Scris de Lumea Satului în 17 Iulie 2017. Publicat în Sate.

Herăști, comuna care nu a accesat niciodată fonduri europene

Distribuie:

Nu doar veșnicia s-a născut la sat, ci și istoria. Să depănăm împreună file de istorie și de prezent în comuna Herăști din județul Giurgiu.

„La kilometrul 31 al șoselei ce leagă Bucureștii de Oltenița, un drum mărginit de plopi taie câmpurile șerpuind către Argeș. Un indicator ne informează că mai sunt 5 kilometri până la Herăști. Urmând firul drumului pătrunzi într-o lume cu totul specială...“

Trecut și prezent

Monografia comunei Herăști, județul Giurgiu, face o incursiune interesantă în trecutul acestei așezări rurale care apare în istorie sub două nume: Herăști și Fierăști, acesta din urmă fiind probabil împrumutat de la un boier al acestor locuri, pe nume Fiera. Însă în documentele oficiale din timpul lui Matei Basarab comuna este prezentată cu numele de Herăști. Chiar dacă există mențiuni în istorie despre comună încă de dinainte de secolul al XIV-lea, acest univers istoric restrâns a fost marcat mai degrabă de familia boierească Udriște – Năsturel, în proprietatea căreia se află începând cu secolul al XVI-lea.

Moștenirea familiei boierești lăsată comunității rurale de la Herăști, conacul Casa de Piatră și biserica construită alături au dăinuit în timp, iar astăzi sunt declarate monumente istorice de categoria A. Istoria are așadar partea ei de recunoaștere în această comunitate rurală.

Ce preocupări are însă prezentul pentru această comună? Ion Manolache, primar al Herăștiului aflat la primul mandat, ne-a vorbit despre perspectivele de dezvoltare și actualitate. Astăzi comuna se întinde pe 2.800 de hectare și are în apartenența sa două sate: Herăști, cu cca 100 de gospodării, și Miloșești. Scriptic există 2.200 de locuitori cu acte în Herăști. Practic, sunt mai mulți pentru că foarte mulți bucureșteni s-au stabilit aici fără a-și transfera însă buletinul pe adresa nouă.

Agricultură

Primarul comunei spune că această comunitate a început să se dezvolte, că oamenii sunt gospodari, muncesc pământul și că, fiind foarte aproape de București, la doar 25 de kilometri, au astfel și piață de desfacere. Comuna are cca 900 de hectare intravilan, restul terenului fiind dedicat agriculturii. Acesta nu este administrat de societăți agricole mari, ci de mici proprietari. Principalele activități sunt orientate spre cultura mare și legumicultură, iar un specific al comunei Herăști este că aici se cultivă suprafețe întinse de căpșuni, fructe de pe urma cărora se câștigă bine, spune primarul. Cea mai mare parte a producției obținute pleacă spre piețele de en-gros din București, însă există și alternativa negocierii cu intermediarii, care vin și iau marfa direct din plantație, sau a comercializării la stradă. Sectorul vegetal s-a dezvoltat în detrimentul creșterii animalelor care a înregistrat un declin serios. Dacă în urmă cu 15 ani existau peste 200 de vaci, acum nu sunt mai mult de 50 de bovine, la fel și în cazul oilor și al caprelor. Primarul comunei pune această situație pe seama faptului că populația a îmbătrânit și că tinerii nu mai văd rentabilitatea unei astfel de îndeletniciri de pe urma căreia se obține un câștig minim.

Proiecte

Accesarea fondurilor europene este o pârghie de care toți antreprenorii s-au folosit. Primăriile, de asemenea, au implementat proiecte cu bani europeni. În mod curios, nu și primăria din Herăști. Ion Mihalache spune că până acum comuna nu a beneficiat de fonduri europene și că „este treaba fostului primar“ să spună de ce nu s-a întâmplat asta. Garantează însă că, sub administrarea sa, banii europeni vor fi folosiți pentru dezvoltare și modernizare.

Anul viitor, în martie-aprilie, primăria va demara un proiect pentru rețeaua de apă și de canalizare, facilități care lipsesc din Herăști. Un alt proiect presupune continuarea asfaltării străzilor. În prezent sunt asfaltate în proporție de 70% și au mai rămas de asfaltat cca 10 km.

Printre proiectele care speră să se deruleze cu fonduri europene se numără și modernizarea școlii generale prin dotarea ei cu mobilier, construirea unei toalete în interior și mansardare. Tot pentru tinerii comunei speră să construiască un teren de fotbal și posibil o sală de sport. Sunt proiecte care vor începe de la zero și necesită un buget foarte mare, spune primarul comunei.

GALERIE FOTO