IBNA Balotești oferă pentru vânzare bovine din rasele Bălțată cu Negru Românească de tip Holstein și Montbeliarde.

Dezvoltarea creșterii animalelor în concordanță cu progresul științific și cu cerințele crescânde ale economiei naționale se sprijină, în primul rând, pe găsirea unor soluții nutriționale, precum și pe tehnologia de obținere a furajelor. În general, lipsa resurselor de hrană pentru animale a mobilizat cercetătorii din domeniul nutriției animale pentru a căuta posibilități de depășire a acestei crize nutriționale.

Astăzi, mai mult ca oricând, omenirea se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește mediul și clima, iar cumulate acestea reprezintă o amenințare la adresa bunăstării noastre. Creșterea populației globului, nevoia acerbă de a asigura proteina de origine animală accentuează competiția dintre oameni și animale privind resursele de hrană. Astfel, hrănirea animalelor constituie o componentă critică în lanțul alimentar.

Sectorul creșterii animalelor se luptă pentru a atinge durabilitatea, confruntându-se cu multiple provocări, printre care și asigurarea de noi resurse furajere pentru a oferi consumatorilor produse echilibrate și bogate în elemente nutritive benefice sănătății omului. Totodată, găsirea de soluții alternative pentru hrana animalelor monogastrice (suine și păsări) trebuie luate în considerare. Prin urmare, utilizarea unor resurse furajere neconvenționale fie ca înlocuitor, fie ca supliment în hrana animală este discutată în cadrul proiectului de cercetare ADER 8.1.7 (2023-2026), finanțat de MADR.

În acest context, în vederea valorificării eficiente a unor resurse furajere neconvenționale (NCFR) precum turte de cânepă, turte de dovleac și turte de in (rezultate în urma procesului de presare la rece), au fost atent analizate și caracterizate din punct de vedere nutrițional.

Semințele de cânepă (Cannabis sativa L. Crantz) sunt o sursă valoroasă de proteine (25-36%), acizi grași polinesaturați (75-80%), fibre alimentare (4%) și compuși fenolici. Proteina din cânepă conţine toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv cei 8 aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate sintetiza (leucina, lizina, metionina, fenilalanina, triptofanul, valina şi treonina). Hidroliza proteinelor din semințele de cânepă de către enzime, cum ar fi pepsina, pancreatina, tripsina și proteazele, duce la eliberarea de peptide bioactive cu proprietăți antihipertensive, antioxidante, antiproliferative și antiinflamatorii. Turtele de cânepă au o valoare nutrițională, egală cu semințele de rapiță, motiv pentru care pot fi utilizate eficient ca ingredient furajer în hrana animalelor.

Dovleacul (Cucurbita spp.), una dintre cele mai importante culturi de legume, se caracterizează printr-un conținut caloric scăzut, concentrații ridicate de β-caroten (precursor al vitaminei A) și proprietăți antioxidante puternice generate de prezența compușilor bioactivi. Turtele de dovleac sunt valoroase din punct de vedere chimic și nutrițional datorită cantității mari de fibre (poate contribui la îmbunătățirea procesului de digestie), proteine brute, acizi grași, minerale, antioxidanți (rol în protejarea celulelor împotriva deteriorării oxidative) și energie.

Inul (Linum usitatissimum L.) este o sursă importantă de acizi grași polinesaturați (PUFA). În urma extracției componentei benefice (uleiul), produsul secundar denumit turte prezintă un conținut ridicat de proteine (29-36%), acizi grași n-3 sub formă de acid alfa-linolenic (ALA), pectine care prin înmuiere formează un mucilagiu cu efect calmant și protector la nivel de mucoasă gastrică, având, astfel, un rol semnificativ pentru animalele aflate în convalescență, mai ales la cele tinere, unde tulburările digestive sunt mai pronunțate (purceii în primele zile după înțărcare).

Studii anterioare au investigat posibilitățile de includere a anumitor turte din semințe de oleaginoase în hrana animală ca oportunitate majoră pentru dezvoltarea unei economii circulare, îmbunătățind sustenabilitatea economică și de mediu.

Caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești la cele 3 surse de turte de semințe oleaginoase (Tabel) a confirmat faptul că turtele de dovleac au un conținut proteic ridicat (41,16%), urmat de turtele de cânepă (35,57%), respectiv turtele de in (29,46%). În ceea ce privește valoarea energetică calculată la suine, turtele de in și dovleac au valori apropiate ale EM (3.392,81, respectiv 3.319,18 kcal/kg), față de păsări, unde EM înregistrată a fost apropiată în cazul turtelor de in și cânepă (2.763 și 2.706,52 kcal/kg).

Ca atare, rezultatele obținute au fost realizate în cadrul proiectului ADER 817, care își propune identificarea de noi posibilități de valorificare a unor resurse furajere neconvenționale în prezența unor noi produse probiotice, utilizând tehnici moderne de obținere a acestora în vederea creșterii biodisponibilității nutrienților din furajele animalelor monogastrice (suine și păsări).

Tabel. Compoziția chimică proximală și valoarea nutritive

Foto. Subproduse analizate (original: Conducător de proiect – IBNA Balotești)

Dr. ing. Mihaela DUMITRU,

Dr. ing. Nicoleta LEFTER

Email: mihaela.dumitru22@yahoo.com

„Banii astăzi îi ai, mâine nu-i ai, dar cunoștințele îți rămân“, ne spune tânărul fermier Pericle Mihai Sălceanu, student la Facultatea de Agricultură din Iași, care administrează împreună cu familia o fermă mixtă de animale în Leoști, comuna Pădureni, județul Vaslui. Vorbim de un efectiv de ovine de 3.000 de capete, rasa Merinos de Palas, în jur de 40 de capete de bovine, rasa Bălțată Românească, dar și de 200 ha culturi arabile și 300 ha pășune.

Tehnologizarea și mecanizarea, salvarea zootehniei

Fiind o zi de sâmbătă, pe tânăr l-am găsit la fermă, dar nu de puține ori se întâmplă ca Pericle să facă naveta în timpul săptămânii de la Iași la Vaslui; nu neglijează în niciun fel studiile, de aceea este și bursier, iar în fermă când ajunge nu uită de cele învățate: „casă, masă, rasă“.

„Ne aflăm în cadrul fermei pe care o administrez împreună cu familia mea. Ferma este una mixtă, cca 500 de hectare, dintre care în jur de 200 ha culturi arabile și 300 ha pășune. Pe partea de zootehnie, în cadrul fermei găsim cca 3.000 de ovine, rasa Merinos de Palas, caprine, bovine, în jur de 40 de capete, rasa Bălțată Românească, 6 cai și alte păsări. Am 22 de ani și am ales domeniul acesta pentru că vreau să-l duc mai departe. Este o muncă frumoasă, bănoasă, dar pe care trebuie să o faci cu drag și dezavantajele sunt mai multe: costurile de întreținere, forța de muncă nu prea o găsești, trebuie să fii non-stop la animale, nu există sâmbete, nu există duminici libere, nu există sărbătoare. Încerc să îmbin cât de mult ferma cu învățatul, nu neglizez nici partea de facultate, nici partea de activitate în fermă, fac naveta. În cursul săptămânii stau la Iași, dar când apare câte o problemă, chiar sunt nevoit să fac naveta. De exemplu, banii îi ai, mâine nu-i ai, dar cunoștințele îți rămân. Încerc să duc mai departe cât de mult se poate ferma la un alt nivel, pentru că lipsa forței de muncă ne impune să recurgem la alte metode, să folosim tehnologizarea și mecanizarea. Investiția pe care o facem la nivelul fermei, atât zootehnică cât și vegetală, nu se face pe un an sau doi, se face pe termen de lungă durată, de aceea sperăm la timpuri mai bune, la prețuri mai bune și să fie mai apreciate munca și calitatea produselor. Nu poți să fii fermier, dacă în cadrul fermei nu ai și o parte din zootehnic, pentru că ele se îmbină și sunt dependente una față de cealaltă“, adaugă crescătorul.

Se aplică o economie circular în fermă

Tânărul ne mai spune că și-ar dori ca noi, oamenii, să susținem cât mai mult fermierii, deoarece ei sunt cei care produc hrana oamenilor.

„Vrei nu vrei trebuie să mănânci, trebuie să consumi. Ca să aduci mâncarea de la furcă la furculiță este multă muncă în spate. Consider că zootehnia și cultivarea plantelor ar trebui să fie cât de cât împreună, pentru că se completează una pe alta. Este o economie circulară, de viitor.“

Despre prețul mielului

Campania de fătări la ovine din ferma tânărului este pe cale să se finalizeze, iar crescătorul vasluian trebuie să acorde o atenție deosebită animalelor în această perioadă.

„Din circa 1.500-1.600 de ovine mai sunt cam 300 de fătat, restul au fătat, o parte sunt fătate de la Crăciun, mieii având undeva la 25-30 kg, iar aceștia, după cum se văd, sunt mici“, specifică acesta.

Legat de prețul mielului, anul acesta este în creștere

„Se anunță un preț bun, dar raportat la cheltuielile directe pe care le avem, de la furaje, forță de muncă, la cheltuieli indirecte, cu tratamente și multe altele. La ora actuală prețul în viu se învârte undeva în jurul prețului de 23 lei/kg, iar în carcasă, fiind randamentul la ovine 50%, ar veni dublu, între 38-40 lei/kg. În supermarket am văzut chiar la 55 lei/kg, doar că pe piața internă nu prea se caută așa mult. Pentru anul acesta prefer să dau toți mieii la tir pentru a înțelege ceva din câștig. De asemenea, nu ne mai chinuim cu sacrificarea“, punctează Pericle.

Rasa Bălțată românească, o altă alegere

Pe partea de zootehnie, pe lângă ovine, familia Sălceanu mai crește și circa 40 de vaci; majoritatea sunt Bălțată Românească, o rasă foarte bună, care dă un randament atât pe partea de lapte, cât și pe partea de carne.

„În general este aclimatizată, este pentru zonele noastre, consider că merge mai bine decât alte rase. În alte zone poate să meargă mai bine Black Angus, dar aici prefer această rasă.“

Dintre ovine și bovine, diferența o face specia, adaugă tânărul fermier.

„La bovine, de când a fătat vaca până trece un an sau doi și se face junică, trebuie un timp cât mai lung de reproducție, de aceea și numărul de capete la nivel mondial și chiar în țara noastră este mai mic, pe când la ovine stăm bine, doar că sunt mult mai prolifice și se înmulțesc mai repede, se hrănesc mai bine. În schimb, vacii îi trebuie o alimentație mult mai bună.“

Zootehnia, moștenire de suflet pentru tatăl tânărului

Nu de puține ori ni se spune că zootehnia este un sector lăsat moștenire. Vremurile tot mai grele din ultimii ani duc la pierirea unui sector esențial pentru agricultura românească. Doar pasiunea și dragostea față de mioare îi mai determină pe unii fermieri să nu renunțe, ci „să renască“.

Cătălin Sălceanu, tatăl tânărului Pericle Mihai Sălceanu, a pus pe picioare o fermă de aproximativ 3.000 de ovine, rasa Merinos de Palas, în comuna Pădureni, din dragoste pentru acest domeniu. Chiar dacă vorbim de un efectiv destul de mare, într-un județ unde nu există aproape deloc forță de muncă, această fermă este o moștenire de suflet și așa va rămâne…

„Am preluat ferma de la tatăl meu, care a lucrat la CAP (n.a. Cooperativa Agricolă de Producție); după Revoluție și-a făcut o micuță fermă de oi, în jur de 100 de capete. Eu am absolvit liceul, am vrut să urmez o facultate ca să devin inginer zootehnist, dar din păcate am prins timpurile cu Revoluția și nu am mai continuat. Am lucrat câțiva ani în cadrul armatei, iar la un moment dat tata ne-a întrebat dacă vrea vreunul dintre copii să preia ferma de oi. Noi suntem în total patru frați. Cele două surori care lucrează în învățământ și fratele croitor au zis că nu-i interesează, dar eu, fiind mai în floarea vârstei, am vrut să preiau ferma familiei. În momentul de față avem aproape 3.000 de oi cu tot cu capre, rasa Merinos de Palas, o rasă mai prolifică“, încheie Cătălin Sălceanu, tatăl tânărului Pericle Mihai Sălceanu din Leoști, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Utilizarea antibioticelor în furaje pentru prevenirea infecțiilor patogene și cel mai adesea ca promotori de creștere în sectorul fermelor de animale a fost interzisă în UE în 2006, din cauza rezistenței bacteriene crescute și a acumulării de antibiotice reziduale în produsele de origine animală.

În prezent, provocarea actuală pentru sectorul porcinelor și în special pentru cercetarea în acest domeniu este de a găsi noi strategii pentru a acoperi spectrul antibioticelor, de a promova sănătatea gastro-intestinală la porci. În acest context, cercetările noastre sunt axate pe dezvoltarea unui produs nou (furaj complet cu o compoziție complexă și proprietăți anti-microbiene, ca alternativă la antibioticele de sinteză), care conține o combinație sinbiotică între un amestec de subproduse cu o complementaritate a compușilor lor bioactivi și un amestec de lactobacili ca probiotice, pentru a reduce efectele negative la purcei după înțărcare.

În acest sens, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – INCDBNA – IBNA Balotești, în cadrul proiectului PED660 au fost realizate cercetări pe purcei după înțărcare hrăniți cu un furaj complet cu supliment de șroturi de semințe de struguri, camelină și probiotice. Analizele de laborator au arătat că furajul complet are în structură 5% amestec de șrot din semințe de struguri și șrot de camelină, tulpini de Lactobacilli liofilizați (0,1%), porumb (2,75%), șrot de soia (10%), orz (5%), ulei (1,2%) carbonat de calciu (1,12%), fosfat monosodic (0,12%), sare (0,35%), aminoacizi de sinteză (0,12% DL-metionină, 0,42% lizină), colină (0,2%) și premix vitamino-mineral (1%).

Studiile realizate în biobaza experimentală din IBNA Balotești de către echipa Laboratorului de Biologie Animală au demonstrat că, după hrănirea purceilor timp de 30 zile cu acest furaj, au fost ameliorate tulburările induse de criza de înțărcare la purcei, fiind îmbunătățite performanțele zootehnice și rata de conversie a hranei.

De asemenea, sunt menținute nivelurile plasmatice ale enzimelor hepatice (alanin-aminotransferază ALAT și aspartat-aminotransferază ASAT), markeri ai funcționării ficatului. La nivel intestinal, primul organ afectat în perioada post-înțărcare, a fost stimulat răspunsul imun la nivel local (intestinal) prin modularea concentrațiilor de mediatori pro-inflamatori: interleukinele -6, -8 și interferon-gamma.

În concluzie, cercetările noastre demonstrează că furajul complet cu supliment de șroturi de semințe de struguri, camelină și probiotice, este recomandat în hrana purceilor după înțărcare pentru contracararea efectelor negative induse de stresul post-înțărcare, îmbunătățind starea de sănătate și de bunăstare a purceilor imediat după înțărcare.

Gina Cecilia PISTOL, Laboratorul de Biologie Animală, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (INCDBNA-IBNA Balotești)

Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra securităţii alimentare a UE în general. Se așteaptă ca încălzirea globală să genereze efecte mixte şi inegal distribuite în întreaga UE. Într-un scenariu de încălzire moderat, se preconizează că regiunile sudice din Europa vor fi afectate în mod negativ de încălzirea globală şi de deficitul de apă. De asemenea, se preconizează că pe termen mediu şi lung schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România şi sectorul său agricol.

În acest context, valorificarea eficientă a unor resurse furajere locale precum boabele de sorg (Sorghum L) și secară (Secale cereale), ca soluții nutriționale alternative la cerealele energetice și evidențierea efectelor favorabile asupra performanțelor productive ale puilor de carne, a reprezentat un aspect important abordat de specialiști din INCDBNA-IBNA Balotești, în cadrul proiectului ADER 1.4.2, finanțat de MADR. Datorită randamentelor mai mari, capacității bune de iernat și toleranței îmbunătățite la secetă, noii hibrizi de sorg și secară pot fi o alternativă atractivă la cultivarea porumbului, grâului sau orzului, în special pe soluri nisipoase infertile. Ca urmare, profitabilitatea utilizării noilor hibrizi de sorg și secară în hrana animalelor este mai mare în comparație cu alte cereale (de exemplu: porumb, grâu).

Sorgul (Sorghum bicolor L. Moench) reprezintă o opțiune cu importanță în creștere pentru sectorul zootehnic. O serie de argumente întăresc această afirmație: sorgul este o cereală care necesită mai puțină apă, fiind adaptabilă la zonele semiaride la soluri cu fertilitate redusă. Este o cultură larg răspândită pe glob, ocupând locul 5 în lume după grâu, porumb, orez și orz (https://www.feedipedia.org).

În ultimii ani, cultura sorgului a luat amploare și în România datorită adaptabilității la zonele semiaride, la soluri cu fertilitate redusă, a rezistenței la secetă și a cheltuielilor de producție reduse comparativ cu cultura porumbului. Conform EUROSTAT, în România suprafața cultivată și producția de sorg obținută, în perioada 2015-2020, a înregistrat o creștere semnificativă.

În anii secetoși, sorgul este o alternativă valoroasă pentru porumb atât sub aspect nutrițional, valoarea nutritivă a celor două cereale fiind apropiată, dar și din punct de vedere economic, în ultimii ani fiind mult mai ieftin. Cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în crearea unor noi varietăți de sorg ce reprezintă o sursă excelentă de proteine și energie pentru păsări și valoare nutritivă asemănătoare în proporție de 95% cu cea a porumbului. Un avantaj foarte important este acela că sorgul prezintă risc redus de contaminare cu micotoxine comparativ cu porumbul.

În pofida conținutului ridicat de proteine din sorg, de circa 11%, digestibilitatea anumitor aminoacizi esențiali, cum ar fi lizina, și treonina, este relativ mai scăzută decât cea a porumbului, iar carotenul se găsește în cantități reduse. Problema principală a sorgului o prezintă variabilitatea concentrației de tanini, așa-ziși factori antinutriționali, ce interferează în metabolismul și absorbția nutrienților; reducerea conținutului în tanini are ca efect îmbunătățirea digestibilității nutrienților, mai ales cea a proteinei. Există mai mult de 30 de specii de sorg, dintre care una este dirijată spre consumul uman, iar restul spre consumul animalelor. Datorită conținutului redus în tanini al noilor varietăți create (0,5-1%; denumite varietăți low-tanin), sorgul poate fi folosit ca cereală unică în hrana animalelor.

Secara (Secale cereale) este o cereală extrem de adaptată la condițiile mai vitrege de sol şi climă din România, comparativ cu grâul, cu care se înrudește, cel puțin ca aspect fenotipic. Secara se dezvoltă mai bine în zonele cu climă răcoroasă și uscată, adaptându-se mai bine ca grâul la acest climat.

Studii anterioare au investigat posibilitățile de înlocuire în hrana puilor de carne a porumbului cu secară, însă limitarea ratei de includere a fost dată de prezența unor factori antinutriționali de tipul polizaharidelor non-amidon (non starch polysaccharides; NSP), precum arabinoxilanii, care pot duce la o vâscozitate crescută a digestei și o absorbție deteriorată a nutrienților care, la rândul lor, deprimă performanța de creștere.

Sorg – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești, la 4 hibrizi de sorg (Tabel), a confirmat faptul că sorgul are un potențial nutrițional valoros prin conținutul proteic ridicat (10,93-12,50%), și valoare energetică comparabilă cu cea a porumbului (3.307-3.320 EM kcal/kg).

Secara – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul IBNA Balotești, la hibridul Suceveana achiziționat de la SCDCPN Dăbuleni, a confirmat faptul că secara are un potențial nutrițional valoros atât prin conținutul proteic (11,83%), cât și prin valoarea energetică comparabilă cu cea a grâului (3.040 EM kcal/kg).

Eficiența utilizării boabelor de sorg sau de secară în structura rețetelor de nutreț combinat pentru pui de carne a fost studiată în Biobaza IBNA Baloteşti, pe un efectiv de 400 de pui din hibridul comercial Ross 308 (perioada de vârstă 0-42 zile). Rezultatele obținute privind perfor­manțele productive au demonstrat faptul că atunci când nutrețurile sunt corect echilibrate în energie, proteine și aminoacizi limitanți, boabele de sorg sau de secară pot fi utilizate până la un nivel de substituire a porumbului de 100%, respectiv 50%, fără a avea efecte negative asupra sporului în greutate și al gradului de valorificare a hranei.

Tabel. Compoziția chimică și valoarea nutritivă

Dr. ing. Georgeta CIURESCU

Puiul de carne este cea mai răspândită categorie de păsări domestice crescute de fermieri, fie ei mai mari sau mai mici. Popularitatea acestei categorii se datorează performanțelor manifestate atunci când cele trei puncte cheie ale succesului zootehnic sunt optimizate: rasa, casa și masa. Dacă, în cazul primului, putem interveni doar prin alegerea hibridului, managementul celorlalte două depinde strict de cunoștințele și flerul fermierului. Având în vedere toate acestea, institutul nostru și-a dedicat activitatea de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea unor nutrețuri combinate care să răspundă tuturor cerințelor, atât tehnice, cât și comerciale, pe care fermierii le au. Astfel, IBNA Balotești a dezvoltat următoarea gamă de produse pentru fermierii avicultori:

– FURAJE COMBINATE COMPLETE FCC (NC);

– FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale);

– PREMIX (Zooforturi).

La rândul lor, acestea se diferențiază nutrițional în funcție de faza de creștere, de sistemul de creștere, de forma de prezentare (pulbere, brizurate sau granulate), de modul de ambalare etc.

FURAJE COMBINATE COMPLETE pentru pui (sistem intensiv / semiintensiv)

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), gluten de porumb, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem semiintensiv)

INGREDIENTE: cereale, șrot de soia, gluten de porumb, fosfat de calciu, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

ALTE PRODUSE DESTINATE HRĂNIRII PĂSĂRILOR DOMESTICE

Nutrețuri combinate complete

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

Premixuri vitamino-minerale

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse: Analize valoare nutrițională nutrețuri; Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări: ing. Filip ILIESCU – specialist marketing

• Tel.: (0733) 679 823;
• Tel.: (0733) 679 819
• Mail: marketing@ibna.ro
• www.ibna.ro

Mărul este unul dintre cei mai importanți pomi fructiferi care înregistrează a doua producție mondială după banan datorită calităților nutritive ale fructelor de măr care au un conținut ridicat de compuși bioactivi, micro- și macronutrienți precum polifenolii, fibrele alimentare, carbohidrații, acizii organici, vitaminele, mineralele și, nu în ultimul rând, datorită unor facilități de cultivare, transport, depozitare, preț etc. Este știut că acești compuși bioactivi pe care merele îi conțin le conferă proprietăți benefice pentru sănătate, incluzând activitate antioxidantă, antiinflamatoare, antimicrobiană, anti-cancer. Studiile acumulate au arătat că, de exemplu, polifenolii atenuează inflamația și stresul oxidativ, procese implicate în bolile inflamatorii intestinale precum boala Crohn și colita ulceroasă, artrita reumatoidă sau alte boli degenerative (boli cardiovasculare, diabet zaharat etc.). Extractul de polifenoli din măr este capabil să scadă infecțiile intestinale induse de Clostridioides difficile la șoareci prin modularea microbiotei intestinale, îmbunătățind efectele anti-inflamatorii și integritatea barierei colonului.

Merele se consumă proaspete în cantități mari (~200g/capita/zi), dar și ca suc și multe alte preparate culinare. Aproximativ 30% din producția de mere este folosită pentru a obține suc de mere, cidru, vin, băuturi spirtoase și produse uscate. Aproximativ 25-30% din totalul fructelor procesate rămân sub formă de reziduuri solide (subproduse), popular tescovină de mere, care conțin, de asemenea, constituenți biologic activi (de exemplu, fibre alimentare, compuși fenolici, terpenici, minerale, vitamine etc.), cu potențial benefic pentru sănătate datorită activității hipoglicemiante, hipocolesterolemiante, anticancerigene, antiinflamatoare, antivirale și antibacteriene. Foarte interesant și de reținut, tescovina de măr poate avea un conținut mai mare de nutrienți decât mărul în sine și poate fi inclusă în siguranță în hrana animalelor de fermă (de exemplu, porci). S-a demonstrat că includerea alimentară a tescovinei de mere a îmbunătățit parametrii biochimici sanguini, microbiota intestinală și răspunsul imun la nivel local intestinal la purcei care după înțărcare trec printr-o perioadă de criză tranzitorie, cu efecte economice importante.

Dar, trebuie avut în vedere că această compoziție și conținutul în compuși bioactivi a tescovinei derivate din mere sunt influențați de diferiți factori, de exemplu, soiul de măr, clima și starea solului, enzimele utilizate pentru extragerea sucului, metoda utilizată pentru presare și procesul de uscare.

În IBNA s-a realizat un studiu în care s-a comparat influența a trei soiuri de măr: Granny Smith, Golden și Roșu dublu delicios asupra nivelului/concentrației de compuși bioactivi din tescovina provenită din aceste soiuri. Rezultatele noastre, similar cu cele din literatura de specialitate, au arătat că, indiferent de varietate/soi, tescovina de mere are un conținut mic de proteine și lipide, dar un nivel mare de macro- și micronutrienți bioactivi, cu rol important și benefic pentru sănătatea animală și umană, fiind bogată în fibre alimentare, polifenoli, minerale, vitamina C, acizi organici etc. Soiul nu a influențat nivelul de proteină sau grăsime, dar a influențat concentrația mai multor constituenți bioactivi. Dintre cele trei soiuri, Granny Smith a conținut un nivel superior de fibre alimentare (24,46% față de 22,42% în Golden și 19.85% în Roșu dublu delicios) și de fier (50,22 ppm versus 26,09 ppm în Golden și 34,81 ppm în Roșu dublu delicios). În contrast, soiul Roșu delicios a avut o cantitate mai mare de polifenoli totali și polifenoli individuali ca epicatechina, precum și o concentrație mai mare de potasiu, magneziu și zinc.

Așadar, potențiala variabilitate a compoziției acestui subprodus datorată diferiților factori, ca de exemplu soiul din care provine, încurajează continuarea investigațiilor asupra acestei materii prime valoroase pentru introducerea ei în lanțul furajer la scară largă și arată importanța, pentru producătorii de furaje, a caracterizării adecvate a materiilor prime înainte de a le utiliza.

Ionelia ȚĂRANU – IBNA-Balotești

Îndeletnicirea românilor cu creșterea oilor și a caprelor este atât de veche încât prima atestare documentară a poporului nostru este dată prin expresia „Pastores romanorum“. Crescătorii au știut dintotdeauna că o hrănire adecvată a oilor gestante duce la miei mai grași și sănătoși, mai multe fătări gemelare și mai mult lapte. Hrănirea în special pe timpul iernii cu furaje combinate de completare ajută foarte mult la îndeplinirea obiectivelor crescătorilor. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie - martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (de exemplu Țurcana) și 4,5-5,5 kg (de exemplu Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor.

În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (SMZ) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală.

Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești vă pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii IBNA, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând sporul de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

Ing. Filip ILIESCU

FCComplete (Nutrețuri combinate)

*Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplete (Nutrețuri combinate)

*Unități Nutritive Lapte;

** Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplementare (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

*Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

În perioada pe care o parcurgem anual între mijlocul verii și toamnă, toți gospodarii din România sunt în campania de recoltare a cerealelor păioase și prășitoare. Din acest motiv, am decis să facem o prezentare tehnică a produselor IBNA, destinate crescătorilor de porci care dețin și cantități mai mari sau mai mici de cereale.

Aceste nutrețuri combinate sunt, așa cum sugerează și denumirea lor, surse concentrate de proteine (necesare în dezvoltarea organismului, creșterea în greutate a musculaturii, desfășurarea reacțiilor metabolice din organism etc.), vitamine (substanțe esențiale pentru menținerea stării de bine a organismului animal) și minerale (dezvoltarea scheletului, menținerea echilibrului electrolitic etc.), însă nu acoperă și necesarul de energie al porcilor. Din această cauză, Furaje Combinate Complementare – FCC (C.P.V.M.)**** trebuie amestecate, în diverse proporții, cu cereale, obținându-se astfel un nutreț combinat complet care poate astfel acoperi necesarul total al porcilor din toate categoriile.

Porcii supuși îngrășării, se caracterizează printr-un SMZ* de cca 700 - 1.000 g și un CS** de cca 2,5 - 3,0 kg. Perioada de îngrășare durează aproximativ 3 luni, începând de la o greutate de 25 - 30 kg și terminându-se la o greutate de 100 - 110 kg. Pe parcursul perioadei de îngrășare se pot distinge două sau trei faze care au caracteristică o anumită concentrație a nutrienților pe kg. Această concentrație trebuie să țină cont de necesarul nutrițional și de capacitatea de ingestă a animalului.

În afara acestei categorii, la porci mai putem întâlni și categoriile tineret (purceii de la fătare până la greutatea de 25 - 30 kg) și porci de reproducție (scroafe gestante, în lactație și vieri).

Pentru atingerea performanței scontate, în alimentația suinelor trebuie introduse nutrețuri combinate echilibrate din punct de vedere energo-proteic și vitamino-mineral în funcție de necesarul fiecărei categorii. Pentru a atinge acest deziderat, IBNA a dezvoltat următoarea gamă de CPVM-uri pentru porci:

• P1 – 35 pentru purcei în greutate de până la 30 kg;
• P3 – 25 pentru porci la îngrășat;
• P5 – 30 pentru porci de reproducție.

FCC (CPVM) P 1 – 35

Produsul se adresează purceilor sugari și tineretului porcin cu o greutate vie de până la 30 kg. Cota de participare în nutrețul combinat este de 35%, cu alte cuvinte, la un sac de 35 kg de P1 – 35 se adaugă 65 kg de uruială de cereale. Acest FCC conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, gluten, lapte praf, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare, ulei și premix vitamino-mineral.

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform următoarei rețete:

• P1 – 35 = 35% (sau 35 kg)
• Uruială de porumb = 65% (sau 65 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

___________

* Spor mediu zilnic = greutatea medie zilnică acumulată de un animal într-o anumită perioadă de timp.

** Consum specific = cantitatea de nutreț combinat consumată de un animal pentru a produce o unitate de producție (de exemplu: un ou, un kg carne sau lapte).

**** FCC = Furaj Combinat Complementar/Complet – în funcție de modul administrării.

*** (CPVM) = concentrat proteino vitamino mineral, fiind un furaj combinat complementar de amestec.

FCC P3 – 25

Acest produs se adresează grăsunilor (30 - 110 kg greutate vie) pe toată perioada de îngrășare. Cota de participare în nutrețul combinat este de 25%, adică, la 25 kg de P3 – 25, se adaugă 75 kg de uruială de cereale. Acest CPVM conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare și premix vitamino-mineral.

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform cu următoarei rețete:

• FCC P3 – 25 = 25% (sau 25 kg)
• Uruială de porumb = 35% (sau 35 kg)
• Uruială de orz = 40% (sau 40 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

FCC P5 – 30

Acest produs se adresează reproducătorilor (scroafe gestante, în lactație și vieri). Cota de participare în nutrețul combinat este de 30%, adică, la 30 kg de P5 – 30 se adaugă 70 kg de uruială de cereale. Acest CPVM conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare, ulei și premix vitamino-mineral.

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform cu următoarei rețete:

• FCC P5 – 30 = 30% (sau 30 kg)
• Uruială de porumb = 40% (sau 40 kg)
• Uruială de orz = 30% (sau 30 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

Ing. Filip ILIESCU
0733.679.823
marketing@ibna.ro

Odată cu interzicerea antibioticelor ca promotori de creștere și de prevenție în cadrul Uniunii Europene (2006), multe cercetări s-au axat pe investigarea unor soluții nutriționale alternative de prevenire sau reducere a afecțiunilor intestinale și a mortalității purceilor aflați în perioada post-înțărcare. În acest context, o direcție a cercetării agricole din România este focusată pe găsirea de strategii nutriționale noi și inovatoare pentru ameliorarea crizei de înțărcare. Cercetările din ultimii ani au vizat suplimentarea recepturilor de nutreț combinat cu ingrediente bogate în compuși bioactivi cu activitate anti-microbiană și anti-inflamatorie în vederea stimulării răspunsului imun, a apărării anti-microbiene.

În acest sens, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – INCDBNA – IBNA Balotești este studiată posibilitatea includerii în recepturile de nutreț combinat destinat purceilor aflați în perioada post-înțărcare a unor subproduse agro-industriale bogate în compuși bioactivi cu activitate anti-microbiană. Dintre aceste subproduse, cele rezultate din obținerea uleiurilor par a fi alternative promițătoare la antibioticele de sinteză. În IBNA, în cadrul proiectului PED660, au fost realizate cercetări pe două surse importante de compuși cu activitate biologică, și anume șrotul de semințe de struguri și cel de camelină și amestecurile formate din cele subproduse, ce conțin rate diferite de incluziune a celor două tipuri principale de șroturi.

Analizele de laborator au arătat variația cantității de proteină brută fiind cuprinsă între 10,53 g/100 g probă în șrotul de semințe de struguri și 38,76 g/100 g probă în șrotul de camelină. Amestecurile de șroturi care conțin proporții diferite de camelină și struguri au o compoziție în proteină brută direct proporțională cu rata de includere a șrotului de camelină în amestec: cu cât amestecul conține mai mult șrot de camelină, cu atât compoziția în proteină brută este mai crescută. Procentul de grăsime a fost mare în cazul probei de șrot de camelină (16,11%), șrotul de semințe de struguri având cel mai redus conținut de grăsime (6,11%). În schimb, șrotul de semințe de struguri este bogat în fibre (34,69%). În ceea ce privește compoziția în macro-minerale, șrotul de semințe de struguri are cel mai mare conținut în calciu (0,66%), în timp ce șrotul de camelină are conținut mare de fosfor (0,64%) și de potasiu (1,355%). Dintre microelemente, șrotul de semințe de struguri are cel mai mare conținut în cupru, în timp de șroturile de camelină au conținut mare de fier, mangan și zinc. Dintre compușii cu activitate biologică, a fost analizat conținutul în polifenoli și în acizi grași polinesaturați (PUFA). Ambele clase de compuși au efecte anti-inflamatoare, antioxidante și anti-microbiene, având un rol benefic asupra organismului animal. Extractul de șrot de semințe de struguri are cel mai mare conținut în polifenoli totali (4.495,8 mg GAE/L) și cea mai mare activitate antioxidantă. Dintre polifenoli, șrotul de semințe de struguri are un conținut mare în catechine, acid cafeic, epicatechine și rutină. În ceea ce privește conținutul de acizi grași polinesaturați, toate probele analizate au un procent foarte mare (peste 50%) de PUFAs. Diferențe sunt înregistrate la nivelul tipului de PUFA întâlnit în probe: șroturile de camelină și amestecurile cu un conținut mare de camelină sunt caracterizate printr-un procent mare de acid α-linolenic, de tip omega-3, în timp ce șrotul de semințe de struguri și amestecurile cu conținut mare de șrot de semințe de struguri conțin o cantitate mare de acid cis-linoleic, de tip omega-6 și un raport omega-6/omega-3 mare, peste 3.

Studiile in vitro pe celule cultivate realizate în IBNA au demonstrat faptul că aceste subproduse nu afectează proliferarea celulară, șroturile de semințe de struguri, cel de camelină și amestecurile acestora având capacitatea de a modula răspunsul imun și inflamațiile de la nivel intestinal. În acest sens, suplimentarea cu aceste șroturi a recepturilor de nutreț combinat pentru purceii înțărcați poate fi o strategie nutrițională pentru reducerea efectelor negative ale înțărcării la purcei.

Gina Cecilia PISTOL

Laboratorul de Biologie Animală, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (INCDBNA-IBNA Balotești)

România deține un șeptel de cca 2 mili­oane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aproximativ 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (FAOSTAT 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și al valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în condiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv.

Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Ghe. Burlacu. Necesarul vacilor este de cca 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină, atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi), deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca

Producție: 20 L lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca

Total: 87,5 g Ca

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P

Producție: 20 L lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P

Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 L lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc.). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

• se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;
• producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarele structură și caracteristici:

• 25 kg siloz de porumb
• 8 kg fân de lucernă
• 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare, vă stăm la dispoziție!

Drd. ing. Filip ILIESCU

IBNA Balotești
0733.679.823
marketing@ibna.ro