricol din Moldova, începe săptămâna viitoare la Iași

SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 se anunță cel mai amplu spectacol de prezentare și vizionare culturi agricole de toamnă și primăvară ale celor mai importanți producători naționali și internaționali, tehnică agrară și demonstrații agricole pentru fermierii din regiunea de Nord-Est a țării.

Evenimentul va avea loc în perioada 30 iunie - 2 iulie 2022, iar invitați speciali vor fi trupele „Lupii lui Calancea” și „Plăieșii”.
AGRIVENTURA se va desfășura pe Platforma experimentală de la Podu Iloaiei, în cadrul fermei PANIFCOM.

Aflat la prima ediție, SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 va cuprinde într-o singură cupolă 3 evenimente similare organizate în 2021: Ziua Grâului Moldova, Sfatul Grânarilor - Sărbătoarea florii însorite și Ziua porumbului Moldova.

Evenimentul va fi organizat pe o suprafață de 140 hectare și va oferi vizitatorilor acces la un amplu program de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru fermele vegetale și zootehnice oferite de companiile prezente la eveniment. Evenimentul va găzdui la standurile expoziționale branduri naționale și internaționale, producători de semințe, furnizori de echipamente zootehnice și inputuri, prestatori de servicii pentru agricultură etc.

Demonstrații live în câmp

Vor fi amenajate de asemenea zone de demonstrații live pentru tehnică agricolă de ultimă generație, iar vizitatorii care dețin carnet de conducere vor putea face sesiuni de drive-test într-un spațiu special amenajat. Vor putea fi văzute la târg tractoare, mașini și utilaje agricole de mici și mari dimensiuni, ultra-moderne, mașini de erbicidare, precum și alte soluții și sisteme hi-tech dedicate sectorului agricol.

Pentru un acces facil la târg, vor fi puse la dispoziție mijloace de transport în comun care vor pleca la intervale periodice din zona Palatului (Iași). De asemenea, pe platforma expozițională de la Podu Iloaiei va fi amenajat o parcare cu o capacitate de aproximativ 400 de locuri.

Loturi experimentale de grâu, porumb și floarea soarelui

Un punct de referință al evenimentului va fi dedicat prezentării platformei experimentale de la Podu Iloaei, dedicată culturilor de grâu, porumb și floarea-soarelui, dar și unui lot experimental cu o cultură surpriză. Desfășurate pe o suprafață totală de 100 de hectare, loturile experimentale vor oferi posibilitatea vizitatorilor de a analiza la fața locului evoluția soiurilor testate, influența factorilor climatici și tehnologici asupra dezvoltării plantelor, de a cunoaște potențialul hibrizilor și de a-i evidenția pe cei cu rezultate optime pentru zona județului Iași.


3 zile, 3 concepte diferite

Fiecare zi a târgului AGRIVENTURA va avea o tematică proprie.

Joi, 30 iunie, prima zi a evenimentului va fi „Ziua Rodniciei: Despre Glie, Oameni și Belșug”. La deschiderea oficială sunt așteptate oficialități ale statului, europarlamentari, reprezentanți ai mediului universitar, fermieri și reprezentanți ai structurilor asociative. Ziua va include și tururi ghidate, demonstrații utilaje, prezentare expozanți, dar și un program artistic și de divertisment, inclusiv live cooking show. Concertul trupei „Lupii lui Calancea” și invitații va începe la ora 19:00.

Vineri, 1 iulie, cea de-a doua zi a evenimentului, este „Ziua Elogiului Satului Românesc”. Pe lângă demonstrații agricole și vizite la standurile expozanților, ziua va include și o dezbatere privind destinul spațiului rural în contextul globalizării și urbanizării, o evocare a lumii satului și a conștiinței sale. Partea a doua a zilei va fi dedicată ediției a treia a evenimentului „Elogiul Satului Românesc”, în care vor fi omagiați oamenii reprezentativi ai satului și vor susține spectacole speciale ansamblurile „Plăieșii” și „Constantin Arvinte” cu invitați soliști vocali din zona Moldovei.

Sâmbătă, 2 iulie, va fi Ziua Moștenirii: Copiii fermierilor de astăzi, marii fermieri de mâine”. În această zi vor fi organizate activități dedicate fermierilor și copiilor acestora (paneluri la pavilioane, tururi ghidate), dar și activități creative și tururi separate pentru cei mici. Ziua se va încheia cu un festival al fanfarelor „Valea Mare, ”Zece Prăjini”, „Cozmești” și „Chetriș”, ce va fi urmat de o discotecă dedicată tinerilor și nu numai.

„Conceptul acestui eveniment este unul larg, deschis în egală măsură specialiștilor, fermierilor și autorităților, dar și publicului larg. Vizitatorii vor avea parte de o experiență completă de informații, tehnologie, dar și muzică și tradiții reînnăscute ale satului românesc. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană. Pentru că agricultura este o activitate care ne privește toți, așteptăm cât mai multă lume alături de noi, de la copiii de grădiniță până la seniori”, declară domnul Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Asociația GRÂNARII în cifre

Asociația Grânarii Iași funcționează ca o asociație non-profit, înființată în anul 2017, având un număr de 145 membri fermieri ce lucrează o suprafață de peste 50.000 ha. Asociația Grânarii este membru al APPR, care alături de alte 3 organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative voci ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

PARTENERI

Evenimentul este susținut de partenerii premium al evenimentului: Agrisol, Bayer, Corteva și Syngenta, companii care oferă permanent soluții inovative în sprijinul agriculturii moderne și a fermierilor.

—--------

CONTACT

website: www.agriventura.ro

email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Animal Fest by USV Iaşi, la a II-a ediție

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași a organizat Animal Fest by USV Iaşi, primul PetEvent pentru întreaga comunitate iubitoare de animale. Au fost concursuri cu premii, parade, adopții sub sloganul „Adoptă de la USV Iasi“ şi s-a oferit și consultanţă veterinară. Totul a avut loc la Rond Agronomie pe Stadionul de Rugby, la sfârșitul lunii mai 2022. În cadrul manifestării au avut loc concursuri de aptitudini și frumusețe, concursul chinologic, demonstrații de dresaj, agilitate, progresie cai, parade, ateliere pentru copii, workshop-uri demonstrative, consultații veterinare și tururi organizate spre Muzeul de Anatomie al Facultății de Medicină Veterinară.

Fiecare facultate din cadrul USV Iași a contribuit la eveniment

„Evenimentul organizat de universitatea noastră își dorește să aducă aproape cetățenii municipiului Iași, cu scopul de a face cunoscută contribuția noastră permanentă la formarea de specialiști în domeniul Științelor Vieții care să contribuie la dezvoltarea comunității locale. Este un eveniment de amploare, cu mulți participanți, cu multe activități, dar și cu multe surprize. Au fost demonstrații de dresaj cu câinii utilitari, concurs canin de frumusețe, echitație, expoziții cu păsări ornamentale, animale mici și animale de fermă. Fiecare facultate din cadrul USV Iași a participat la eveniment cu standuri, unde s-au etalat serviciile și produsele specifice, realizate de către studenți și cadre didactice. A fost un impact foarte mare pentru cei care au venit. Mai menționez și vizitele programate la Muzeul de Anatomie și Spitalul veterinar din sediul Facultății de Medicină Veterinară. În cadrul acestui eveniment am avut ca parteneri și producători locali care și-au prezentat propriile produse“, a declarat conf. univ. dr. Sorin Aurelian Pașca, prodecan la Facultatea de Medicină Veterinară a USV Iași.

La această ediție copiii au admirat câini, cai, iepuri sau păsări ornamentale. De asemenea, au putut vizita Muzeul de Anatomie „Prof. Dr. H.C. Vasile Coţofan“ și Compartimentul de Urgențe ale Facultății de Medicină Veterinară. Potrivit rectorului USV Iași, Gerard Jităreanu, la deschiderea evenimentului a fost prezentă foarte multă lume, iar programul stabilit pentru cele două zile a fost foarte diversificat pe parcursul celor două zile. Facultățile de Agricultură, Horticultură, Ingineria Resurselor animale și alimentare și Medicină Veterinară au prezentat exponate din atelierele de microproducție ale studenților.

„Vrem să arătăm că putem conviețui cu necuvântătoarele noastre“

La evenimentul organizat de Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ a fost prezent și primarul Mihai Chirica.

„Motivul cel mai important pentru care am participat la acest eveniment este pentru a felicita universitatea că a reușit să acopere o nișă rămasă liberă din viața noastră, respectiv cea în care încercăm să creăm o relație armonioasă între om și necuvântătoare. Vrem să arătăm tuturor că putem să trăim împreună, să ne înțelegem cu necuvântătoarele noastre, să le admirăm și să le folosim, așa cum spunea și domnul rector, într-un mod științific, industrial, în diferite activități. Și sigur, nu în cele din urmă, cred că trebuie să promovăm dragostea pentru animale. Fac parte din ecosistem, Dumnezeu nu ne-a lăsat singuri pe pământ, ci ne-a dat și animale și alte viețuitoare pe lângă noi ca să coexistăm“, a specificat Mihai Chirica, primarul municipiului Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

50 de ani de la înființarea Ansamblului Studențesc „Mugurelul“

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV) a organizat, la sfârșitul lunii mai, în Aula Magna „Haralamb Vasiliu“, cea de-a IV-a ediție a Festivalului Național Folcloric Studențesc „Așa-i viața omului“. Ediția din acest an a fost dedicată Ansamblului Studențesc „Mugurelul“, care sărbătorește 50 de ani de la înființare.

Festivalul a reunit ansambluri care promovează tinerele valori din diferite zone ale țării, precum Moldova, Bucovina și Muntenia. Spectacolul a fost susținut de: Ansamblul Studențesc „Mugurelul“ (USV Iași), Ansamblul Studențesc „Bucur“ (USAMV București), Ansamblul Folcloric Arcanul (al Universității „Ștefan cel Mare“ din Suceava), Ansamblul Folcloric „Doina Carpaților“ al Casei de Cultură a Studenților din Iași, Ansamblul Folcloric „Trei Generații“ al Comunei Heleşteni și Ansamblul Folcloric „Moldovenii din cetate“ al Comunei Moșna.

„Universitatea noastră dorește să mențină în atenția publicului bogăția tradițiilor populare românești cu ajutorul studenților iubitori de folclor. Astfel, îi încurajăm ca, pe perioada studenției tinerii să fie implicați în activități menite să dezvolte latura artistică, socială, dar și educativă. Felicitări tuturor generațiilor care mai bine de cinci decenii s-au implicat în acțiunile derulate de Ansamblul Folcloric Studenţesc „Mugurelul“ al USV Iaşi. Ne bucurăm nespus că numărul membrilor Ansamblului „Mugurelul“ depășește cifra de 150 de pasionați, iubitori de folclor și promotori ai acestuia“, a precizat prof. univ. dr. Vasile Stoleru, prorector cu activităţile sociale.


  • Festivalul Național Folcloric Studențesc „Așa-i viața omului“ a fost organizat de USV Iași, în parteneriat cu universitățile de care aparțin ansamblurile participante.
  • Ansamblul „Mugurelul“ a fost înființat în anul 1970 sub forma unei formații de dansuri care s-a transformat într-un ansamblu folcloric, participând la numeroase turnee în țară și în străinătate. În prezent, grupul are în componență 90 de membri și este cel mai mare ansamblu de amatori din țară, format din foști dansatori împreună cu urmașii lor, copii, nepoți și studenți.

Beatrice Alexandra MODIGA

Brevet de invenție pentru plantarea automată a răsadurilor, la USV Iași

Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași i-a fost acordat, la sfârșitul lunii trecute, de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) brevetul cu titlul: „Echipament de plantare automată a răsadurilor cu ghiveci nutritive“, avându-l ca inventator pe Virgil Vlahidis, cadru didactic al Facultății de Agricultură.

Brevet 1000

Invenția, aplicabilă în domeniul horticol și forestier, constă într-un echipament de plantare automată a răsadurilor cu substrat prefabricat, cultivate în tăvi rigide din mase plastice. Invenția se pretează pentru înființarea plantațiilor în câmp și în mediu protejat, sere și solarii. Inventatorul este de părere că problema logistică şi tehnică rezolvată prin invenţie constă în producerea unui echipament de plantare automatizată, cu grad redus de complexitate. Astfel, utilajul este deservit de un singur operator care este și conducătorul agregatului agricol și destinat înființării unui număr redus de culturi de bază prin plantarea răsadurilor de legume, a stolonilor şi a altor organe vegetative de înmulțire produse pe plan local. „În România există microferme legumicole, majoritatea cu suprafeţe sub 5 hectare, care se confruntă cu un declin al forţei de muncă specializate şi resurse financiare insuficiente pentru investirea în maşini automate de plantare şi în sistemul aferent standardizat de producere a răsadurilor. Aceşti factori justifică studiul proiectării unei tehnologii integrate de producere şi de plantare automată cu preţ accesibil, realizată pentru condiţiile existente în ţara noastră şi care trebuie să cuprindă o maşină simplă constructiv, cu extragere şi transport gravitaţionale şi distribuţie mecanică a răsadurilor cu substrat prefabricat, crescute în tăvi rigide din mase plastic“, a punctat șef lucr. dr. Virgil Vlahidis.

Inventatorul mai precizează că, din punct de vedere economic, o monosecţie ar asigura plantarea unui hectar în circa trei schimburi (în funcţie de numărul de plante la hectar). În ipoteza realizării unui cadru cu trei secții, productivitatea ar crește, dar ar fi suficient în continuare un singur operator pentru agregatul format tot cu un motocultor atât pentru conducerea acestuia, cât și pentru alimentarea cu răsad.

Beatrice Alexandra MODIGA

Omul care dă ora exactă. Povestea ceasului din turnul Palatului Culturii din Iași

Ion Cristea ne primește în Turnul cu Ceas al Palatului Culturii din Iași ca la el acasă. Pentru noi am putea spune că este un super birou, cu trei camere, de cca 400 mp, în inima Iașului, din 1977, construit chiar înainte de cutremur. Locul este unul de poveste, iar omul din spatele ceasului și a celor 8 clopote este, de asemenea, un personaj de poveste. Ieșeanul dă ora exactă de o jumătate de veac. Originar din județul Bacău, licențiat în Drept, Istorie și Filozofie, acesta și-a petrecut toată viața în spatele cadranelor de ceas.

Această pasiune a fost dintotdeauna

„Turnul cu Ceas al Palatului Culturii din Iași este a doua casă. Acest ceas e un obiect deosebit! Aici am grijă de ceas și de instrumentele muzicale, trebuie să știți că sunt expert în restaurare mecanică fină și orologie și în restaurare metale.“

Ion Cristea spune că mașinăriile care dau ora exactă l-au fascinat încă din primii ani de viață.

„Această pasiune a fost dintotdeauna! Când eram copil țin minte că tata avea niște ceasuri de buzunar mari, frumoase, mă tot uitam la ele şi tot mă întrebam cum funcționează. În timpul liceului, apoi în facultate eu împreună cu un coleg reparam toată noaptea ceasuri în cămin. De asemenea, mai era un coleg cu noi care repara aparate de radio și în felul acesta permanent am ținut legătura cu mecanismele de ceas, la care am și brevet“, ne povestește Ion Cristea.

Până în 1954 Palatul Culturii a fost Palat de Justiție. El este dat în folosință din 1925. „Ceasul nu a putut fi vizitat de la fabricarea lui din cauză că, deși este expus în trei săli de aproape 400 mp, accesul către turn nu se putea face decât prin podul Palatului. Când s-a făcut restaurarea s-au obținut toate aprobările și astăzi este chiar și un lift care ajunge aici, dar și un culoar bine protejat“, mărturisește gazda noastră.

25 de metri lungime, câteva tone și sute de piese

Întregul sistem al ceasului se întinde pe trei etaje, are o lungime de 25 de metri, cântărește câteva tone şi are sute de piese. Ion Cristea cunoaște ceasul din turnul Palatului Culturii din Iași ca-n palmă, până la cele mai mici detalii. „Este un ceas mecanic, ca urmare este supus la foarte multe variații de temperatură. Se dilată, se contractă, iar piesele fac ca el să meargă mai repede sau să rămână în urmă. Ceasul este cu carillon (asta înseamnă a cânta din clopote) și în total sunt opt clopote. Fiecare clopot este o notă muzicală. Pe fundal se aude mașinăria care amintește de Unirea Principatelor de la 1859“, ne atenționează acesta.

De-a lungul timpului, ceasul din turnul Palatului Culturii a suferit mai multe modificări. A fost creat chiar şi un mecanism prin care întreg sistemul să poată fi controlat electronic. „Împreună cu șeful Catedrei de Automatizări şi Calculatoare, Florin Pantelimonescu, am creat un dispozitiv care, cu ajutorul electronicii, reușește să controleze permanent, din secundă în secundă, mersul acestui ceas mecanic și să-l aducă la ora exactă“, ne specifică ieșeanul.

În turnul Palatului Culturii din Iași a urcat și Klaus Iohannis, președintele României. Acesta a fost uimit de mecanismul ce controlează mașinăria. „I-am zis că vreau să îi prezint ceasul şi m-a refuzat pentru că el cunoaște ceasul. Tatăl său a fost ceasornicar. Atunci am decis să îi arăt acest dispozitiv și a rămas foarte surprins“, adaugă Ion Cristea.

„Hora Unirii“ și ora exactă pot fi ascultate de la Iași oriunde în lume

Melodia care răsună din turnul cu ceas al palatului ieșean are o rezonanță specială pentru români. Imensul ceas din inima Iașului redă la fiecare oră fixă melodia „Hora Unirii“, compusă de Alexandru Flechtenmacher, pe versurile poetului Vasile Alecsandri, ce marchează în mod simbolic Unirea Principatelor de la 1859. „În 1925, când s-a dat în folosință ceasul, s-a înregistrat mecanic și «Hora Unirii» și astfel melodia se aude din oră în oră, în Iași. În 1970, timp de un an, s-a încercat același lucru și la Chișinău, dar, din păcate, era doar o stație care se auzea la 200 km și care a rămas să facă amplificarea în orașul Iași. În prezent, «Hora Unirii» se poate auzi în toată lumea: la New York, Vladivostok, Cercul Polar sau Ecuator.“ Inițial, „Hora Unirii“ se auzea pe o rază de până la doi kilometri în jurul Palatului, iar în anii ’60 era transmisă prin unde radio și un sistem de difuzoare în câteva puncte importante din oraș. În prezent, când imensul ceas de la Iași dă ora exactă, „Hora Unirii“ se aude peste tot în lume.

„Împreună cu conf. univ. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică din Iași, am realizat o instalație capabilă să capteze şi să distribuie, prin intermediul Internetului, sunetele originale emise de clopotele ceasului din turn. Instalația este montată în zona clopotelor, de unde sunt redate la calitate superioară sunetele emise de ansamblul de opt clopote, acționat de mecanismul ceasului din turn atât la ora exactă, când „ceasul cântă“, cât și la trecerea fiecărui sfert de oră“, explică Ion Cristea.

Timpul este sămânța Universului!

Viața printre ceasuri i-a oferit ieșeanului Ion Cristea o nouă perspectivă asupra timpului. „În legătură cu timpul sunt o mulțime de definiții, dar cea mai bună definiție este aceea că timpul este sămânța Universului.“

„Hora Unirii“ redată de ansamblul de clopote din turnul central al palatului este un simbol al Iașului. Sunetul din turnul palatului rămâne unic prin patina vremurilor care au „șlefuit“ acest ansamblu al ceasului cu carillon în mod natural, prin uzura mecanismelor, prin modificarea notelor (modificări ce apar la nivelul fiecărui clopot – îmbătrânire, pierderi de greutate sau depuneri de materiale străine sub forma unor filme subțiri, temperatura, umiditate etc.) sau prin modificări ce țin de restaurare și întreținere, prin grija expertului restaurator Ion Cristea.

Se scumpește carnea de miel în perioada Paștelui

Ieșenii vor scoate mai mulți bani din buzunare, anul acesta, pentru masa de Paște. Crescătorii de ovine din Iași vor vinde carnea de miel cu prețuri mai mari cu 30-40% față de anul trecut. Primele luni din 2022 au adus scumpiri în agricultură, pe fondul crizei din energie. Totodată, războiul din Ucraina riscă să genereze o adevărată criză alimentară, în special pe piața cerealelor. Prețul furajelor a crescut, prețurile la îngrășăminte și carburanți au crescut și ele foarte mult, ceea ce va duce, automat, la majorarea prețului cărnii de miel.

Cauzele scumpirii

Alexandru Pașaniuc din comuna Țibănești, județul Iași, este un tânăr crescător de ovine și caprine, cu un efectiv de 400 capete, întors din străinătate pentru a le oferi ieșenilor produse din cheag natural. Acesta susține că seceta și frigul de anul acesta au determinat scumpirea prețului la miei. „Noi vindem anul acesta cu 30 de lei kilogramul, în viu. Ne temem că nu vor crește mieii suficient până la Paște. Voi avea un efectiv de cca 150 de capete. Am deschis deja lista cu clienții care vor să cumpere“, susține Alin Pașaniuc.

Un crescător din comuna Erbiceni, sat Totoești, județul Iași, spune că a resimțit scumpirile pe bandă rulantă atât la furaje, cât și la motorină. Florin Gaman s-a apucat de creșterea ovinelor în urmă cu 16 ani și a început cu un efectiv de 120 de oi, iar mai târziu a ajuns la un efectiv de peste 500 de oi. „Am început cu rasa Karakul și după am schimbat-o cu rasa Țurcană, varietatea Bucălae, rasă pe care o am și acum. Produsele pe care le facem sunt cașul, telemeaua și urda și le distribuim în două piețe din Iași și la clienți acasă, în funcție de cerere. Pe viitor sper să pot menține același efectiv, dar știu că va fi foarte greu din cauza scumpirilor. În acest moment, fătările sunt pe terminate, în proporție de peste 97%. După cum se estimează, kilogramul de carne de miel va fi 18 lei/kg în viu și 35 lei/kg în carcasă.“

Majorarea prețului va acoperi costurile din ce în ce mai mari

Ionuț Acostăchioaie din Focuri, județul Iași, se ocupă cu creșterea ovinelor din tată în fiu, iar în prezent fătările din ferma sa s-au finalizat. „Tatăl meu de mic are oi și ducem tradiția mai departe. În prezent avem un efectiv de 500 de oi, rasa Țurcană, varietatea Bucălae. Mieii îi mai sacrificăm la Paști, mai dăm și la tir, iar cu cașul mergem la piață. Cât despre lână, nu avem cum să o valorificăm, de aceea o ardem. Kilogramul de miel cred că o să ajungă 40-45 lei/kg în carcasă și între 20-24 lei/kg, în viu.“ Rămâne de văzut însă câți români își vor putea permite să pună pe masa de Paște carne de miel, având în vedere noile prețuri preconizate.

Casete

Crescătorii de ovine și caprine primesc de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ajutorul național tranzitoriu pentru sectorul zootehnic, stabilit anul acesta la 4,73 euro pe cap de animal, adică 23,40 lei. De asemenea, crescătorii din Iași pot depune cererile unice de plată în campania derulată de APIA în perioada 15 martie – 15 mai 2022. Ca și în anii precedenți, agricultorii se vor înscrie în aplicația IPA online, un program informatic gratuit care îi permite fermierului să completeze electronic cererea unică de plată.

Aplicația IPA poate fi folosită oriunde există un computer conectat la Internet: la domiciliu, la sediul exploatației, la Primărie, la centrul APIA. IPA online pune la dispoziție lista parcelelor pentru care agricultorul a solicitat sprijin în anul anterior, cu suprafețele determinate în urma controalelor realizate de specialiștii Agenției, precum și schița parcelelor agricole. Crescătorii nu mai trebuie să se prezinte la sediul APIA să depună cererile de plată.

Beatrice Alexandra MODIGA

La Sagrod SRL din Darabani, 6 tone abatorizate, tranșate și procesate

Am fost de curând în vizită la unitatea de abatorizare, tranșare și procesare a Sagrod SRL, firmă cu capital 100% românesc din industria cărnii. Compania, înfiinţată în urmă cu 28 de ani în oraşul Darabani, judeţul Botoşani, s-a dezvoltat de la o carmangerie unde se produceau câteva sortimente de salamuri şi cârnaţi, la producţia de mezeluri şi preparate tradiţionale, comercializate atât în magazinele proprii, cât şi distribuite în mai multe localităţi din zona Moldovei.

„Împreună cu tatăl meu conduc SC Sagrod SRL, o societate comercială cu activitate în prelucrarea și conservarea cărnii. Suntem pe piața din România din anul 1992, iar în prezent avem un număr impresionant de magazine. Avem în zona Moldovei un număr total de 42 de magazine, în județele Suceava, Iași, Botoșani și Bacău. Sacrificăm cca 7.000 de suine lunar, urmând ca în viitor să creștem acest număr. În țară colaborăm cu mai multe fabrici de producție, inclusiv cu abatoare; livrăm ca principali clienți la abatorul Periș de la București, Doly Com Expedicion de la Botoșani, care au livrare oriunde în țară, inclusiv în zona Transilvaniei. Avem tot felul de preparate rustice: tobă rustică, ceafă, cârnați rustici, tot ce înseamnă preparat rustic, dar și șunci, cârnați, salamuri de vară. Momentan noi producem aproximativ 6 tone de preparate pe zi, le distribuim atât în magazinele proprii, cât și în rețeaua partenerilor noștri“, ne spune Alexandru Țîmpău.


Compania controlată de antreprenorul Ţîmpău Dan-Marius are propriile abatoare pentru sacrificarea porcinelor, bovinelor şi a ovinelor.

Producătorii de carne de porc au estimat o creştere a preţului cărnii de 25% în 2021 comparativ cu 2020. În contextul evoluției pestei porcine africane pe teritoriul României, a creșterii importurilor de carne de porc, a creșterii costului furajelor pentru animale și prețul cărnii a înregistrat, potrivit producătorilor, o creștere estimată la 25%.


Beatrice Alexandra MODIGA

Prețul mieilor, mai mare cu 30% față de anul trecut

Tinerii crescători de ovine vor să ducă oieritul mai departe! Să nu se stingă tradiția creșterii oilor în România! Oana Maria Andrei din satul Dădești, județul Iași, se numără printre tinerii care refuză să părăsească România pentru a munci prin alte țări. Ieșeanca ne spune că de mică a crescut în ferma de animale a bunicilor, apoi a părințiilor, iar din dragoste pentru acest sector a urmat și studiile superioare în domeniu, astfel contribuind din plin la dezvoltarea fermei de familie.

Medic veterinar și inginer agronom la propria fermă de ovine

Oana este medic veterinar și inginer la ferma familiei ce deține un efectiv de aproximativ 1.000 de ovine din rasa Karakul. Ea reprezintă a treia generație de crescători de ovine și are în spate munca de zeci de ani a familiei.

„Am urmat studiile universitare de profil pentru a veni în sprijinul părinților mei care cresc oi Karakul, o rasă care se pretează destul de bine în zona noastră. Practic, mă ocup de partea birocratică, dar îi și sfătuiesc atunci când apar diferite probleme, mai ales în perioada fătărilor. Pentru noi creșterea animalelor este în primul rând o pasiune și abia apoi o afacere. Începutul acestei ferme a fost hotărât de bunicul meu. În ferma de la Dădești furajarea se face pe pășune în timpul verii, iar iarna în stabulație închisă, cu furaje la discreție pentru oile mame și rație pentru tineretul ovin, adaugă tânăra. Oile de reproducere primesc înainte de fătare 1 kg de cereale pe zi și nutreț de cea mai bună calitate. La noi în fermă realizăm montă naturală, am introdus berbecii la începutul lunii octombrie și am început să avem fătări de la începutul lunii martie. În general, oile noastre prezintă gestație gemelară, iar greutatea mieilor la fătare este de aproximativ 5 kg.“

Caracteristicile rasei Karakul

Deși Karakul nu este originară din țara noastră, rasa dezvoltată la Botoșani este destul de apreciată și are calități deosebite, mai menționează ieșeanca.

„La noi în fermă avem dezvoltate trei culori ale rasei Karakul: negru, brumăriu și comor. Rasa Karakul este obținută din încrucișarea cu Țurcană neagră sau Țurcană brumărie și Karakul brumăriu. Este o rasă de dimensiune medie, caracteristic au coada în formă de S, coadă lată i se mai spune popular, fiind potrivită pentru reproducere și pentru producția de carne și lapte. Este destul de pretențioasă și nu dă randament în zone de monte, unde este foarte frig sau plouă mult, dar nici la câmpie, unde este prea cald. Au randament la lapte, dar adevăratele calități ale rasei Karakul sunt cele legate de pielicele care erau nu demult destul de căutate atât la noi în țară, dar mai ales peste hotare datorită buclajului lung. Este o oaie cu constituție robustă spre fină, cu trupul în formă de pară și cu coada caracteristică care are la bază un depozit de grăsime bilobat. Capul este alungit și uscățiv, iar profilul feței este convex, în special la masculi.

Greutatea mieilor la fătare este cuprinsă între 4-4,5 kg, a oilor adulte este de 42-45 kg, iar a berbecilor de 70-80 kg. Gestația la ovine durează în medie aproximativ 150 de zile cu plus. Fătările la oaie nu reprezintă în general o problemă, cu toate acestea am avut cazuri în care mi s-a cerut ajutorul.“

Costurile de producție sunt din ce în ce mai mari

Tânăra ieșeancă estimează că un kilogram de carne de miel în viu va costa chiar și dublu față de prețul obținut în prezent și cu 30% mai mult comparativ cu 2021, iar motivul creșterii prețurilor ține de inflație, scumpirea carburanților și a cerealelor. „Printr-o creștere a prețului sperăm să reușim să acoperim parțial costurile de producție din ce în ce mai mari din cauza, în special, a creșterii prețului carburanților. În ceea ce privește sacrificarea mieilor, noi nu sacrificăm miei de Paște, ci îi comercializăm în viu atunci când au o greutate care să ne asigure un preț convenabil, undeva la 40-45 kg în viu. Avem un contract de colaborare cu arabii, iar prețul, în condițiile de acum o să fie mult mai mare față de anul trecut din cauza prețurilor ridicate la cereale și combustibil. Mai comercializăm și caș de oaie și urdă pe care le producem în fermă. După cum bine știți, fermele de familie se confruntă cu problema pieței de desfacere.“


„Ca orice afacere necesită multă implicare. În ziua de astăzi este greu să te apuci de zootehnie de la zero, să devii fermier pentru că sunt investiții mari care trebuie făcute. În schimb, îi încurajez pe toți tinerii care au oportunitatea de a prelua zootehnia și agricultura de la părinți sau bunici să ducă mai departe ce au făcut dumnealor. Pentru a obține profit, cei care vor să investească într-o fermă ar fi indicat să achiziționeze animale de valoare, indiferent de rasă“, Oana Maria Andrei.


Beatrice Alexandra MODIGA

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași. Până acum, este un an excelent pentru vița-de-vie

La sfârșitul lunii februarie, la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași s-au finalizat, în bune condiții, tăierile în uscat la vița-de-vie (tăieri de formare și rodire) pe o suprafață totală de 75 ha. Despre soiurile stațiunii și tăierile efective am stat de vorbă cu dr. ing. Alexandru Lulu Cătălin, directorul SCDVV Iași, care a făcut referire și la condițiile climatice ale Podgoriei Copou.

„Până în prezent este un an excelent pentru vița-de-vie! Într-adevăr, precipitațiile sunt deficitare, ar fi ideal să ne apropiem de cantitatea normală de precipitații din zona noastră, undeva la 300-400 l/mp. Temperaturile minime înregistrate la Stația Agro Expert din Podgoria Copou au fost de -11º-14º C în depresiuni, pe văi. Nu avem pierderi de muguri anul acesta la vița-de-vie, nici la soiurile de masă sau la cele pentru strugurii de vin. Temperatura care dăunează viței-de-vie începe de la -17-18º C pentru strugurii de masă și -20-22ºC la soiurile pentru struguri de vin“, a specificat ing. dr. Alexandru Lulu Cătălin, SCDVV Iași.

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificație Iași deține în momentul de față o suprafață de 75 ha, plantație viță-de-vie. „Soiurile mai reprezentative ar fi: Feteasca Albă, Feteasca Regală, Muscat Ottonel, precum și soiuri create la Stațiune: Busuioacă de Bohotin, clona 5 Iași, Chardonnay, Sauvignon; mai avem în portofoliu soiuri pentru struguri de masă precum: Paula, Gelu, Victoria și Aroma de Iași“, adaugă directorul Stațiunii.

Înainte de a începe lucrările de tăiat la vița-de-vie trebuie să ținem cont de trei factori, ne spune specialistul.

„Primul ar fi factorul climatic, ținând cont de temperaturile scăzute din timpul iernii, după care ar fi productivitatea soiului și potențialul de fructificare al soiului. În zona noastră condițiile climatice au permis efectuarea tăierilor la vița-de-vie în perioada normală, optimă pentru realizarea acestei lucrări. Sunt soiuri care se pot preta la tăieri scurte, adică tăiat în cep, speronat și soiuri la care tăiem efectiv în verigi de rod pentru a suplimenta numărul de muguri de rod. Spre exemplu, Feteasca Neagră rodește prin mugurii 3-4 de coardă și atunci trebuie tăiat în verigi de rod. Tăierile la vița-de-vie sunt de trei feluri: tăieri de formare, regenerare și de rodire. Tăierile de rodire trebuie făcute în fiecare an la vița-de-vie pentru că aceasta rodește doar pe coardă, anual, și în funcție de forma pe care o avem în zona viticolă.“

Spre sfârșitul lunii februarie, la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi a avut loc și o serie de instruiri privind efectuarea tăierilor în uscat la viţa-de-vie (tăieri de formare, rodire şi refacere a butucilor) pentru publicul larg, sub îndrumarea doamnei ing. dr. Gabi Zaldea şi ing. dr. Alexandru Lulu Cătălin.

„La instruiri au participat studenţi şi masteranzi de la Universitatea de Ştiinţele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi, care şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte aspecte legate de tehnica tăierilor la viţa-de-vie. Înainte de a începe lucrarea de tăiat la vița-de-vie am făcut gratuit instructajul atât pentru viticultorii din zonă, cât și pentru studenți. Noi tot timpul am oferit consultanță, n-am perceput nicio taxă, chiar avem, să spunem așa, menționată în fișa postului consultare cu viticultorii din zonă“, a încheiat ing. dr. Alexandru Lulu Cătălin, SCDVV Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Berea cu aromă de ciocolată și cafea de la USV Iași

În cadrul atelierului de microproducție bere al Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV) a fost produs primul sortiment de bere brună de tip Chocolate Stout, în realizarea produsului fiind folosit malț cu arome de ciocolată și cafea. După ce anul trecut studenții USV Iași au testat rețeta berii cu ghimbir, acum în atelierul propriu de microproducție sunt încercate alte rețete inedite. După finalizarea perioadei de sesiune, în cel de-al doilea semestru, tinerii de la specializările ce aparțin de ingineria produselor alimentare, de la Facultatea de Agricultură, vor participa la întreg fluxul tehnologic al șarjelor de bere, întreg demersul având în exclusivitate scop didactic.

„În ultimele decenii, industria de obținere a berii a devenit o industrie modernă și eficientă, dând naștere unei game largi de malțuri pentru fabricarea berii, fiecare cu gradul său de prăjire și particularitățile sale. Există mai multe tipuri de malț, cele mai utilizate în industria berii fiind malțul blond și brun. Malțul blond este cel mai frecvent folosit în industria berii, pe când cel brun este mai rar folosit, dar se numără și printre cele mai selective specii de malț. În cadrul atelierului nostru de microproducție bere am produs un sortiment de bere de tip Chocolate Stout. Aceste tipuri de bere au arome profunde de ciocolată și cafea. Nu sunt foarte amare și pot fi uneori dulci. Ingredientele utilizate sunt cele de bază: apă, malț, hamei și drojdii. Berea neagră se caracterizează prin adăugarea unui malț special, de tip chocolate, conform unei tehnologii dezvoltate în cadrul secției. Acest malț este folosit pentru a oferi culoare berii și conferă o aromă de cafea prăjită, mai puțin amară decât malțul black“, a transmis ing. dr. Ionuț Veleșcu, responsabil în cadrul atelierului de microproducție bere al USV Iași.

Procesul tehnologic de fabricare a berii se desfășoară în sistem complet închis, folosind echipamente din inox. Acesta este complet automatizat, urmărindu-se toți parametrii tehnologici. Toate informațiile legate de desfășurarea proceselor sunt înregistrate și păstrate, asigurându-se o trasabilitate perfectă.


„Având în vedere multitudinea de tipuri de malț, fiecare cu particularitățile sale, varietatea de produse auxiliare utilizate în prepararea berii și influența temperaturii asupra etapelor din procesul tehnologic, putem spune că diversitatea de rețete este practic nelimitată și toate pot fi obținute în cadrul microsecției noastre de bere“, a mai punctat ing. dr. Ionuț Veleșcu.


Beatrice Alexandra MODIGA

Carnea de muflon, noua „atracție culinară“ a românilor?

Specialiștii de la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași folosesc, pentru o nouă atracție culinară, unicat în România, carne de muflon! Astfel, o echipă din cadrul Departamentului de tehnologii alimentare testează și verifică rețete de produse de carmangerie care au în compoziție diverse tipuri de carne, printre care și cea de muflon. Solicitările în acest sens sunt din partea unui producător specializat în obținerea produselor tradiționale din carne, de tip crud-uscat (Codrul Boieresc).

carnat din carne de muflon

Soluții noi pentru lipsa acută a materiei prime

În baza parteneriatului cu USV Iași, aceștia au solicitat verificarea rețetelor de cârnați cu carne de muflon și a pastramei provenite de la animalul căruia i se mai spune și „oaia sălbatică“.

„Dintr-o lipsă acută a materiei prime din carne, în special a cărnii de porc, din ce în ce mai mulți procesatori încearcă noi materii prime provenite din zona cinegetică, iar între speciile din fauna românească carnea de muflon este preferată datorită calității nutritive, aceasta având un conținut ridicat în aminoacizi esențiali. În Laboratorul de control și expertiză a cărnii și a produselor din carne, în cadrul proiectului de cercetare pe care îl avem încheiat cu partenerii noștri de la Codrul Boieresc, testăm produsele acestora pentru a regăsi elemente de caracterizare a structurii nutritive, a gradului de prospețime și a termenelor de valabilitate“, a declarat șeful de lucrări dr. Marius Ciobanu, din cadrul Departamentului de tehnologii alimentare, Facultatea de Agricultură a USV Iași.

carne de muflon

Printre produsele din carne pentru care s-au mai realizat testări la USV Iași, în vederea caracterizării calității nutritive și a optimizărilor tehnologice, mai amintim mortadella cu fistic, prosciutto cotto, lebber austriac și cârnații sticks crud-uscați cu vânat.

„Produsele noastre, atât cu specific românesc, cât și italienesc, sunt preparate după rețete autentice, mare parte din materia primă provenind direct de la fermele noastre, unde animalele au parte de hrană naturală fără adaosuri de aditivi furajeri. Pentru produsele făcute cu grijă și răbdare de către profesioniști adevărați, depozitate în cele mai bune condiții, respectând normele și standardele în vigoare, avem în permanență în vedere calitatea, de aceea apelăm la specialiștii de la USV Iași“, a precizat Cosmin Vișan, administratorul de la Codrul Boieresc.

Muflonul european, strămoșul oii domestice

Muflonul european, numit și „oaie sălbatică“ (Ovis ammon musimon, Pallas, 1811), este strămoșul oii domestice. Are lungimea corpului de 1,1-1,3 metri, coada de 3-6 centimetri și înălțimea la greabăn (partea proeminentă a corpului unui animal patruped, situată între ceafă și spate) de 60-80 de centimetri.

„Înălțimea la greabăn“ se măsoară de la sol până la greabăn și este un standard al taliei pentru numeroase patrupede, aceasta fiind de 60-80 centimetri. Greutatea poate atinge 50 de kilograme. Poate face salturi de 2 metri înălțime și 3-4 metri lungime. Aspectul general al muflonului este asemănător cu al berbecului. Mai ales masculul are coarne inelate, puternice și răsucite. Acestea cresc în spirală odată cu vârsta animalului, putând ajunge la 90 de centimetri. Femelele au uneori și ele coarne, mai mici, de până la 10-12 centimetri. Copita este la fel cu cea a oii domestice.

Muflonul a trăit în România în trecut, dispărând într-o perioadă nedeterminată din Evul Mediu. În secolul al XX-lea a fost reintrodus, după mai multe încercări de aclimatizare, în primul rând în Dobrogea, centrul Munteniei, județul Argeș, județul Alba. S-a dezvoltat bine, deși nu atât de rapid pe cât ar fi dorit cei care s-au ocupat de introducerea lui. S-a acomodat în special în pădurile din zonele de dealuri joase și coline, precum și în pădurile de câmpie cu umiditate relativ crescută, spre deosebire de arealul originar, stâncos și destul de arid. Cu toate acestea, evită și zonele cu prea multă apă și nu înoată decât în cazuri cu totul excepționale.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cei mai mari producători în domeniul sănătății plantelor, la USV Iași

Facultatea de Horticultură, din cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, a organizat două mini-conferințe cu reprezentanții liderilor mondiali în materie de produse fitosanitare, producători de semințe și în domeniul înființării plantațiilor horticole și instalării sistemelor de susținere în viticultură și pomicultură.

Întâlnirea a fost organizată de decanatul Facultății de Horticultură și a avut scopul de a completa pregătirea studenților prin informații provenind direct de la firme din domeniul producției horticole și din domeniile conexe acesteia. „Activitatea a cuprins două miniconferințe distincte, în care reprezentanții firmelor au prezentat specificul activității pe care o desfășoară, noi substanțe active folosite pentru protecția plantelor, exigențele și limitările în domeniul utilizării produselor fitosanitare, echipamente de ultimă generație folosite în protecția fitosanitară, utilaje și tehnologii moderne destinate pregătirii solurilor pentru înființarea plantațiilor horticole, precum și sisteme de susținere performante folosite în horticultură la nivel mondial. Studenții au avut posibilitatea să adreseze întrebări și să dezvolte subiectele de interes în discuții cu reprezentanții celor două firme“, a declarat prof. univ. dr. Liviu Irimia, decanul Facultății de Horticultură.

Compania Corteva a venit în întâmpinarea studenților, masteranzilor și doctoranzilor cu cele mai actuale răspunsuri legate de protecția fitosanitara în horticultură. „Alături de noi au participat specialiști în Tehnologia de înființare și instalare a sistemelor de susținere în viticultură și pomicultură, reprezentanți ai grupului de firme DaBacco. Am fost plăcut impresionat de interesul manifestat de către întreaga asistență, dialogul fiind ordinea de zi a miniconferinței. Atât studenții, cât și cadrele didactice au fost foarte active la această dezbatere, actualizând sau validând o parte din informațiile înmagazinate. La finalul evenimentului organizat cu sprijinul Facultății de Horticultură am decis ca acest tip de eveniment să fie unul anual, prin care studenții să primească cele mai noi și complete informații din horticultura aplicată. Crezând în motoul de prezentare Corteva, #keepgrowing, vă doresc realizări remarcabile!“ a conchis la sfârșitul evenimentului Alfred Ștefan, Key Account Manager Specialty Crops Farms Corteva.

Studenții au mai avut oportunitatea de a afla și despre perspectivele profesionale în domenii vitale chiar de la reprezentanții firmelor Corteva și DaBacco. Aceștia sunt absolvenți din diferite promoții ai facultăților de Horticultură și Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții din Iași, specialiști cu experiență în domeniile de activitate în care s-au consacrat. Conform parteneriatului Facultății cu firmele invitate, întâlnirile de acest fel cu studenții vor fi mai frecvente, iar aplicațiile demonstrative vor avea loc în plantațiile horticole din Ferma didactică experimentală „Vasile Adamachi“.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermierii din Asociația „Grânarii“ nu sunt optimiști

Noua generație de tineri antreprenori care au preluat afacerile de familie din agricultura ieșeană a reușit, în numai câțiva ani, să le transforme în business-uri cunoscute. Unul dintre tinerii fermieri care exploatează terenuri agricole și a găsit cele mai bune strategii de dezvoltare a afacerilor este Tiberiu Stan.

A renunțat la avocatură pentru agricultură

Tânărul fermier din Iași se ocupă de afacerile din domeniul agricol încă din anul 2007. Absolvent al Facultății de Drept, crescut în spiritul agriculturii, părinții săi fiind fermieri cu tradiție din Iași, tânărul a decis că nu va profesa niciodată ca avocat, însă studiile juridice îl pot ajuta în domeniul agricol. Ceea ce s-a și întâmplat întrucât inginerul agronom Dan Tiberiu Stan face agricultură performantă datorită cunoștințelor acumulate prin studiile făcute.

„Eu am început să lucrez în agricultură în anul 2007. Am terminat Facultatea de Drept în anul 2009 și atunci mi-a fost clar că nu o să lucrez la un birou sau nu o să merg în instanță ca avocat sau procuror. Am luat know-how-ul de la părinții mei, dar mă folosesc și de cunoștințele juridice“, mărturisește Tiberiu Stan.

vocea fermierilor tiberiu stan

Tânărul ieșean povestește că a făcut și studii agronomice pentru a înțelege mai bine acest domeniu, dar l-a ajutat și experiența părinților din domeniul agricol pentru a dezvolta afacerea familiei. „Am absolvit și a doua facultate, Agronomia, iar apoi mi-am deschis ferma mea. Am arendat aproximativ 600 de hectare de teren agricol și de atunci lucrăm pe ambele firme, eu și părinții, peste 1.000 de hectare de teren agricol“, ne dezvăluie Tiberiu Stan.

Tânărul este vicepreședintele Asociației „Grânarii“, dar și un fermier cunoscut în zona Moldovei. „Cultivăm în familie; părinții meu au o fermă, eu o altă fermă, în total avem 1.600 ha. În momentul de faţă, cultura predominantă este porumbul, după care urmează grâul, floarea-soarelui și rapița. 2021 este clar un an mai bun, nici nu există termen de comparație cu anul trecut, este un an peste medie, aș putea spune. Cultura de floarea-soarelui a fost afectată de o calamitate, o furtună puternică, însă, fiind acoperită de asigurări și având un contract bine negociat, am fost corect despăgubit. La grâu am avut o producție undeva în jur de 7 tone/ha, iar porumbul pot spune că este o cultură care s-a prezentat bine, în condiții aproape perfecte“, adaugă fermierul.

Cerealele ajung în port, dar transportul este foarte scump

Despre fermierii din Asociația „Grânarii“ fermierul ieșean ne spune că în niciun caz nu îi vede optimiști anul acesta. „Nu întâmplător am început să avem o voce prin această asociație. Pentru că lucrurile în zona noastră nu au mers foarte bine. Mai ales că, în ultimii 15 ani, ne-am confruntat cu secetă, lucru care nu s-a văzut de la București. Și asta pentru că în sudul țării au fost condiții excepționale. Noi avem în permanență prețuri mult mai mici, 40 de euro/tonă, deoarece cărăm marfa în port și transportul este foarte scump. Este aproape o concurență neloială, iar în aceste condiții zonele defavorizate sunt trecute pe sud, nu pe nordul Moldovei. Terenurile din ferme nu sunt ca cele din sud, sunt situate în pantă și de asta nu ne permitem să facem irigații. Din acest motiv fermierii moldoveni au fost mult mai vocali anul trecut în ansamblu, nu este un an extraordinar pentru floarea-soarelui pentru că precipitațiile au fost oarecum în exces pentru această cultură, bobul a fost ceva mai sec, cu o greutate hectolitrică undeva aproape de 40, ceea ce pentru hibrizii pe care îi cultivăm de obicei este foarte puțin“, ne-a declarat fermierul ieșean.

Beatrice Alexandra MODIGA

Noi sortimente de alimente marca USV-Iași

Considerate delicatese în toată lumea și savurate de milioane de oameni zilnic, sortimentele noi au fost create și în Atelierul de procesare lapte și produse derivate din lapte al Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“.

Cașul de vacă, brânza de tip telemea maturată, telemeaua cu negrilică cunoscută și cu denumirea de chimen negru, sămânța neagră, kalonji și haba al-barakah (numele arab), o plantă anuală cu flori din familia Ranunculaceae, nativă din sudul și sud-vestul Asiei, sunt produse care reprezintă rodul muncii studenților și specialiștilor ieșeni. Acestora li se adaugă și produse cu o perioadă de maturare mai lungă (brânză de tip caciotta, gouda și emmental) pentru care s-au folosit diferite combinații prin adaosul de condiment pentru a avea gusturi distincte. Este vorba de fulgi de chili, boia de ardei dulce, oregano, semințe de chimen sau curry. Tot în această perioadă în atelierul de la USV Iași au fost testate unele sosuri picante precum Pesto sau Tabasco Mild Green Pepper. Acestea sunt doar câteva dintre produsele la care au lucrat studenții de la Universitatea de Științele Vieții, în perioada de practică desfășurată în Atelierul de procesare lapte și produse derivate din lapte.

„Laptele, prin multiplele calități și întrebuințări, reprezintă unul dintre principalele alimente consumate de om și o materie primă de neînlocuit pentru diferitele activități productive. Din aceste considerente, în perioada alocată practicii cu studenții din cadrul Atelierului de procesare lapte și produse derivate din lapte unde au participat pe rând, studenții din anul III de la specializările Tehnologia prelucrării produselor agricole, Protecția consumatorului și mediului și Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industria alimentară s-a lucrat la transformarea laptelui în produse tradiționale“, arată șef lucrări dr. Roxana Nicoleta Rațu, din cadrul departamentului de Tehnologii alimentare al USV Iași.

De asemenea, aceasta arată și că au fost folosite „sortimente de brânză cu pastă opărită unde studenții noștri au realizat diferite combinații de gust prin adaosul de condimente. Tot în această perioadă s-a testat și înglobarea unor sosuri precum Pesto sau Tabasco Mild Green Pepper pentru adepții produselor mai picante în scopul de a le analiza gustul după perioada de maturare, dar și stabilitatea produselor, unul dintre cele mai importante aspecte.“

Pe lângă partea de procesare, unde sub acțiunea proceselor fizice, chimice și biologice specifice laptele este transformat în adevărate delicatese, un aspect foarte important este și partea de analize calitative (atât pe materia primă, cât și pe produsul finit). În cadrul laboratoarelor, studenții desfășoară determinările calitative, în vederea stabilirii conținutului de grăsime, a substanței uscate, a nivelului de proteine sau a conținutului de sare, toate acestea ajutând la întocmirea etichetei nutriționale.

„Dorim să venim în întâmpinarea consumatorilor cu gusturi noi, dar și cu produse de o calitate superioară“, a mai transmis șef lucrări dr. Roxana Nicoleta Rațu.

Astfel, instituția contribuie din plin la diversficarea unei serii de sortimente alimentare de care poate beneficia cosumatorii, într-o manieră originală, sigură și sănătoasă, iar conducerea Universității de Științele Vieții intenționează să deschidă și un magazin alimentar cu produse proprii de la care ar putea fi achiziționate diverse alimente ce provin din fermele universității și din atelierele de micro-producție.


În luna septembrie 2019, USV Iași a inaugurat o clădire nouă destinată specializărilor din industria alimentară „Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole“, „Protecția Consumatorului“ și „Mediu, Control și Expertiza Produselor Alimentare“. Aici, studenții instituției și ai acestor specializări fac practică în șase ateliere de microproducție pentru prelucrare lapte, prelucrare carne, carmangerie, patiserie, panificație și procesare bere.

***

În urma activităților desfășurate în fermele și atelierele de micro-producție ale facultăților USV Iași, studenții și cadrele didactice obțin diverse produse, precum preparate din carne, lactate, produse de panificație, legume, fructe, vin, dar și răsaduri, puieți sau viță-de-vie. Toate aceste produse tradiționale „made by USV Iași“ vor fi comercializate la acest magazin alimentar care urmează a fi deschis chiar în Campusul Universității, din Dealul Copoului.


Beatrice Alexandra MODIGA

Prima fermă mică cu măgărițe din județul Iași, la Butea

Claudiu Ciot este un tânăr din Butea, județul Iași, care s-a întors din străinătate și a avut curajul să investească într-o fermă cu măgărițe. Tânărul, care de aproape șase luni se ocupă de mica afacere, spune că visează de mulți ani la o astfel de fermă. A ales această specie pentru calitatea laptelui ei, acesta fiind similar laptelui matern în proporție de 96-98%.

Investiție de 27.000 de lei

Claudiu Ciot și-a îndeplinit visul de a avea o fermă cu măgărițe și anul acesta a cumpărat 22 de măgărițe și trei masculi.

„Am muncit șase ani în străinătate, în cu totul alt domeniu față de cel în care lucrez acum. Ca orice tânăr, am vrut să am ceva al meu, să nu mai muncesc printre străini. Am ales măgărițele pentru că am văzut că mai sunt prin țară și fermierii explicau ce beneficii are laptele lor. Acesta nu are grăsimi, calitatea este excepțională și este singurul lapte asociat cu laptele matern. Are deci multe beneficii pentru organismul uman. Noi vindem laptele proaspăt, motiv pentru care clienții îl pot cumpăra direct de la fermă sau facem livrări!“, afirmă Claudiu Ciot.

Până acum ieșeanul a investit în fermă cca 27.000 de lei, bani folosiți pentru achiziția măgărițelor și pentru amenajarea unui grajd, însă investițiile nu se vor opri aici, mai spune acesta.

„Mai sunt lucruri de făcut și sigur voi mai cheltui cu hrana lor, cu ce mai e nevoie pentru iarnă. Animalele s-au adaptat foarte bine la condițiile de aici. Măgărițele dau lapte timp de șase luni pe an și în cantități destul de mici. De exemplu, o măgăriță dă numai un litru de de lapte zilnic sau, uneori, mai puțin, în jur de 300-400 de mililitri. Animăluțele sunt foarte drăguțe, jucăușe, curioase și prietenoase. Le plac foarte mult morcovii, cubulețele de zahăr, dar și pâinea. Mănâncă și lucernă“, mai adaugă Claudiu.

Afacerile cu măgărițe vor fi incluse pe lista fermelor eligibile la finanțare

Ferma de măgărițe este una dintre cele mai rentabile afaceri din domeniul agricol. Din acest motiv, în ultimii ani au apărut asemenea ferme, în special în zona Transilvaniei. Laptele de măgăriță se vinde cu 100 de lei litrul, iar un kilogram de brânză se obține din 25 de litri de lapte și se vinde la prețul de câteva mii de lei pe kilogram. Dacă o măgăriță dă, în medie, un litru de lapte pe zi, o vacă dă 10-12 litri, dar laptele măgărițelor este mai ușor de digerat, conține un nivel ridicat de Omega-3 și Omega-6 care ajută la scăderea nivelului de colesterol și este bogat în vitaminele A, B1, B2, B6, C, D și E. Un alt avantaj pentru cei care vor să deschidă o astfel de fermă este că afacerile cu măgărițe vor fi incluse pe lista celor eligibile la finanțare pentru accesarea de fonduri europene în cadrul Submăsurii 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri. De altfel, tinerii din Iași care au muncit în străinătate și s-au întors în țară pentru a deschide afaceri vor să investească banii europeni în ferme zootehnice și sere cu legume.

Beatrice Alexandra MODIGA