cemrom iulie 2018
update 24 Sep 2018

Ce facem...? Alegem între grâne și albine?

  • Publicat în Apicultura

Cât de periculoase sunt efectele pesticidelor asupra familiilor de albine? Președintele Sindicatului Apicultorilor din România (SAR) din județul Iași își expune părerea cu privire la acest aspect.

De profesie inginer horticultor, profesor de științe agricole și președinte al Asociației Apicole „ApisMold2005“, Petru Budeanu, apicultor cu 50 de stupine în satul Hermeziu, comuna Trifești, județul Iași, susține că în ultimul an s-a înregistrat cea mai mare mortalitate din toate timpurile a familiilor de albine. Principala cauză a mortalității deosebit de ridicate a albinelor o reprezintă tratarea semințelor și a culturilor agricole cu pesticide din grupele cele mai toxice, respectiv din grupele I și II toxicitate. Aceste pesticide nu doar că au otrăvit și distrus familiile de albine, dar au distrus și capacitatea reproductivă a peste 50% dintre familiile de albine, care și-au pierdut fertilitatea în urma intrării în contact cu produsele toxice date pe culturi.

Depopularea albinelor din cauze necunoscute

Neonicotinoidele sunt o clasă de pesticide care provoacă scăderea populațiilor de albine. În anul 2006, apicultorii comerciali au început să raporteze ceea ce este cunoscut acum sub numele de tulburare de colaps de colonii, unde colonii întregi de albine mor fără nicio cauză evidentă.

În legătură cu acest aspect, Petru Budeanu, apicultor în județul Iași, ne spune următoarele: „Dacă apicultorii, cu eforturi uriașe, nu ar reface familiile de albine condamnate la moarte în fiecare an, la o rată a mortalității anuală de 20%, în țările Uniunii Europene, în aproximativ 5 ani, toate familiile de albine ar dispărea din Europa și nimeni și nimic nu le va putea înlocui niciodată.

Totodată, câștigurile pe care le aduc anual în lume familiile de albine cultivatorilor agricoli, prin polenizarea plantelor cu polenizare entomofilă pe care aceștia le înființează, se cifrează la profituri de peste 236 miliarde dolari, iar câștigurile pe care le aduc prin polenizarea florei spontane nici măcar nu pot fi calculate. Așadar, cultivatorii agricoli obțin subvenții și profituri consistente, iar apicultorii români nu obțin nici subvenții, nici profituri, ci numai pierderi.“

Depopularea stupilor

„Este adevărat că bugetul unei singure societăți mari producătoare de pesticide poate să fie mai mare decât bugetul cumulat a două sau chiar trei state și poate influența administrațiile de stat, însă nu banii trebuie să fie pe primul loc, ci menținerea unui echilibru în mediul înconjurător. De altfel, pierderea unui număr de familii de albine de circa 700.000 în ultimul an în România, jumătate din numărul total de familii de albine existente în țara noastră, este deosebit de îngrijorătoare.

Cauzele cele mai grave care au dus la mortalitatea cea mai ridicată din toate timpurile în rândul familiilor de albine din România sunt reprezentate de pesticidele toxice, utilizate în culturile agricole, neonicotinoidele și infestarea cu parazitul Varroa, ca urmare a perioadelor cu zile reci și a faptului că 2017 a fost cel mai rău an apicol din toate timpurile, în care apicultorii nu au avut resurse financiare ca să-și trateze așa cum trebuie familiile de albine care au intrat în iarnă depopulate și bătrâne, dar și cu rezerve insuficiente de hrană.“

Salvarea culturilor agricole în defavoarea populațiilor de albine

În urma petițiilor trimise de apicultorul Petru Budeanu reprezentanților Autorității Naționale Fitosanitară, aceștia din urmă au răspuns solicitării cu privire la problema sesizată: „Referitor la utilizarea produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide, o problemă majoră cu care se confruntă agricultura României o constituie existența dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Diabrotica virgifera virgifera, Athalia rosae L., Phyllotreta spp. și Phylloides spp. care infestează suprafețe mari de teren arabil și care, prin atacul lor în principal la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, pot provoca pierderi importante de producție și economice pentru fermierul român și implicit pentru bugetul național dacă nu se aplică măsuri specifice de combatere chimică.

albine Beatrice b

Tratarea semințelor cu produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide s-a dovedit în timp că este sigură pentru albine întrucât tehnologia de combatere a dăunătorilor de sol se folosește în România din anul 2007 pe milioane de hectare, fără să fi existat incidente privind mortalitatea familiilor de albine cauzate de tratamentul chimic al semințelor cu acest tip de produse.

Produse de protecție a plantelor care au în compoziție substanța activă tiametoxam au fost omologate și utilizate în România încă din anul 2000, fără a se constata în decursul anilor că această substanță activă reprezintă o amenințare pentru albine și polenizatorii sălbatici.

În luna februarie 2016 a avut loc sub egida Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești» (ASAS) reunirea grupului de lucru «NEONICOTINOIDE» la care au participat reprezentanți ai ASAS, ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ai asociațiilor de producători agricoli, producătorilor de semințe, industriei de pesticide și ai institutelor de cercetare. Concluziile acestei întâlniri au fost:

– În România nu există niciun produs de protecție a plantelor cu eficacitate similară neonicotinoidelor în combaterea dăunătorului de sol Tanymecus dilaticollis.

– Studiile efectuate în România au demonstrat că tratarea semințelor cu produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide nu afectează populațiile de polenizatori.

– Rezultatele cercetărilor de care dispunem în momentul de față (pe plan intern și internațional) nu sunt edificatoare și suficiente pentru a susține renunțarea la utilizarea insecticidelor neonicotinoidice în tratarea semințelor pentru culturile de toamnă și de primăvară, motiv pentru care se impune solicitarea derogării de utilizare a lor în tratarea semințelor.

Având în vedere cele menționate anterior, până la găsirea unei alternative viabile la nivelul UE privind tratamentul semințelor destinate înființării culturilor de porumb, floarea-soarelui și rapiță, România are nevoie de o perioadă de grație pentru salvarea acestor culturi, altfel riscăm să devenim, din producători de porumb, floarea-soarelui și rapiță, importatori“, a încheiat Doina Băiculescu, Autoritatea Națională Fitosanitară.

Beatrice Alexandra MODIGA