Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 May 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Popularii europeni pledează pentru renunţarea la austeritate în favoarea investiţiilor

Reducerea fondurilor pentru politica agricolă comună în bugetul pentru perioada 2014-2020 ar fi o dovadă de incoerenţă din partea decidenţilor europeni atât timp cât aceştia susţin redresarea economiei, a declarat, ieri, comisarul pentru agricultură Dacian Cioloş, în cadrul congresului Partidului Popular European (PPE), desfăşurat la Bucureşti.

Dacian Cioloş a subliniat că diminuarea bugetului pentru agricultură ar afecta una dintre cele mai dinamice ramuri industriale europene - sectorul agro-alimentar, responsabil pentru cele mai multe exporturi ale Uniunii Europene (UE), dar şi pentru crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă.

Comisarul european a declarat: 'Mai puţini bani pentru politica agricolă comună înseamnă mai puţine ambiţii în acest domeniu, din moment ce utilizarea fondurilor a fost deja eficientizată. Astfel, s-ar reduce plăţile pentru agricultură în contextul concurenţei crescânde pe plan internaţional, dar şi capacitatea de a asigura coeziunea teritorială în mediul rural".

Un euro investit se poate multiplica de patru ori

Vocile în favoarea impunerii unui buget european de austeritate nu iau în considerare faptul că, în proporţie de 95%, bugetul UE se întoarce în statele membre sub diferite forme, iar fiecare euro investit ar putea aduce, prin efectul de multiplicare, câştiguri de până la 4,2 euro până în 2020, a declarat, în acelaşi cadru, preşedintele Comitetului Regiunilor, Ramon Luis Valcarcel Siso.

Oficialul european a subliniat că disparităţile economice regionale la nivelul UE, unde raportul dintre cele mai bogate şi cele mai sărace regiuni este de 12 la 1, în timp ce chiar şi state emergente precum China şi India au un raport de 7 la 1, ar trebui să reprezinte un argument puternic în favoarea continuării actualei scheme de finanţare pentru coeziune.

De concurenţă puternică din partea economiilor asiatice se tem şi alţi oficiali europeni, printre care Michael Schneider, care a subliniat că UE trebuie să fie pregătită pentru o eventuală piaţă comună asiatică, soluţia pe care o propune domnia sa fiind tot investiţiile europene, care ar genera efectul de pârghie, urmând să se îmbunătăţească atât volumul de investiţii din celelalte sectoare, cât şi capacitatea administrativă la nivel regional.

Atât creşterea competitivităţii pe plan extem, cât şi asigurarea bunăstării cetăţenilor depind, în mare măsură, de funcţionarea unuia dintre pilonii principali ai construcţiei europene - piaţa unică, iar optimizarea ei ar putea fi făcută, potrivit comisarului european Michel Barnier, împărtăşind bune practici.
'De la Germania, cel mai performant stat european din punct de vedere economic, am putea învăţa cum funcţionează dialogul social, capitalismul de familie şi regional sau formarea alternativă", a precizat Michel Barnier.

Sursa: Bursa

Cum obţii fonduri nerambursabile fără cofinanţare

Dacă ai o idee de afacere şi eşti convins(ă) că este profitabilă, dar nu ai (destui) bani, poţi accesa în anumite condiţii fonduri europene nerambursabile.

Pentru ca o idee de afacere să primească finanţare nerambursabilă este necesar ca ea să fie eligibilă şi să se bazeze pe un plan de afaceri viabil. Documentaţia este standard şi se întocmeşte în conformitate cu cerinţele UE privind dezvoltarea rurală şi pescuitul. Din momentul în care afacerea ta este considerată eligibilă de către reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (sau ai oficiilor judeţene din domeniu, unde vei prezenta planul de afaceri), poţiprimi finanţarea nerambursabilă. Cofinanţarea proiectului nu mai este o problemă pentru solicitanţii de astfel de fonduri, întrucât se poate obţine rapid de la bănci, deoarece proiectele sunt girate de Uniunea Europeană.

Afaceri finantate

Domeniile în care poţi începe o afacere cu fonduri nerambursabile sunt variate, printre activităţile eligibile numărându-se:

  • creşterea animalelor (cu câteva excepţii),
  • producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate,
  • fabricarea şi finisarea materialelor textile (cu câteva excepţii),
  • agricultură, silvicultură şi pescuit

De asemenea, fondurile nerambursabile pot fi folosite pentru fabricarea:

  • de covoare, mochete, frânghii, sfori etc.,
  • articolelor de îmbrăcăminte,
  • articolelor de voiaj, marochinărie şi încălţăminte,
  • produselor din lemn,
  • de mobilă,
  • bijuteriilor, imitaţiilor de bijuterii şi articolelor similare,
  • articolelor pentru sport,
  • jocurilor şi jucăriilor.

Totodată, între activităţile eligibile se numără:

  • repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor,
  • colectarea deşeurilor,
  • construcţii,
  • lucrări de instalaţii electrice şi tehnico-sanitare, plus alte lucrări de instalaţii pentru construcţii,
  • lucrări de tâmplărie şi dulgherie,
  • lucrări de ipsoserie,
  • transport şi depozitare,
  • întreţinerea şi repararea maşinilor şi a motocicletelor,
  • turism,
  • activităţi de poştă şi curierat,
  • restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie,
  • activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor şi alte activităţi de editare,
  • activităţi veterinare,
  • activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri.

Detalii privind întocmirea planului de afaceri şi lista tuturor domeniilor eligibile, precum şi a excepţiilor, poţi găsi pe fondurinerambursabile.ro.

Sursa: Național

APIA primeşte cererile de ajutor pentru sectorul de creştere a păsărilor până în 15 noiembrie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură primeşte, în perioada 16 octombrie - 15 noiembrie, cererile de ajutor pentru Măsura 2.1.5. - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul (b) păsări, acordate fermierilor care îşi vor asuma, în mod voluntar, angajamente pentru o perioadă de minimum cinci ani de la data de 16 octombrie 2012.

Potrivit unui comunicat al APIA, remis miercuri AGERPRES, solicitanţii pot fi exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a păsărilor, autorizate sanitar - veterinar, care îşi asumă angajamente voluntar în favoarea bunăstării animalelor.

Solicitanţii trebuie să deţină autorizaţie sanitar veterinară pentru toate exploataţiile comerciale, să se angajeze să menţină condiţiile de bunăstare şi să respecte cerinţele specifice subpachetelor pentru care aplică pe o perioadă de minimum cinci ani, de la data de 16 octombrie 2012, să respecte cerinţele legale în materie de gestionare împreună cu bunele condiţii agricole şi de mediu, conform OMADR/OMMP/ANSVSA nr. 187/2155/42/2011 aplicabile terenurilor agricole aparţinând solicitantului precum şi activităţilor agricole desfăşurate de acesta pe toată durata angajamentului, de cinci ani, după caz.

Cererea de ajutor va fi completată online de solicitant, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro. După completarea online, cererea se tipăreşte şi se depune la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului. 
Conform APIA, cererea de ajutor trebuie însoţită, obligatoriu, de o serie de documente.

Sursa: AGERPRES

Imagini NASA confirmă dezastrul din pădurile româneşti: o suprafaţă uriaşă de molid a dispărut din Harghita în numai trei ani

O suprafaţă imensă de pădure din Munţii Giurgeului, aflată într-o arie protejată din judeţul Harghita, a dispărut total în doar trei ani. Situaţia ar fi rămas necunoscută pentru autorităţile române dacă o mână de cercetători nu ar fi implementat o nouă metodă de monitorizare a exploatării lemnului în România.

Metoda se bazează pe un sistem de supraveghere prin satelit a regiunilor împădurite. Cu toate acestea, atunci când le-am arătat autorităţilor locale, acestea au ridicat din umeri şi au spus că în zona respectivă nu se întâmplă nimic deosebit!

O suprafaţă imensă de pădure din Munţii Giurgeului, aflată într-o arie protejată din judeţul Harghita, a dispărut în doar trei ani, iar situaţia ar fi rămas necunoscută pentru autorităţile dacă o mână de cercetători români nu ar fi implementat o nouă metodă de monitorizare a exploatării lemnului în România.

Circa 650 de hectare de pădure au fost pur şi simplu rase între 2003 şi 2006, deşi Codul Silvic prevede că nu pot fi tăiate complet mai mult de trei hectare dintr-o singură zonă. Descoperirea a fost făcută de o echipă de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), care dezvoltă acest sistem nou de supraveghere prin satelit a regiunilor împădurite. "Ideea a fost să realizăm un instrument prin care să putem monitoriza toată ţara periodic, iar rezultatele să le afişăm public pe un site la care încă lucrăm. Metodologia constă în compararea unor imagini luate din satelit, la intervale diferite de timp. Astfel putem vedea cât de mult s-a intervenit într-o zonă acoperită cu pădure", ne-a explicat Vladimir Gancz, unul dintre cercetătorii care se ocupă de proiect.

Autorităţile ar putea descoperi astfel, în timp util, dacă proprietarul unui teren forestier a început să-l defrişeze masiv. "Schimbările pot fi observate şi fără să fii specialist, pentru că diferenţele dintre zonele împădurite şi cele de stâncă sunt evidenţiate în culori convenţionale. Monitorizarea se poate realiza manual - te duci direct la zona pe care doreşti să o analizezi - sau există şi opţiunea de detectare automată a dispariţiei unor suprafeţe mari de pădure", a explicat Vladimir Gancz.

 

NASA ne ajută să salvăm pădurile

Folosind propriul program computerizat, cercetătorii de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice au descoperit că în ultimii 15 ani o suprafaţă uriaşă aflată acum în raza Ocolului Silvic de Regim Gheorghieni a fost tăiată sistematic. Defrişările au început după 1995 în partea vestică a zonei monitorizate, apoi exploatarea a avansat tot mai mult până când, între 2003 şi 2006, pădurea a dispărut complet. "Monitorizarea din 2010 arată că în locul unde erau copaci acum e stâncă, iar pădurea nu pare să se regenereze. În mod normal, după o tăiere la ras, este obligatoriu replantarea de puiet. Dar acest lucru costă bani şi îngrijire, aşa încât mulţi proprietari nu se mai ocupă şi de asta", a explicat Vladimir Gancz.

În toată perioada monitorizată, au dispărut practic peste 1.000 de hectare de pădure de molid, un arbore care poate fi exploatat abia după vârsta de 80-100 de ani. Iar 650 de hectare au căzut la pământ în numai trei ani, între 2003 şi 2006, potrivit fotografiilor din satelit. "Noi folosim imaginile furnizate de sateliţii NASA, care sunt puse la dispoziţia cercetătorilor gratuit. Există un site interactiv, pentru toată planeta, care are imagini din 1970 până în prezent", a arătat Vladimir Gancz cum şi-a putut da seama echipa sa când au început tăierile masive în zona monitorizată din Munţii Giurgeului.

 

Catastrofă naturală

Cercetătorul de la ICAS ne-a declarat că a prezentat aceste date autorităţilor statului, dar nimeni nu s-a arătat deocamdată interesat. "Noi nu putem să spunem dacă tăierile au fost legale sau ilegale, nu suntem poliţişti. Dar ştim o tăiere la ras nu poate fi mai mare de 3 hectare, conform Codului Silvic. Or, aici e vorba de 600 de hectare în trei ani, ceea ce e dubios. În plus, sunt slabe şanse ca la mijloc să fie vorba de o catastrofă naturală, pentru că asta nu ar fi putut trece neobservată", este opinia lui Vladimir Gancz. Aşa încât rezultatele sunt bune numai pe hârtie. "Noi dorim să scriem un articol la o revistă ştiinţifică despre metodă şi rezultatele obţinute. Deocamdată autorităţile române nu au fost interesate. Ba am primit la un moment dat un telefon de la un secretar de stat de la Ministerul Mediului, ca un soi de ameninţare, că de ce ne preocupă pe noi aşa ceva, să urmărim defrişările", a povestit, amar, cercetătorul.

 

La faţa locului nu se ştie nimic

Localnicii din Munţii Giurgeului susţin că habar nu au de dispariţia masivă a pădurii de lângă ei. Ce-i drept, inginerii silvici ne-au avertizat că exploatatorii de lemn fac o şmecherie: lasă o fâşie mică de pădure la margine, ca să ascundă tăierile masive ce au loc dincolo de aceasta. Mai mult, unele dintre zonele de unde se iau buştenii sunt greu accesibile. "Nu ştiu ce să vă spun, nu se fură la noi", a fost răspunsul pe care l-am primit cel mai des în satele de la baza zonei monitorizate de ICAS.

De altfel, nici cei care administrează pădurea nu ne-au oferit un răspuns clar. Şefii Ocolului Silvic de Regim Gheorghieni au evitat să discute cu noi, invocând faptul că sunt într-o lungă şedinţă care a durat toată ziua. În schimb, o surpriză imensă ne-a rezervat un alt responsabil din cadrul ocolului, anume cel care se ocupă de Parcul Natural Defileul Mureşului Superior. Bodo Sandor a comparat imaginile din satelit ale Institutului de Cercetări Silvice pe care i le-am arătat cu propria lui hartă şi ne-a declarat că suprafaţa tăiată la ras ar face parte dintr-o arie protejată. "Da, face parte din situl Natura 2000. În zonele protejate se pot face tăieri, dar numai cu autorizaţie specială şi numai pentru întreţinere. Noi nu am dat autorizaţii pentru o exploatare aşa mare", a recunoscut Bodo Şandor. Deşi am insistat să aflăm cum se poate ca într-o arie protejată să dispară atâţia copaci şi nimeni să nu observe, Bodo Sandor nu a putut explica. "Nu ştiu de defrişări aşa mari, nu cunosc", a precizat acesta deşi se referea la o zonă care se află în responsabilitatea sa.

 

Ariile protejate din România nu sunt deloc protejate

Copacii din ariile naturale protejate dispar la fel de repede ca pădurile care nu sunt sub protecţie specială, este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători americani şi români ce a realizat anul acesta un studiu de teren în ţara noastră. "Am descoperit perturbări consistente chiar în interiorul ariilor protejate, până în nucleul acestora (zonele cele mai sever supravegheate de lege - n.r.) Ba chiar am stabilit că perturbările în fâşiile de pădure care înconjoară aria protejată sunt mai mici decât în interiorul acestor arii", se arată în articolul publicat în revista Biological Conservation. Cercetătorii au indentificat că Maramureşul este una dintre zonele exploatate excesiv în ultimii ani. "Tăierea masivă a pădurilor a devenit o adevărată ameninţare pentru regiune. Toţi munţii Maramureşului au devenit o ţintă pentru companiile forestiere şi exploatarea lemnului este principala sursă de venit locală. Un exemplu elocvent este bazinul râului Ţibău, unde o suprafaţă de pădure de 500 de hectare a fost rasă între 2006 şi 2009", susţine echipa de cercetare condusă de Jan Knorn.

Confuzia din legile proprietăţilor şi corupţia funcţionarilor silvici sunt principalele cauze pentru situaţia dezastruoasă din domeniu în România. "Cauzele pentru această situaţie sunt împroprietărirea rapidă şi schimbările instituţionale. Corupţia şi lipsa transparenţei reprezintă de asemenea o problemă importantă, care a dus la cazuri în care tăierile sanitare sau de curăţare să fie doar acoperirea pentru tăierea pădurilor sănătoase. Rezultatele obţinute de noi arată că suprafaţa împădurită din România a rămas relativ stabilă cu puţin timp înainte şi după 1990, dar rata distrugerilor a crescut brusc în două valuri după 1995 şi 2005", se arată în articolul publicat în revista Biological Conservation.

 

Păduri mai puţine decât în UE 

Suprafaţa de pădure defrişată în România a crescut în 2010 cu 7,4% faţă de anul precedent. În prezent, pădurile ocupă o suprafaţă de 26% din teritoriul României, echivalentul a 6,65 milioane de hectare, adică mult sub nivelul mediu al Uniunii Europene, de 34%. Statisticile mai arată că în ultimii 20 de ani, în Romania, au fost defrişate aproximativ 140.000 de hectare de pădure. În urmă cu 150 de ani, 80 la sută din suprafaţa României era ocupată de păduri.

Sursa: România Liberă

Se prelungește sesiunea pentru depunerea proiectelor europene pentru irigaţii

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) va primi proiecte pentru „Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare” (Măsura 125 – componenta a1) până la data de 31 octombrie 2012, conform deciziei de prelungire a Autorității de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (AM - PNDR) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sesiunea pentru depunerea proiectelor aferente acestei Măsuri, lansată la data de 3 septembrie trebuia să se încheie la 15 octombrie 2012, ora 12:00.

Pentru prelungirea acestei sesiuni au fost luate în considerare atât complexitatea întocmirii proiectelor cât și dificultățile întâmpinate în obținerea avizelor care trebuie depuse odată cu Cererea de Finanțare.

Solicitanții de fonduri europene nerambursabile pentru irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare au la dispoziție 60 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile.

Astfel, fondurile alocate prin Măsura 125 – componenta a1 „Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare” pot fi solicitate pentru investiţii în modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii, inclusiv pentru staţii de pompare sau de contorizare, precum și pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare care să asigure funcţionarea optimă a sistemelor de irigaţii.

Aceste tipuri de investiţii pot primi până la 1 milion euro, sumă care acoperă 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc întreaga comunitate.

Pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75%din totalul cheltuielilor eligibile. În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăși 750.000 euro pentru un proiect.

 

Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 125 este de 5.000 de Euro. Această sumă reprezintă valoarea totală eligibilă a proiectului.

 

Beneficiarii Măsurii 125 – componenta a1 suntorganizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri agricole, constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Prin această măsură de finanțare se acordă fonduri nerambursabile pentru creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate. Se are astfel în vedere diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură, prin reducerea incidenţei fenomenelor naturale (seceta, eroziunea solului etc.). În aceeași măsură, investiţiile finanţate prin această măsură vor contribui la ameliorarea calităţii mediului şi la diminuarea surselor de poluare.

Sursa: Serviciul de Relații cu Mass-media al APDRP

 

Pâinea şi cartofii sunt alimentele de bază ale românilor

Pentru majoritatea românilor nu este masă fără pâine şi cartofi, care au devenit alimentele de bază în ultimii ani.

Ultimele date furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că românii consumă în medie pe an 200 de kilograme de pâine şi aproximativ 100 de kilograme de cartofi, iar peştele alături de alte alimente care sunt mai sănătoase şi ajută organismul rămân pe ultimele locuri în alimentaţia românilor.

Potrivit statisticilor, cantitatea de peşte consumată de fiecare român pe an nu depăşeşte patru kilograme, iar nutriţioniştii atrag atenţia asupra consecinţelor unei alimentaţii nesănătoase care dezvoltă o serie de afecţiuni.

Şi la capitolul fructe suntem codaşii Europei. În timp ce consumul mediu de portocale, mere şi pere din UE este de 57 de kg din fiecare categorie pe cap de locuitor, românii mănâncă anual doar 7 kg de portocale, 5 kg de mere şi 2 kg de pere.

Dintre motivele principale care au dus la selecţia drastică a alimentelor şi la preferinţele românilor cu privire la masa de zi cu zi, cel mai important este preţul alimentelor care a crescut, ceea ce îi constrânge pe români să consume ce îşi permit.

Preţurile alimentelor la nivel global au urcat cu 1,4% în septembrie, după două luni de stagnare, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care avertizează că acestea vor rămâne ridicate. Un alt motiv însă, deşi mai puţin mediatizat, este conservatorismul care caracterizează populaţia României, mulţi dintre ei consumând cartofi şi pâine din obişnuinţă, fiind convinşi că aceste alimente le oferă saţietatea pe care altele nu le-ar oferi-o.
Nimic mai neadevărat, sunt o serie de alte alimente care ne pot hrăni mai bine şi mai sănătos decât cartofii şi sutele de kilograme de pâine pe care-le consumăm.

Sursa: Curentul

Bio-România: Bine la producție, rău la consum

România îşi creşte considerabil suprafaţa cultivată bio şi numărul de producători de profil de la an la an. Şi vânzările de astfel de produse sunt în creştere, dar consumăm de trei ori mai puţine produse bio decât media europeană. La fiecare supermarket sau hipermarket găseşti, de ani buni, un raion special dedicat produselor bio. Oamenii vin, se opresc, zăbovesc preţ de câteva minute şi citesc etichetele. Unii cumpără, alţii nu.
Ezitarea lor arată că produsele nu le sunt încă familiare.

"Ponderea acestei categorii de produse rămâne încă destul de scăzută, însă categoria a cunoscut o creştere semnificativă de la an la an. De exemplu, în primele şapte luni ale acestui an, vânzările în număr comparabil de magazine au fost mai mari cu cel puţin 20% faţă de cele din anul trecut", spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Tendinţa ultimei perioade se manifestă printr-un interes crescut al consumatorilor faţă de tot ce înseamnă produs bio sau orice alt concept apropriat de produs natural, spun şi reprezentanţii Cora. Pentru acest an, aceştia estimează că vor depăşi valoarea de 2,5 milioane de euro vânzări pentru această categorie de produse.

Totuşi, la rafturile bio din super şi hipermarketuri, cele mai multe produse provin din import (aproape 70%), chiar dacă suprafaţa cultivată ecologic de români a fost în creştere. Explicaţia ar putea veni din faptul că producţia necesită deja alte investiţii şi majoritatea fermierilor s-au orientat întâi spre o cultivare ecologică, lăsând pe mai târziu procesarea. Puţini sunt cei care au început direct cu procesarea şi asta doar după ce au văzut exemplul celor din vest. Este cazul antreprenorului de la compania Petrasbio din Deva, care a realizat pe când lucra în Irlanda de Nord într-o brutărie că un anumit soi de paste - pastele ecologice - se pot face doar cu făină şi apă de izvor (fără praf de ouă sau alţi aditivi). Astfel, el a deschis prima fabrică de paste ecologice româneşti.

România deţine doar 90 de unităţi de procesare în sistem bio, majoritatea fiind de procesare a mierii, morărit şi panificaţie, paste, orez, lactate şi vinuri. în reţele de retail ori în shopurile specializate pe produse bio (nici ele foarte multe), ponderea produselor autohtone este redusă. De exemplu, în categoria produselor proaspete ponderea produselor româneşti este de aproximativ 14%, după cum spune directorul de marketing de la Carrefour.

În magazinul bio din Piaţa Amzei, unul dintre cele 4-5 deschise în Bucureşti, produsele proaspete există la raft, dar în cantităţi mici. O pondere importantă de produse româneşti proaspete (ouă ecologice, unt, lapte şi caşcaval bio) se regăseşte şi în Cora. Practic, dacă eşti un consumator permanent, trebuie să îţi rezervi timp să te aprovizionezi cu astfel de produse, pentru că nimeni nu-şi riscă afacerea pentru a aduce cantităţi mai mari. Este ştiut faptul că produsele fără E-uri au un termen de valabilitate mai redus. Iar ca să fie certificată, hrana animalelor trebuie să provină dintr-un sol nepoluat şi netratat cu niciun fel de substanţe chimice.

De ce am folosi astfel de produse, pentru care plătim, uneori, şi de trei ori mai mult decât preţul obişnuit? Pentru sănătatea noastră, ar fi răspunsul scurt şi evident. Un exemplu bun ar fi laptele, produs aflat în coşul zilnic de consum. Cel din comerţ conţine E211 şi alte substanţe nesănătoase. Laptele bio conţine acizi graşi de tip omega 3, care ne protejează împotriva afecţiunilor cardio-vasculare şi întârzie îmbătrânirea celulară, şi vitamina E care ne ajută în lupta cu colesterul.

Cifre pentru Bio-România

Totuşi, deşi intrarea în sistem poate părea facilă şi la îndemâna celor care fac agricultură pentru uzul propriu, nu este chiar aşa. Un fermier care vrea să aibă produse şi producţie bio trebuie să obţină un certificat de la un organism de inspecţie privat. Trebui să plătească o taxă anuală între 100 şi 200 de euro şi să primească vizitele periodice ale unui inspector. Abia apoi se poate înregistra la Ministerul Agriculturii pentru a primi sigla AE, garanţia că produsul vine din agricultura ecologică.

La o fermă viticolă de zece hectare, certificarea ecologică costă 3.000 de euro, iar la una cu trei - cinci vaci de lapte costă 50 de euro. Dar, pentru a primi banii, fermele sunt obligate să menţină agricultura ecologică timp de cinci ani de la accesarea fondurilor.

În România sunt înregistraţi în prezent peste 10.000 de producători bio, iar suprafaţa totală a culturilor ecologice a crescut de peste 10 ori din anul 2000 până în prezent. Există peste 300.000 de hectare de păşuni, cereale legume şi fructe cultivate în acest sistem. Totuşi, spre comparaţie, Germania cultivă organic aproape un milion de hectare anual, adică de trei ori mai mult decât noi.

Numai că România exportă materii prime într-o proporţie mai mare decât produse procesate. Din cauza lipsei sectorului de procesare, percepţia românilor este că produsele ecologice, chiar dacă sunt bune, sunt şi foarte scumpe. Preţurile mai mari sunt justificate prin producţiile mai mici la hectar (cu un randament redus cu 20%-30%), costul ambalajelor speciale, din materiale reciclabile, plus cheltuielile suplimentare cu certificarea ecologică, obligatorie pentru ca un produs să poată fi vândut sub această marcă pe piaţa europeană. Toate la un loc majorează costurile de producţie cu aproximativ 60%.
Pentru a acoperi cererea internă şi externă, ţara noastră ar trebui să mărească de aproape şase ori suprafaţa cultivată. Ca volum, producţia bio în România depăşeşte per total 250.000 de tone, în condiţiile în care la începutul deceniului era de doar 13.500 de tone. Cea mai mare parte a producţiei ecologice româneşti merge la export 95% din producţia vegetală (inclusiv miere de albine) şi 80% din cea de provenienţă animalieră (lapte şi derivate), în principal în ţările Uniunii Europene.

 

Produsele Bio în cifre

- 3.500 de producători bio în România

- 300.000 ha cultivate organic

- 90.000 de animale crescute în sistem ecologic

- 4-5 magazine bio în Bucureşti

- 2,5 milioane euro vânzări produse bio în Cora

 

La nivel european, Austria deţine cele mai mari suprafeţe agricole biologice. Astfel, 18,5% din suprafaţa agricolă a Austriei este biologică şi 12,6% din cea a Suediei este biologică. Locul trei este ocupat de Estonia, cu 10,5% suprafaţa agricolă ecologică din suprafaţa agricolă a ţării, urmată de Cehia, cu 9,4%. Raportat la numărul de locuitori ai ţărilor, Austria este în topul clasamentului la câştigurile obţinute din comercializarea alimentelor biologice.

Faţă de situaţia de acum 18 ani (1994), suprafaţa agricolă destinată agriculturii ecologice din Europa a crescut de zece ori. Dacă în 1994 aceasta reprezenta 1%, acum produsele biologice sunt obţinute pe o suprafaţă de 9,3% din teritoriul european. 

Sursa: Biz

Apariţia focarului de pseudopestă aviară nu afectează efectivele de păsări din România

Apariţia unui focar al bolii Newcastle (pseudopesta aviară) în localitatea Tohanu Vechi din judeţul Braşov nu afectează efectivele de păsări din România şi nici comerţul cu pui şi carne de pasăre, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van.

"România nu exportă şi nici nu importă pui şi carne de pasăre din Belarus, iar apariţia acestui virus într-o gospodărie ţărănească nu afectează industria avicolă din ţară. Pseudopesta aviară este o boală vaccinabilă care poate fi tratată în cel mult două săptămâni. Aceasta mai circulă din când în când printre păsările din curţile ţăranilor, dar nu prezintă niciun risc. În ultimii 2-3 ani, România nu s-a confruntat cu această boală în fermele avicole pentru că efectivele de păsări sunt protejate prin vaccinare", a spus Ilie Van.

Autorităţile din Belarus au impus luni restricţii temporare la importurile de pui din România, după identificarea unui focar al bolii Newcastle (pseudopesta aviară).
Potrivit informaţiilor oferite de către Biroul Internaţional pentru Epizootii, un caz al bolii Newcastle a fost înregistrat la Tohanu Vechi, în Braşov. În consecinţă, în data de 15 octombrie Belarusul a interzis temporar importul de pui vii, ouă pentru incubator, carne de pui şi toate tipurile de pui procesat, pene şi nutreţ, cu scopul de a preveni răspândirea bolii.

Boala Newcastle este o boală contagioasă care afectează atât păsările domestice, cât şi cele sălbatice. Virusul care o produce este transmisibil la om, producând conjunctivite şi simptome de gripă.

Sursa: AGERPRES

Importanţa alimentaţiei sănătoase, subliniată de specialişti de Ziua mondială a nutriţiei

Un test din salivă pe baza căruia se va putea prevedea la copii şi adulţi eventualitatea dezvoltării unor boli grave va fi disponibil şi în România, a anunţat medicul nutriţionist Ligia Alexandrescu marţi, într-o conferinţă de presă prilejuită de Ziua mondială a nutriţiei.

În conferinţă, prof. dr. Chirilă Pavel a evidenţiat că, din păcate, România se situează pe un prim loc în Europa privind cancerul. Se estimează că sunt 480.000 de bolnavi cu cancer în România iar în Bucureşti mor anual 8.000 de pacienţi din cauza acestuia, a arătat medicul. Potrivit acestuia, din cele 480.000 de persoane cu cancer 150.000 nu s-ar îmbolnăvi dacă ar avea o viaţă echilibrată.

Prof. dr. Chirilă Pavel a menţionat că cele mai frecvente cazuri de cancer sunt cele de col uterin, plămâni şi creier iar o treime din toate aceste forme de boală sunt cauzate de un stil de viaţă şi o alimentaţie nesănătoase.

Alimentele sunt implicate în cancerul de tub digestiv din cauza nitraţilor din agricultură, precum şi a nitriţilor din mezeluri. Sărurile nitrice şi zahărul sunt principalele cauze de creştere a incidenţei cancerului, a exemplificat medicul.

Referindu-se la nitriţii din mezeluri, prof. dr. Pavel Chirilă a explicat că aceştia împreună cu PH-ul din stomac (aciditatea din stomac) produc nişte substanţe care determină apariţia cancerului de tub digestiv.

În ceea ce priveşte zahărul, acesta are un mecanism mai complex, slăbind capacitatea florei saprofite de a ţine piept factorilor cancerigeni.
Prof. dr. Pavel Chirilă a spus că sunt aproximativ 1.000 de aditivi alimentari, nu toţi cancerigeni, dar există studii despre benzoatul de sodiu şi despre aspartam care relevă că acestea ar avea un rol în declanşarea cancerului.

El a subliniat că alimentaţia care creşte aciditatea, e-urile şi alimentele rafinate cresc cantitatea de radicali liberi de oxigen toxici în corpul omului şi a accentuat că alimentaţia joacă un rol foarte important în sănătatea oamenilor.

La rândul său, Natalia Cucu, specialist în epigeneză, a accentuat faptul că procesarea alimentelor este periculoasă, influenţând sănătatea.
Ea a evidenţiat importanţa alimentaţiei încă din perioada reproductivă, pentru că aceasta poate transmite nişte greşeli până la a patra generaţie.

Potrivit acesteia, 99,9% din gene sunt identice, ceea ce ne diferenţiază unii de alţii fiind restul de 0,1%.
Natalia Cucu a subliniat şi necesitatea capacităţii de regenerare. "Trebuie să ne responsabilizăm atitudinea atât faţă de noi, cât şi faţă de generaţiile viitoare şi asta printr-un stil de viaţă cât mai sănătos", a afirmat ea.

Dr. Ligia Alexandrescu a făcut referire la metabolismul pancreasului, evidenţiind că trebuie să avem cinci mese pe zi, trei principale şi două mese de fructe. Din cele două mese de fructe, cea de dimineaţă este de preferat să includă fructe dulci, desigur, la cei care nu au probleme glicemice, iar cea de după-amiază, fructe mai puţin dulci.

Dr. Alexandrescu a subliniat şi importanţa calităţii somnului, precum şi pericolul stresului asupra stării de sănătate, starea de oboseală ducând la scăderea imunităţii. Trebuie să existe un echilibru între alimente, să se evite consumul exagerat de mezeluri şi să nu se renunţe la pâine, din secară sau intermediară, a susţinut medicul, care a adăugat că, totodată, trebuie citite foarte bine etichetele nutriţionale de pe produse.

Sursa: AGERPRES

AJOFM Tulcea - Locuri de muncă vacante în UE prin Reţeaua EURES

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Tulcea, prin intermediul Portalului Mobilităţii Forţei de Munca din Europa - EURES oferă 447 locuri de muncă in următoarele domenii: sănătate, construcţii, consultanță în domeniul petrolului și gazelor naturale, informatică și agricultură.

Angajatorii din Spania ofera 400 de posturi in domeniul agricol (recoltarea capsunilor) - muncitor necalificat in agricultura: Sunt solicitate persoane cu vârsta cuprinsă între 18-40 de ani si care au mai lucrat în Spania si deţin număr de NIE; durata contractelor de muncă este  de aproximativ 3 luni; salariul oferit este de 38,68 euro brut /zi conform Convenţiei colective aplicabile plătibil la două săptămâni prin transfer bancar; contribuţiile datorate sunt 2% impozit pe venit şi 113 euro asigurare socială; cazarea este oferită de către angajator contra unei sume de 1 euro pe zi; transportul către locul de muncă este plătit de angajator şi se decontează din salariile pe care le va primi în timpul lucrat la firmă. 

Angajatorii din Ungaria solicita 20 posturi in meseria de sofer - transport de marfuri pe teritoriul UE; permis de conducere C, E si card Tahograf, 1 an vechime in domeniu, seriozitate, punctualitate, atentie, responsabilitate.

Angajatorii din Slovacia solicita 2 posturi de medic stomatolog - Studii superioare de specialitate; bune cunostinte de limba maghiara; durata contractului - permanent, full-time.

Angajatorii din Germania oferă 10 locuri de muncă, dupa cum urmează:

- 6 ingineri electricieni (operarea si programarea diferitelor sisteme pe calculator, cunoştinţe de limba germana), salariul este 40.000 - 45000 Euro brut/an;

- 1 post in meseria de Dezvoltator software (Punerea în aplicare a componentelor software pe sistemele integrate; Studii in ingineria electrica sau calculatoare; Cunoştinţe de bază a metodelor de proiectare software; Capacitate de lucru in echipa si comunicare;Cunostinte bune de limba engleza; salariul este 35000 Euro brut/an;

- 1 post de tehnician inginer electric (Planificare de e-sisteme în conformitate cu specificaţiile primite din partea clientului; Calificare de tehnician in ingineria electrica (inginerie automatica); Cunoştinţe avansate de programare si tehnici SPS, electronica, sistem OMROM. Permis de conducere categoria B; Capacitate de analiza si rezolvare a atribuţiilor; Orientare catre îndeplinirea cerinţelor clienţilor; Cunoştinţe avansate de limba germana si engleza (scris si vorbit). Salariul este de 2600 euro/brut/luna.

- 2 posturi in domeniul medical - asistent medical generalist - Calificare/Diploma Asistent medical generalist; cunoştinţe de limba germana - avantaj. Salariul este de 1500 - 2100 euro/brut/luna. 

Angajatorii din Norvegia oferă 15 locuri de muncă, astfel:

- inginer supraveghetor (1 post) - Responsabil pt. modernizarea proiectelor de construcţie marine de specialitate, urmărirea clienţilor; studii superioare tehnice (licenta, master), minimum 10 ani experienţa in echipamentele de foraj marin; cunoştinţe avansate de limba engleza. Salariul este de 60.000 - 110.000 euro/brut/an.

- inginer submarin (1 post) - Analiza, exploatare, recertificare documentaţii, livrări de echipamente, lucru ce implica sisteme marine noi si vechi; activitatea se desfăşoară si in Marea Nordului; studii superioare in domeniul marin (licenţa, master, doctorat), minim 5 ani experienţa cu echipamente marine, buna cunoaştere a acestora; cunoştinţe avansate de limba engleza. Salariul este de 60.000 - 110.000 euro/brut/an.

- senior inginer conducte (1 post)- Efectuarea analizelor de presiune a sistemelor de conducte, inclusiv suporturi de tevi, întocmirea caietelor de sarcini, studii superioare tehnice (licenţa, master, doctorat), experienţa 5-10 ani, de preferat in analiza solicitărilor instalaţiilor marine de petrol si gaze; cunoştinţe detaliate despre conducte, ţevi si sprijin structural; cunoştinţe avansate de limba engleza. Salariul este de 60.000 - 110.000 euro/brut/an.

- senior inginer sructuri (1 post) - Analize structurale, scrierea rapoartelor de analiza; studii superioare (licenţa, master, doctorat) in domeniul tehnic. Experienţa: peste 3 ani in calcule structurale, de proiectare si construcţie; cunoştinţe avansate de limba engleza. Salariul este de 60.000 - 110.000 euro/brut/an.

- senior inginer / manager proiect (1 post) - Construcţie si proiectare; studii superioare tehnice (licenţa, master sau doctorat),familiarizare cu desene si calcule in otel structural,cu pachetele de lucru si urmărirea furnizorilor,aptitudini de management de proiect, cunoştinţe avansate de limba engleza. Salariul este de 60.000 - 110.000 euro/brut/an.

- verificator desene conducte de srijin (1 post) - Activitate in domeniul petrolului si gazelor naturale; studii tehnice de specialitate, experienţa min.10 ani in proiectarea conductelor de sprijin, cunoştinţe de limba engleza (fluent); asigurări si beneficii sociale, mediu de dezvoltare a abilitaţilor profesionale, durata contractului - 1 an cu posibilitate de prelungire, începe cat mai curând posibil, se lucrează 37,5 ore/sapt. Salariul este 85000-115000 Euro brut/an.

- verificator izometric conducte (1 post) - Activitate in domeniul petrolului si gazelor naturale; cunoştinţe de limba engleza (fluent); asigurări si beneficii sociale, mediu de dezvoltare a abilitaţilor profesionale, oportunitati de dezvoltare a carierei la nivel naţional si internaţional, instruire; durata contractului - 1 an cu posibilitate de prelungire. Salariul este 85000-115000 Euro brut/an.

- responsabil proiectare instalaţii (1 post) - Activitate in domeniul petrolului si gazelor naturale. Studii superioare tehnice (licenţa), experienţa 5-10 ani pe ambarcaţiuni, cunoştinţe de limba engleza (fluent); asigurări si beneficii sociale, mediu de dezvoltare a abilitaţilor profesionale, oportunitati de dezvoltare a carierei la nivel naţional si internaţional, instruire; durata contractului - 1 an cu posibilitate de prelungire, începe cat mai curand posibil,se lucrează 37,5 ore/sapt. Salariul este 43-59 Euro brut/ora sau 85000-115000 Euro brut/an.

- reglor conducte(1 post) - Activitate in domeniul petrolului si gazelor naturale; Calificare tehnica in domeniu, experienţa min. 5 ani, cunoştinţe de limba engleza (fluent); asigurări si beneficii sociale,mediu de dezvoltare a abilitaţilor profesionale,oportunitati de dezvoltare a carierei la nivel naţional si internaţional, instruire; durata contractului - 1 an cu posibilitate de prelungire, începe cat mai curând posibil, se lucrează 37,5 ore/sapt. Salariul este 85000-115000 Euro brut/an.

- inginer conducte (proiect 2 D)(1 post) - Activitate in domeniul petrolului si gazelor naturale; Studii tehnice superioare, experienţa min.5 ani in proiectare conducte, abilitati de comunicare si cooperare; oportunitati de dezvoltare a carierei la nivel naţional si internaţional, instruire; cunoştinţe de limba engleza (fluent); durata contractului - 1 an cu posibilitate de prelungire, incepe cat mai curând posibil, se lucrează 37,5 ore/sapt. Salariul este 43-59 Euro brut/ora sau 85000-115000 Euro brut/an.

- senior inginer supape (1 post) - Activitate in domeniul petrol si gaze naturale;

- responsabil tehnic pentru toate vanele din proiect, Studii superioare tehnice (licenţa), experienţa min.5 ani ca inginer offshore, cunoştinţe de tehnologia materialelor, abilitaţi excelente de comunicare si colaborare; cunoştinţe de limba engleza (fluent); Salariul este sau 85000-115000 Euro brut/an.

- senior inginer proiectant 2 D-CAD si 3 D-PDMS - (1 post) - Activitate in domeniul petrolier si gaze naturale; Studii superioare tehnice, experienţa peste 10 ani in proiecte similare, cunoştinţe de limba engleza (fluent); Asigurari si beneficii sociale, mediu de dezvoltare a abilitaţilor profesionale, instruire; durata contractului - 1 an cu posibilitate de prelungire, incepe cat mai curand posibil,se lucrează 37,5 ore/sapt. Salariul este 85000-115000 Euro brut/an.

- senior inginer sisteme de control (1 post) - Activitate in sectorul petrolului si gazelor naturale; Construirea cunostinte de limba engleza (fluent); Asigurări si beneficii sociale,mediu de dezvoltare a abilitaţilor profesionale, oportunitati de dezvoltare a carierei la nivel naţional si internaţional, instruire; se lucrează 37,5 ore/sapt. Salariul este 85000-115000 Euro brut/an.

- senior inginer proiectant tevi (1 post) - Activitate in sectorul petrolului si gazelor naturale; construirea unui nou modul pe uscat, instalatie care se va amplasa in larg; Studii superioare tehnice, experienţa 8-10 ani de munca in larg in instalaţii petroliere,bune cunoştinţe despre conducte, suporturi ţevi, structuri, cunoştinţe de limba engleza (fluent); Asigurări si beneficii sociale,mediu de dezvoltare a abilitaţilor profesionale, oportunitati de dezvoltare a carierei la nivel naţional si internaţional, instruire; durata contractului - 1 an cu posibilitate de prelungire, începe cat mai curând posibil, se lucrează 37,5 ore/sapt. Salariul este 85000-115000 Euro brut/an.

- senior inginer conducte sub presiune (1 post) - Activitate in sectorul petrolului si gazelor naturale. Efectuarea de analize de stres a sistemelor de conducte. Studii superioare tehnice (Master). 5-10 ani experienţa de lucru in instalaţiile de petrol si gaze, abilitaţi de comunicare si colaborare; cunostinte de limba engleza (fluent); Asigurări si beneficii sociale, mediu de dezvoltare a abilitaţilor profesionale,oportunitati de dezvoltare a carierei la nivel naţional si internaţional, instruire; durata contractului - 1 an cu posibilitate de prelungire, incepe cat mai curand posibil,se lucrează 37,5 ore/sapt. Salariul este 85000-115000 Euro brut/an.

De asemenea, cei care doresc sa primească mai multe detalii despre locurile de munca vacante din tarile Uniunii Europene pot accesa www.eures.europa.eu, pot veni la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Fortei de Munca Tulcea, strada Grigore Antipa, nr.10, etajul I, camera 107 sau pot suna la numărul de telefon 0240 512 298.

Sursa: AJOFM Tulcea

  • Publicat în Social
  • 0
Abonează-te la acest feed RSS