Solul este viață pentru Andrei-Cristi Poncu, un tânăr inginer agronom de 24 de ani, a ales să treacă la o agricultură cu prelucrare minimă a terenurilor, respectiv minimum-till, în ferma sa din localitatea Luceni, comuna Victoria, județul Iași, pentru că își dorește să facă o agricultură durabilă și sustenabilă.

De la prestări servicii la propria fermă

„În anul 2003, tatăl meu a cumpărat un tractor U650 cu care, inițial, făcea mai mult prestări servicii. Însă, în timp, a început să ia în arendă teren agricol. În anul 2008 a accesat un proiect cu fonduri europene, prin care a mai achiziționat un tractor. În prezent, avem în fermă toate utilajele ce ne sunt necesare. Cultivăm o suprafață de 180 de hectare cu culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui“, declară tânărul fermierul.

Pentru Andrei, motivația de a alege acest domeniu a venit din faptul că a fost înconjurat de agricultură de mic. Dincolo de faptul că e o profesie, este și o mare pasiune, poate chiar un stil de viață, spune tânărul. Ieșeanul este preocupat de practicarea unei agriculturi durabile, cu atenție pentru sol și tot ce ține de mediu, inclusiv pentru creșterea gradului de fertilitatea a solurilor și menținerea gradului de umiditate în sol.

Agricultura are nevoie de oameni ambițioși…

„În timp am adunat toate utilajele de care avem nevoie pentru a ne ușura munca, având în vedere că doar eu și tatăl meu ne ocupăm de toate lucrările. Principalul obiectiv e utilizarea tehnologiilor care conservă cât mai multă apă în sol, seceta afectând foarte mult producțiile de câțiva ani încoace. Recomand acest domeniu persoanelor care au suficientă determinare să se dedice atât prin studiu, cât și prin practică. Agricultura e un sector al economiei indispensabil vieții, aș putea spune, reprezentând principala sursă de hrană. Din acest motiv este nevoie de oameni ambițiosi și muncitori care să producă hrană și să aibă grijă de sol“, adaugă Andrei-Cristi Poncu.

Minimum-till, o agricultură prietenoasă cu mediul

Lucrarea minimă a solului (minimum-till) sau lucrarea redusă a solului se referă la prelucrarea sau afânarea întregii suprafeţe a solului, dar scăzând intensitatea şi frecvenţa de lucrare, în principal prin eliminarea unor lucrări mecanice practicate în sistemul convenţional. În categoria lucrărilor reduse ale solului sunt încadrate trei tipuri majore de practici de afânare redusă a solului, şi anume: discuirea solului urmată de semănat, afânarea cu plugul cizel sau cu paraplugul, urmată de semănat și lucrarea cu freza sau alte maşini rotative, urmată de semănat, ne dă o definiție tânărul fermier, dar ne și spune cum aplică el această tehnologie în fermă.

„Pentru suprafețele însămânțate cu grâu, pregătirea solului constă doar într-o trecere cu discul după recoltarea florii-soarelui, dar asta facem dintotdeauna. Anul trecut, dar și anul acesta, pentru porumb și floarea-soarelui am renunțat la arătură, am folosit un disc care are talerele cu un unghi mai agresiv“, încheie fermierul din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pavel Tataru, absolvent al Facultății de Horticultură USV Iași, are 25 de ani, este din Pitușca, raionul Călărași, Republica Moldova, și e unul dintre administratorii Cramei Tataru, un business viticol de familie înființat în anul 2019. De curând, tânărul inginer horticol a obținut medalia de aur la Berlin pentru cel mai bun vin.

„Este o afacere de familie, unde suntem toți implicați, de la mic la mare. Am început mai mult dintr-o glumă în anul 2019, când am și îmbuteliat primele vinuri, iar ulterior am ajuns la șapte sortiment de vinuri, cu care ne mândrim foarte mult. Planurile de viitor sunt mari, sperăm să ajungem pe piața din România, ulterior pe cea din Europa“ – Pavel Tataru.

Producție de 40 de tone de struguri, pe o suprafață de 7 ha

Suprafața viticolă a tânărului inginer horticol este de 7 hectare, cu soiurile: Fetească regală, Fetească neagră, Cabernet sauvignon, Merlot, Chardonnay, Aligote și câteva soiuri de masă.

„2023, a fost un an foarte prielnic pentru cultivatorii de struguri. Am recoltat strugurii în stare foarte bună, în jur de 40 de tone“, mai adaugă acesta.

Cu ajutorul cunoștințelor dobândite în timpul facultății, inginerul horticol a obținut medalia de aur la Berlin pentru cel mai bun vin.

„Primul vin premiat cu aur a fost la Berlin, respectiv Cabernet și Merlot, la acest concurs participând 8.000 de tipuri de vinuri, iar noi suntem tare mândri că am obținut medalia. Studiile superioare la Facultatea de Horticultură din Iași m-au ajutat în primul rând în terminologie. Folosind termenii corecți, am început să înțeleg mai bine procesul de vinificație“, menționează inginerul horticol.

Crama Tataru, un punct de atracție pentru turiști

Republica Moldova este renumită pentru vinurile sale. În acest domeniu pot reuși chiar și antreprenorii cu afaceri mici, dacă pun preț pe calitatea produsului. 

„Crama Tataru este o cramă mică din codrii Moldovei. De la an la an, mărim cantitățile de vin îmbuteliate. De la 300 de sticle de un soi, am ajuns să îmbuteliem până la 2.000 de același soi, avem 4-5 feluri de vin“, adaugă tânărul antreprenor.

În curtea casei au amenajat și o sală de degustare. Aici vin turiști de peste tot, pentru a savura un vin bun sau pentru a organiza evenimente memorabile.

„Ne mândrim cu beciul pe care îl prezentăm acum și cu sala de degustare pentru care am muncit foarte mult. Majoritatea dintre cei care vin sunt uimiți de ceea ce văd, ne întreabă ce proiectanți am avut, cine ne-a dat ideile, iar noi le răspundem că noi și cu vecinii. Am făcut așa cum am crezut noi, fără proiectanți.“

Ambiția și pasiunea îi motivează să continue. Scopul lor este nu doar să facă vinuri deosebite, dar să fie cunoscuți și peste hotare.

„Pentru viitor vrem să exportăm în Europa și România, acesta e planul țintă. Să ne mărim suprafața ca să avem cât mai mulți turiști din străinătate care să audă de noi și să vadă că moldovenii sunt un popor muncitor și foarte primitor“, a încheiat Pavel Tataru.

Beatrice Alexandra MODIGA

Angajații, fie ei bărbați sau femei, au, în esență, aceleași așteptări. Pe plan profesional, ei își doresc un job în care să poată învăța și crește, unde eforturile și performanțele să le fie recunoscute. Dar, totuși, cum este să lucrezi ca femeie într-o „lume“ a bărbaților? Răspunsurile vin de la Alexandra Ioana Gurzu, absolventă a Facultății de Agricultură Iași, actualmente inginer agronom la SC Agromec Dragalina SA, fermă din județul Botoșani ce administrează o suprafață de aproximativ 2.000 ha de culturi vegetale.

„Deciziile sunt la mine“

Alexandra Ioana Gurzu a început să lucreze la SC Agromec Dragalina S.A. din iulie 2019, ca inginer agronom la depozitul de cereale al societății, chiar la două zile de la susținerea lucrării de licență, unde a obținut un „10 curat“ la disciplina de Agrotehnică, specifică tânăra botoșăneancă. „Ferma SC Agromec Dragalina SA administrează o suprafață de aproximativ 2.000 ha, culturile predominante find cele de: porumb (666 ha), grâu (301 ha), floarea-soarelui (460 ha), soia (221 ha), sfeclă pentru zahăr (143 ha) și rapiță (143 ha), administrator fiind Stredie Marinel, iar inginer-șef Cătălin Rotariu.“

Inițial, munca de inginer a tinerei absolvente a constat în recepționarea, analiza, stocarea și livrarea producției agricole, dar în timp, sub îndrumarea inginerului-șef a început să se perfecționeze. „Depozitul este format din 8 celule metalice, patru dintre ele având o capacitate totală de 4.000 tone, iar celelalte patru o capacitate totală de 2.000 de tone. În prezent, pe lângă atribuțiile de la depozit, am fost delegată și în teren. Sub îndrumarea inginerului-șef Cătălin Rotariu încerc să mă perfecționez și pe principala ramură a agriculturii, bineînțeles pe suprafețe mai mici de teren, iar, așa cum spune chiar el, «deciziile sunt la mine», fiindu-i recunoscătoare pentru asta“, adaugă Alexandra.

„Sărbătorim Ziua Agronomului doar când plouă!“

Meseria de inginer agronom nu este nici simplă și nici frumoasă întotdeauna, specifică Alexandra. „Recomand tinerilor această meserie, chiar dacă în acest domeniu nu prea există timp liber; sărbătorim Ziua Agronomului doar când plouă, fie în câmp, fie la depozitul de cereale, tot timpul există un flux continuu, însă această meserie mi se potrivește mănușă. La terminarea liceului opțiunile au fost multiple, însă ceva m-a atras spre această facultate, poate „glasul pământului“, însă toți din cei care vor simți ceva asemănător să își urmeze instinctul. Meseria de inginer agronom este o încununare, iar pentru cine reușește să crească, fie și un simplu fir de iarbă, cu siguranță cândva, undeva se va vedea diferența.“

Agricultura are o importanță incomensurabilă!

În această meserie, satisfacția muncii prin rezultatele ei depășește de cele mai multe ori recompensa financiară, specifică tânăra. „Agricultura este, fără doar și poate, de o importanță incomensurabilă, ea stând la temelia existenței noastre; pe scurt, fără apă și hrană, nicio ființă nu poate supraviețui. Iar în țara noastră este poate singura ramură ce a «supraviețuit» revoluțiilor, schimbărilor climatice, pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, agricultura este prosperă și oferă o perspectivă, nouă și urmașilor noștri. Un exemplu clar a fost pandemia, când cam toate ramurile economiei au avut de suferit, însă eu, ca persoană ce lucrez în domeniul agricol, nu am remarcat ca acesta să fie atât de afectat, comparativ cu celelalte sectoare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti