Pentru campania de toamnă 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în temeiul art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, a autorizat utilizarea în situații de urgență a unor produse pe bază de substanță activă, respectiv imidacloprid, din categoria neonicotinoidelor, la tratarea semințelor de cereale păioase de toamnă.

Măsura a fost luată întrucât România este unul dintre principalii cultivatori de cereale păioase din Uniunea Europeană (locul 4 în anul 2023), suprafața cultivată cu cereale în anul 2023 fiind de aproximativ 5 milioane de ha, grâul fiind a doua cultură ca suprafață cultivată în România, după porumb. Din cauza condiţiilor geografice şi a schimbărilor climatice (ierni blânde şi primăveri cu temperaturi peste normalul perioadei), România se confruntă din ce în ce mai mult în fiecare an cu mari probleme în ceea ce priveşte atacul dăunătorilor de sol Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., care infestează suprafeţe mari de teren arabil printre care și culturile de cereale păioase. La nivelul Uniunii Europene, zona stepică în care întâlnim cea mai mare presiune a dăunătorilor de sol este prezentă exclusiv în România şi se suprapune cu regiunile agricole care natural au pragul economic de dăunare (PED) depăşit la dăunătorii de sol Zabrus tenebrioides şi Agriotes spp. Dacă nu se aplică măsuri specifice de combatere chimică, au loc pierderi importante de producţie şi economice pentru fermierii români. Unica soluţie pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost şi rămâne tratamentul seminţelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide.

În campania de toamnă a anului 2024, semințele de cereale păioase de toamnă tratate vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., unde se depășește pragul economic de dăunare.

În acest an, la nivelul Uniunii Europene au fost acordate peste 100 de derogări, cele mai multe fiind acordate de Austria cu un număr de 23, Spania cu 17, Grecia cu 11 și Franța cu 10.

Tratamentul semințelor de cereale păioase de toamnă va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați. Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor va comercializa produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați înregistrați la oficiile fitosanitare județene, care fac dovada că tratamentul va fi efectuat în instalații profesionale și cu personal calificat. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare vor efectua controale la prestatorii de servicii autorizați. Aceștia vor ține o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, respectiv cantitatea de produs achiziționată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată și distribuitorul/fermierul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței.

Reamintim că autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor în și pentru situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor.

De cele mai multe ori, afidele cerealelor au fost ignorate. Cu toate acestea, micile insecte (denumite și păduchi de plante) pot să producă pagube importante de recoltă atât cantitative, cât și calitative la grâu și orz.

Afidele pot să fie și „vehicule“ de transport ale diferitelor viroze sau micoplasmoze ale cerealelor, cu impact negativ asupra producției.

De cele mai multe ori, fermierii le văd prea târziu în lan, atunci când densitatea lor este foarte mare, iar pragul economic de dăunare (PED) a fost depășit. În multe cazuri tratamentele de combatere a afidelor se fac prea târziu, când răul deja a fost făcut.

În condițiile în care prețurile tuturor inputurilor a crescut foarte mult (inclusiv insecticidele), iar prețul de valorificare a cerealelor este unul foarte volatil, este necesar să se realizeze o combatere cât mai țintită. Marea problemă cu afidele este legată de dimensiunile acestora. Insectele sunt mici, iar lungimea corpului variază de la 1,6 la 3 mm (în cazul adulților).

Forma corpului variază și ea, avem afide aptere (fără aripi) cu corpul globulos, dar și exemplare aripate cu corp mai puțin globulos. De asemenea, culoarea afidelor variază, în funcție de specie, de la verde la galben sau chiar roz.

Culoarea corpului poate varia și în cazul afidelor aparținând aceleiași specii. În mod clasic, se recomandă monitorizarea câmpului, se aleg puncte de determinare, pe diagonala solei, în cadrul fiecărui punct de determinare se analizează minimum 50 de plante, iar dacă pragul economic de dăunare s-a depășit (primăvara - 25 afide/ plantă), atunci se recomandă efectuarea unui tratament în vegetație cu un insecticid de contact sau local sistemic (translaminar) pentru combaterea afidelor.

Problema este că aceste sondaje iau foarte mult timp, iar persoana care le face trebuie să aibă ochi foarte buni, să numere afidele (evident, cu ajutorul unei lupe). În luna mai, afidele la cereale se găsesc fie pe frunze, caz în care se pot observa mai ușor, fie pe spice (după formarea acestora); în acest din urmă caz se pot observa mai greu și este nevoie de un ochi avizat.

De asemenea, afidele se pot găsi și pe aristele spicelor. Prin urmare, nu este greu de înțeles de ce, în cele mai multe cazuri, se pierde fereastra optimă pentru combaterea afidelor, iar populațiile acestora pot să crească în timp.

Probleme cu afidele sunt în Marea Britanie, acolo unde populațiile au un nivel foarte ridicat. De asemenea, tot acolo sunt probleme mari cu virozele la cereale transmise de către afide. La noi în țară, doar în unii ani, afidele la cereale au densități ridicate, fapt ce poate pune probleme fermierilor.

Acest lucru s-a întâmplat în primăvara anului trecut, fix în luna mai, când fermierii din sudul și estul țării s-au trezit cu spicele de grâu, „învelite“ de afide. Condițiile climatice din acea perioadă au ajutat afidele (temperaturi ridicate și umiditate mare). Anul trecut am văzut la treabă larvele și adulții de buburuze (Coccinella septempunctata) consumând afidele de pe frunzele și spicele de grâu, dar masa lor (afidele) era mult prea bogată.

Cum ne poate ajuta tehnologia modernă în acest caz? Să le luăm pe rând.

Cu dronele este mai dificil, având în vedere că afidele sunt de dimensiuni mici. Este drept, afidele se găsesc în colonii, iar acestea ar fi vizibile pentru drone, dacă se găsesc pe frunze. În cazul grâului, orzului secarei sau triticalelor, afidele se pot găsi în spice, fapt ce ar face aproape imposibilă o bună detectare a acestora. După cum știți, eu pozez foarte mult în câmp, folosesc o cameră foto compactă, iar pentru mine a fost o adevărată provocare să pot focaliza corect afidele prezente pe spice sau ariste.

Dacă eu am avut probleme cu focalizarea, ținând camera foto la o distanță de 5-10 cm față de afide, cred că în cazul afidelor fotografiatul din dronă, cel puțin deocamdată, nu prea este fezabil. S-a tot vorbit de roboții agricoli, folosiți inclusiv la combaterea buruienilor, bolilor, dar și a unor specii de dăunători.

Problema este că și pentru camerele de luat vederi ale roboților este destul de dificil să „vadă“ afidele, din cauza dimeniunilor reduse ale acestora (chit că se găsesc în colonii). Aș identifica o posibilă soluție în acest caz, folosirea telefoanelor moderne inteligente pentru a poza afidele, iar pe baza imaginilor, o aplicație să „numere“ afidele.

Practic, fermierul ar merge la punctele de determinare, ar poza cu telefonul mobil, iar apoi softul face treaba și lansează avertizarea, dacă PED-ul a fost depășit. Dar, așa cum spuneam mai devreme, imaginile ar trebui să fie foarte bine focalizate.

Din experiența personală, am constatat că este dificil să pozezi fluturi de dimensiuni medii sau mari cu telefonul mobil și să ai o imagine bine focalizată. Iar, în cazul afidelor prezente pe spic, ar trebui pozat spicul din mai multe unghiuri, ca să ai o imagine panoramică a lui. Deocamdată, acestea sunt doar niște presupuneri privind cum ar putea tehnologia digitală să ne ajute pentru o mai bună detectare a afidelor prezente în lanurile de grâu sau orz.

Probabil aceste aspecte sunt deja în cercetare, mai ales în țările unde afidele produc pagube ridicate cultivatorilor de cereale. Schimbările climatice, resimțite și la noi în țară (din ce în ce mai mult, din păcate), pot favoriza, pe termen lung, populațiile principalelor specii de afide la cereale.

Având în vedere că se va reduce cantitatea de insecticide folosite, ca urmare a prevederilor politicii Green Deal, avem nevoie de ajutorul tehnologiei moderne pentru o mai bună identificare a afidelor din lan și realizarea unei combateri cât mai țintite. Se știe că, cu cât este mai precisă combaterea dăunătorilor culturilor agricole (inclusiv afidele), cu atât cantitatea de substanță activă folosită la hectar este mai scăzută (inclusiv cantitatea de apă).

Dar..., și aici este un mare „dar“, nu trebuie să pasăm răspunderea către această tehnologie. Dronele, roboții, capcanele automate digitale și alte aparate similare nu sunt decât niște unele.

Chiar dacă foarte evoluate, sunt totuși unelte. Răspunderea și decizia aparține fermierului. Este la fel ca și în fotografie. Profesorul de la școala de fotografie, a căror cursuri le-am frecventat, ne spunea că noi, folosind camera foto sau telefonul mobil pentru pozat, în modul automat, pur și simplu „pasăm răspunderea“ către aceste dispozitive. Ei bine, noi trebuie să ne asumăm această răspundere, în cunoștință de cauză, pe baza datelor furnizate cu ajutorul tehnologiei moderne, în niciun caz să pasăm „cartoful fierbinte“ digitalizării!

Explicații foto

Foto 1 – Afidele pe frunza de grâu

Foto 2-3 – Afide pe spicele de grâu

Foto 4 – Buburuze pe spicul de grâu în căutare de afide

Foto 5 – Larve de buburuze pe spicul de grâu

Foto 6 – Afidele prezente pe spicele de grâu, o provocare pentru sistemele de focalizare ale camerelor foto

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Temperaturile neobișnuit de ridicate din această perioadă a anului în mai toate regiunile agricole din România au favorizat dezvoltarea uneori excesiva a culturilor de toamnă.

Această stare de vegetație continuă implică și absorbția mai multor elemente nutritive în această perioadă.

Cantități semnificative de elemente nutritive sunt absorbite de către plante când temperatura atinge și depășește pragul de 5°C în primi 5 cm de sol .

Unele culturi de rapiță și de grâu prezintă simptome de deficiență a elementelor nutritive, în special azot(N).Aceste simptome se manifestă prin decolorare a frunzelor în nuanțe verde pal sau gălbui urmate de o dezvoltare mai slabă a culturii .  

Azotul nitric este absorbit direct de rădăcina plantei și este singura formă de azot pe care planta o poate absorbi la temperaturi scăzute ale solului. O mineralizare semnificativă a azotului din sol începe doar la o temperatură de 5-8° C în sol.

La cultura de rapiță

• În primăvară cultura de rapiță trebuie să își înlocuiască prin creșteri noi foliajul dezvoltat în toamnă pierdut ca urmare a înghețului;
• La calcularea dozelor de azot din primăvară trebuie avut în vedere gradul de dezvoltare al plantelor;
• O cultură de rapiță cu 30 plante/m² cu plante ce au 6-8 frunze și un diametru al coletului de 10 mm a absorbit din sol în perioada de toamnă aprox. 40-50 kg s.a N/ha, iar o cultură similară care are 10-12 frunze a absorbit peste 100 kg s.a N/ha din toamnă;
• O cultură de rapiță bine dezvoltată, în primăvară are nevoie de o fertilizare cu aprox. 50-70 kg N s.a /ha;
• O cultură de rapiță mediu dezvoltată are nevoie de un aport de azot în primăvară de aprox. 70-80 kg N s.a /ha;
• Ceea mai mare cantitate de azot, în primăvară, se aplică culturilor slab dezvoltate și pot ajunge la cantități de 80-100 kg N s.a/ha;
• Toată cantitatea de azot necesară culturii trebuie aplicată în două doze până la sfârșitul lunii Martie atunci când încep creșterile vegetative intense;
• Sulful (S) este unul dintre cele mai importante elemente nutritive pentru cultura rapiței. Pentru fiecare 10 kg de N s.a. aplicat trebuie luat în calcul și aplicarea a 1 kg de S s.a (2,5 SO3). Astfel putem aplica până la 50-70 kg s.a S/ha în timpul vegetației.

Recomandăm aplicarea produsului NAC 27 N (nitrocalcar) în doza de 200-400 kg/ha în funcție de necesarul culturii.

Creșterea eficienței fertilizării cu ajutorul instrumentelor digitale!

Prețurile îngrășămintelor au atins cote nemaivăzute, de aceea planificarea corectă a fertilizării pentru obținerea unor randamente maxime este prioritară.

Cum aflăm de ce cantitate de îngrășăminte avem nevoie?

La calcularea necesarului de îngrășăminte trebuie luate în considerare mai multe aspecte, cum ar fi particularitățile solului, consumul specific al plantelor, tipul de îngrășăminte folosit, etapa de dezvoltare a plantelor etc. În plus, momentele optime de aplicare sunt importante, pe de o parte, trebuie respectată legislația, pe de altă parte eficiența îngrășămintelor aplicate depinde de capacitatea plantelor de a prelua substanțe nutritive. Este oare posibil să luăm în considerare atât de mulți factori la planificarea fertilizării?

Echipa de experți agronomi din cadrul Borealis L.A.T a dezvoltat programul de planificare a fertilizării NutriGuide®. Aceasta este un program digital disponibil pe internet în mod gratuit , care poate gestiona cu ușurință planificarea fertilizării culturilor din fermă. De la fertilizarea cu complexe NPK până la fertilizarea simplă cu N, NutriGuide® calculează necesarul de elemente nutritive pe baza consumului specific al plantelor, alege cel mai potrivit produs Borealis L.A.T și oferă o listă a produselor recomandate pentru ca utilizatorul să poată comanda ușor si rapid necesarul de îngrășăminte.

Înainte de a ajunge în procesul de fabricare a pâinii, grâul de panificație trebuie să treacă niște teste care să confirme că are calitățile necesare pentru a fi folosit în acest sens. Indicii de calitate analizați sunt conținutul în săruri minerale, conținutul în proteină, conținutul în gluten umed, indicele de deformare a glutenului și indicele de cădere. Astfel de analize se realizează și în cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare București. Alina Crețu, cercetător științific, ne-a vorbit despre etapele analizelor la care este supus grâul de panificație.

Determinarea glutenului umed

În laboratorul Chimia alimentului din cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare București se recepționează atât materii prime, cât și produse alimentare în vederea efectuării analizelor fizico-chimice, precum determinări de proteine, grăsimi, cenușă, zaharuri și sare. Caracterizarea completă a grâului de panificație este necesară în scopul dezvoltării unor produse de panificație optime. Pentru caracterizarea făinurilor de panificație se folosesc metode fizio-chimice, metode reologice și de coacere.

În cadrul metodelor fizico-chimice vom vorbi despre metode de determinare a glutenului umed prin metode mecanice. Pentru aceasta se cântăresc zece grame de făină de grâu, iar principiul metodei constă în prepararea unui aluat dintr-o probă de făină de grâu cu o soluție de sare și separarea glutenului prin spălarea automată cu soluția de sare. Se realizează apoi îndepărtarea soluției de sare în exces din gluten prin centrifugare și cântărirea reziduului.

Practic, făina se introduce în camera de spălare a glutenului din aparatul glutomatic, se adaugă soluția de sare, se umezește proba de făină, se montează camerele în suportul aparatului și începe operația de spălare pentru îndepărtarea amidonului în vederea obținerii glutenului.

Determinarea indicelui de cădere

Pentru determinarea indicelui de cădere (falling number) prin metoda Hagberg se cântărește o cantitate de făină în funcție de conținutul de umiditate. Făina astfel cântărită se introduce în tuburile speciale, peste care se adaugă 25 ml de apă. Tuburile se amestecă energic pentru a forma suspensia de făină. Principiul metodei pentru determinarea indicelui de cădere se bazează pe măsurarea indirectă a activității alfa-amilazei prin gelifierea rapidă a suspensiei de făină și apoi se pune în baie de apă la fierbere. O valoare optimă a indicelui de cădere este situată între 220-280 de secunde. O valoare foarte mică a indicelui de cădere înseamnă o activitate foarte mare a enzimei alfa amilază și ca urmare pâinea va avea goluri. În aceste cazuri făina poate fi ameliorată cu enzime exogene.

Pe lângă analizele de calitate ale făinii se pot efectua și analize reologice. Echipamentul Exolab realizează grafice care arată comportarea reologică a unei probe de făină de grâu și ne dă parametri privind capacitatea de hidratare sau absorbția apei, respectiv informații despre cantitatea de apă care este necesară adăugării unei probe de făină pentru a obține un aluat de consistență optimă. Se mai obțin informații legate de timpul de dezvoltare a aluatului, stabilitatea lui și gradul de înmuiere, informații privind gelatinizarea amidonului, precum și retrogradarea acestuia.

• În analizele grâului de panificație se pune accent pe calitatea şi cantitatea glutenului din făină. Astfel se urmărește ca glutenul să fie suficient de elastic şi extensibil. Dacă întrunește aceste condiții, produsele de panificație se dezvoltă bine, prezintă porozitate fină şi uniformă. Dacă rezultatele analizei arată că glutenul este excesiv de rezistent, atunci este de așteptat ca produsele de panificație să nu se dezvolte corespunzător şi să aibă un miez dens.
• Determinarea activităţii alfa-amilazice prin metoda indicelui de cădere este standardizată la nivel mondial (AACC No 56-81B, ICC No 107/1, ISO/DOS 3093).

Laura ZMARANDA

După numeroase provocări din cauza pandemiei și a războiului, numai de secetă nu mai aveau nevoie fermierii! Aceasta este o scurtă sinteză a discuției avute cu tânărul fermier Cosmin Iancu din comuna Grădiștea, județul Ilfov. Orientat mereu spre performanță, acesta este bine ancorat în realitatea din brazdă și, chiar dacă a obținut producții bune la culturile de toamnă, este rezervat cu privire la balanța pe care o va avea în fermă la finalul anului agricol, iar acest lucru se întâmplă din cauza secetei care a afectat porumbul și floarea-soarelui.

Tehnologie ca la carte

Pentru mulți agricultori, culturile de toamnă sunt singurele care vor aduce profit anul acesta, deși și în multe ferme producțiile au avut de suferit din cauza capriciilor vremii. În ceea ce-l privește pe Cosmin, din totalul de 1.100 ha pe care le lucrează a avut 600 de hectare însămânțate cu culturi de toamnă, respectiv rapiță și grâu.

Cultura vedetă din ferma sa a fost, și cel mai probabil așa va fi până la finalul anului agricol, rapița. A avut 220 ha semănate cu rapiță și a ales hibrizi Pioneer și a obținut producții mulțumitoare și datorită condițiilor climatice optime în momente cheie de dezvoltare a culturii. Media obținută pe fermă a fost de 4.500 kg/ha, însă a avut și vârfuri de producție, iar pe o solă de 35 ha, unde a semănat hibridul PT298, a recoltat 5.080 kg/ha. Pentru această performanță, Cosmin a fost inclus de compania Corteva Agriscience în topul Fermierilor campioni.

„Pot spune că în ceea ce privește rapița ne-a binecuvântat Dumnezeu și am avut apă în momentele cheie și în special înainte și imediat după semănat. Acele puține precipitații au valorificat potențialul hibrizilor aleși și au contribuit la eficiența inputurilor aplicate. Nu am făcut rabat, am aplicat o tehnologie corespunzătoare de la A la Z, pot spune. Am ales sămânță tratată cu insecticid, am aplicat erbicide, insecticide și fungicide pentru a proteja cultura pe tot parcursul vegetației. Costurile inputurilor au avut o creștere exagerată, creștere ce nu s-a văzut și la valorificarea mărfii. Știm ce a însemnat pentru un fermier creșterea costurilor cu 300% la îngrășăminte și partea rea de acum vine, pentru că mulți dintre noi ne-am descurcat anul trecut, am achiziționat îngrășămintele înainte de scumpirile majore și declanșarea conflictului din Ucraina și am produs la un cost, să nu-i spun mic nici mare, ci unul mediu, față de ce s-a întâmplat cu acei fermieri care au cumpărat îngrășămintele în primăvară. La rapiță noi am fertilizat, așa cum facem mereu, în urma studiilor agrochimice, iar cultura a primit fix ceea ce avea nevoie. Da, producțiile au fost bune, iar de data aceasta rapița chiar a fost cultura vedetă“, a declarat tânărul fermier.

Orientat să facă cele mai bune alegeri, Cosmin a aplicat o tehnologie căreia nu i-a lipsit nicio verigă și, mai mult decât atât, a vândut întreaga cantitate de rapiță pe care a obținut-o la momentul potrivit și a obținut un preț mulțumitor.

„La cereale alegem de câțiva ani doar soiuri franțuzești pentru că au confirmat în anii secetoși, iar în anii cu precipitații diferențele de producție au fost foarte mari. Se vede atunci când în spatele unor soiuri se află o companie ce investește în cercetare și spun asta cu părere de rău în ceea ce privește genetica românească pentru că a rămas mult în urmă. Nici aici nu am făcut rabat la nimic din ceea ce înseamnă tehnologie, iar acest lucru s-a văzut la proba cântarului, media pe fermă fiind de 6.800 kg/ha. O mare parte din producția de grâu încă o avem pe stoc, încerc să-l mai ținem deoarece în timpul campaniei apare această speculă și întotdeauna prețurile se prăbușesc, apar blocaje logistice din portul Constanța care conduc la o situație neplăcută“, a mai declarat tânărul agronom.

Incertitudine la floarea-soarelui și porumb

În ceea ce privește porumbul și floarea-soarelui fermierul este destul de rezervat pentru că, din cauza secetei, culturile nu arată deloc bine și există foarte mari diferențe de la o tarla la alta. Seceta pedologică și atmosferică a făcut ca porumbul să nu se dezvolte corespunzător; cu toate acestea, culturile nu se prezintă la fel de rău ca în alte zone ale țării, unde deja au desființate.

„Sunt foarte multe lanuri pârjolite, în care porumbul nu a legat. Am văzut în câmp știuleți care nu au vârfurile bine polenizate. Asta înseamnă că, în momentul cheie al polenizării, temperaturile înregistrate au fost foarte ridicate și viabilitatea polenului a fost redusă, rezultând știuleți parțial sterpi. La floarea-soarelui vom avea producții cât de cât acceptabile, dar la porumb deranjul este destul de mare“, a mai spus Cosmin.

Întrebat de problema irigațiilor și dacă crede că în următorii 10 ani va avea irigații în zonă, acesta este mai mult decât sceptic că se va întâmpla acest lucru, chiar dacă în vechiul regim politic câmpurile pe care el le lucrează acum erau irigate. În aceste condiții, consideră faptul că producțiile cu care erau fermierii obișnuiți nu se vor mai realiza ori va fi din ce în ce mai greu să se obțină recorduri, motiv pentru care fiecare agricultor trebuie să fie atent cum își administrează ferma și cum gestionează marfa pe care o obține pentru a rămâne rentabili.

„Răul de-abia acum începe pentru că prețurile la îngrășăminte s-au mărit, toate produsele de protecția plantelor vor avea o creștere a prețurilor de cel puțin 15-20%, iar în condițiile în care noi, fermierii, vom avea producții de 1-2 t/ha sau chiar deloc, cu ce vom începe noul an agricol? Am mai spus de multe ori: să ne ferească Dumnezeu să se întâmple un dezastru climatic la costurile de producție pe care le avem! Nu este ușor să investești 6.000-7.000 lei pe hectar și producțiile obținute să le valorifici la un preț ce se află în scădere. Noi discutăm despre Ucraina, despre toată lumea, numai despre noi nu! Pentru că, de fapt, ceea ce se întâmplă peste graniță este încă o piedică în activitatea noastră“, a conchis Cosmin Iancu.

Larissa DINU

AgroConcept, importatorul autorizat al mărcilor New Holland și Kverneland în România, a stabiliprimul record de recoltare din România, acreditat de GUINNESS WORLD RECORDS: Cea mai mare cantitate de grâu recoltată de o singură combină în 8 ore (de o echipă), cu un total de 403,64 tone.

Potrivit unui comunicat AgroConcept, recordul a fost atins cu o combină de serie, New Holland CR8.90 Revelation (cu tehnologie Twin Rotor™) echipată cu un heder MacDon Draper FD140 de 12,2 metri, în prezența unui arbitru oficial Guinness World Records, doamna Seyda Subasi-Gemici, dar și în prezența domnului Ovidiu Ranta, prof. dr. ing. USAMV Cluj-Napoca, în calitate de observator independent și a patru martori externi.

„Dorința noastră a fost să dovedim performanțele unei combine ideale pentru fermele din România, ca și capacitate și caracteristici tehnice. Am vrut să facem asta în condiții locale, familiare fermierilor români, pe un sol românesc și cu o echipă majoritară AgroConcept“, a declarat Florin Marin, directorul tehnic al AgroConcept.

Recordul a fost realizat în Șindrilița, Găneasa, județul Ilfov, la ferma Geo & Costi Agrostar SRL, aflată în proprietatea domnului Gheorghe Preda. Combina New Holland CR8.90 a intrat la recoltat la 10.07 și a recoltat non-stop, până la semnalul de final dat de arbitrul oficial GUINNESS WORLD RECORDS la 18.07. Echipa de operatori a inclus 4 membri: 3 angajați AgroConcept, Florin Marin (Director Tehnic), Cristian Catana și Eduard Gîlcevoiu (Specialiști de Produs) și un reprezentat New Holland în persoana lui Florian Schmitt, Bussines Manager combine New Holland (zona Balcanilor), trainer de produs pentru combinele New Holland de o lungă perioadă.

„Sunt foarte mândru de echipa AgroConcept! Am început să gândim acest proiect acum un an și ni s-a părut atunci un obiectiv greu de atins. Erau prea multe variabile de luat în calcul. Sezonul acesta de recoltare ne-a ridicat ștacheta și mai mult, dar am decis să nu renunțăm, orice ar fi și, cu suportul partenerilor de la New Holland, cu sprijinul necondiționat al gazdei noastre, domnul fermier Preda și, mai ales, bazându-ne pe o echipă ultra-dedicată și 2 produse care ne-au dovedit în timp rezultate remarcabile, combina New Holland CR8.90 și hederul MacDon FD140 de 12,2 m, am reușit!“, a declarat Jaydeep Singh, CEO AgroConcept.

Este un rezultat românesc, pentru fermierul român, acreditat de GUINNESS WORLD RECORDS, autoritatea globală numărul 1 în materie de recorduri.

Detalii recoltare: Cantitate totală în 8 ore: 403,64 tone; suprafață recoltată: 65,68 ha; soi de grâu semănat: Glosa – Categoria biologică C2; producție medie: 6,15 t/ha în condiții de umiditate cuprinse între 7,6% și 8,7%; capacitate maximă: 57,5 tone/oră; capacitate medie: 50,45 tone/oră; pierderi măsurate în mai multe etape pe tot parcursul zilei: de maxim 0,5%; consum combustibil: 1,91 litri/tonă; condiții climatice: cca. 35°C cu înnorări periodice în prima parte a zilei; locație: Șindrilița, Ilfov, ferma Geo & Costi Agrostar SRL. S-au folosit 2 tractoare New Holland, un T8.410 și un T7.315 HD, 2 remorci de transfer de 30 m³ și 3 camioane de capacitate mare pentru transportul cerealelor.

Era o zi frumoasă de început de vară, iar institutul avea afișat marele pavoaz cu ajutorul FMC Agro România și Banca Transilvania.

Călătorii de pe magistrala feroviară București – Constanța și de pe Autostrada Soarelui, care se găsesc în paralel la câțiva metri de institut, se întrebau ce evenimente importante au loc la Institutul Fundulea. Răspunsul îl vor cunoaște citind revista Lumea Satului.

Soșeaua N. Titulescu pe care este amplasat institutul avea parcate pe sute de metri, pe ambele părți, autocare și autoturisme cu care se deplasau fermierii la câmpurile experimentale.

La ora 9,30 sala de festivități a institutului era plină de fermierii veniți să vadă noutățile la culturile de grâu și orz.

Erau prezenți Nicu Vasile, președintele LAPAR, și Ion Cioroianu, președintele Asociației Fermierilor din România, precum și L. Adam cu întreaga echipă de inspectori care supervizează calitatea semințelor.

Dr. ing. Elena Petcu, director științific al institutului, a salutat prezența tuturor invitaților și a comunicat programul de desfășurare.

Înainte de a merge în câmp, a luat cuvântul dl Vasile Iosif, director general al FMC Agro România. Acesta a prezentat portofoliul de produse ale companiei, realizate ținând  seama de recomandările UE cu privire la reducerea chimicalelor și extinderea produselor bio.

Deplasarea în câmp a avut loc mai întâi la loturile demonstrative cu soiurile de grâu și orz amplasate la șoseaua București – Călărași. Acestea avea etichete foarte vizibile, astfel încât cei interesați să poată urmări evoluția acestor soiuri, de la răsărire până la recoltare.

În câmp am fost întâmpinați de lanurile de grâu și orz, cu spice mari și grele, care unduiau în adierea vântului.

Aici ing. Gh. Măturaru a prezentat condițiile climatice ale zonei în care au crescut plantele din soiurile respective și principalele verigi tehnologice aplicate până în prezent.

În continuare, dr. ing. Liliana Vasilescu a prezentat cu lux de amănunte soiurile de orz și orzoaică, iar dr. ing. Cristina Marinciu a descris soiurile de grâu, de triticale și liniile de perspectivă.

Următoarea deplasare a avut loc la laboratorul de agricultură ecologică unde dr. ing. Ion Toncea, președintele Asociației Române pentru Agricultura Durabilă, a prezentat comportarea soiurilor de grâu și orz în condițiile agriculturii biologice.

În toate prezentările din sală și din câmp fermierii au fost amănunțit informați despre munca cercetătorilor din institute legată de crearea soiurilor de grâu și orz și despre tehnologiile de cultură aplicate pentru a se obține recolte maxime și de cea mai bună calitate.

Referitor la cultura grâului menționăm:

Soiurile și populațiile de grâu cultivate în țara noastră până în anii ’60 aveau potențial de producție scăzut, erau slab rezistente la cădere și la alți factori de mediu.

Un pas înainte a fost crearea de către acad. Gheorghe Ionescu Șișești a soiului A-15 care s-a cultivat peste 25 ani în peste un million de ha.

Se simțea necesitatea creării unor soiuri care să asigure producții ridicate și constante.

Acțiunea de ameliorare a grâului în România a fost începută de acad. Nichifor Ceapoiu. Șansa institutului a fost încadrarea tânărului cercetător Nicolae N. Săulescu, devenit ulterior și academician, care peste o jumătate de secol se ocupă de genetica și ameliorarea grâului, cu rezultate remarcabile.

În această acțiune s-au parcurs mai multe etape. Pentru diversificarea geneticii grâului, începând din 1958 s-au introdus și testat soiuri de grâu din SUA, URSS, Italia, Austria, care s-au dovedit superioare celor românești. După testare s-au recomandat soiurile Triumph, Concho și Ponca din SUA, San Pastore din Italia, Bezostaia 1 din URSS și Harach din Austria, care în 1963 ocupau peste 90% din suprafața cultivată în România. Soiurile respective nu erau însă adaptate la condițiile din țara noastră. Din aceste considerente s-au inițiat la Fundulea primele lucrări de hibridare în vederea creării de soiuri intensive adaptate la condițiile din România.

Astfel, din încrucișarea soiului București 1, creat de ICAR, cu soiul Skorospelka 3 (URSS) s-au obținut soiurile Excelsior și Dacia care au fost omologate în 1971. Soiul Fundulea 29 s-a obținut prin selecție din combinația dintre Aurora (URSS) și Riley 67 (American). Acest soi a ocupat peste 40% din suprafața cultivate cu grâu la noi. De menționat că acest soi a ocupat primul loc într-o competiție internatională organizată în SUA în 1980-1981.

O etapă superioară o constituie crearea primelor soiuri semipitice de grâu, ca premieră mondială, având la bază un material segregant de la Stațiunea de Cercetări Agricole Lovrin și care a stat la baza creării soiului Flamura 80. Ulterior, Flamura 80 a stat la baza ameliorării soiurile create la Fundulea, spre exemplu Flamura 85, Fundulea 4, Dropia.

Pe baza soiurilor semipitice s-a putut trece la diversificarea bazei genetice pentru condițiile din România. Astfel, au fost introduse gene de precocitate pentru rezistența la principalele boli, productivitate și, bineînțeles, gene pentru calități de panificație.

Așa s-au obținut Glosa, care ocupă peste 35% din suprafață, Boema 1, cu peste 23%, Izvor, care în condiții de secetă a avut spor de 15-20% din producție, Litera, Otilia, Pajura, Pitar, cu însușiri de panificație superioare, Ursita, Voinic ș.a.

Ultimul omologat (2022) este soiul FDL Abund. Există și valoroase linii de perspectivă precum Consecvent ș.a.

Datorită calităților superioare soiurile de grâu create la Fundulea au fost cultivate în țări precum Ungaria, Canada, Turcia, Bulgaria, R. Moldova ș.a.

Plecând de la producții de grâu de 1.000-2.000 kg/ha, colectivul de cercetători, sub îndrumarea acad. Nicolae N. Săulescu, a reușit să creeze soiuri care depășesc 10.000 kg/ha.

Deși există o competitivitate acerbă, soiurile românești sunt bine apreciate de cultivatori. În activitatea de producere a seminței de grâu în România, la nivelul anului 2016, soiurile românești ocupau 60%, iar cele 112 soiuri străine reprezintă 35%.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Bucurie, tristețe, speranță. Cam așa ar putea fi caracterizată ziua de 18 mai, când la Caracal s-a organizat, după doi ani de pauză, Sărbătoarea rapiței și a grâului.

Organizatorii, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Agricultură Caracal, subordonată Universității din Craiova, și Asociația cultivatorilor de porumb din România, au fost bucuroși pentru că au venit la acest eveniment peste 250 de fermieri din Olt și județele învecinate. Din păcate, a început să plouă destul de puternic. Unii s-au adăpostit pe unde au putut, dar cei mai mulți au înfruntat cu stoicism ploaia care, după cum spun bătrânii, întotdeauna mai mult aduce decât ia. La finalul manifestării, când s-au tras și concluziile, a apărut din nou soarele.

Sărbătoarea rapiței și a grâului a fost, în primul rând, un nou exemplu al efectelor schimbărilor climatice care se resimt tot mai des și la noi. Cu o zi înainte au fost 33 de grade Celsius, iar când a avut loc evenimentul erau doar 19 grade Celsius. În câmpul experimental de la Caracal au fost prezentate mai multe experiențe, care mai de care mai interesante. Fermierii care au decis să parcurgă toată expoziția au putut să vadă nu mai puțin de 68 de hibrizi de rapiță și tot atâtea soiuri de cereale.

Cei prezenți la eveniment au aflat că anul acesta genetica va avea un cuvânt greu de spus în ceea ce privește nivelul producțiilor. În plus, firmele expozante au adus în premieră hibrizi noi de rapiță care au nevoie de mai puțină apă și sunt mult mai bine adaptați condițiilor pedoclimatice din zona de sud a României. Concret, fiecare fermier a găsit în câmpul experimental un hibrid de rapiță și pentru buzunarul lui.

La fel s-a întâmplat și în cazul cerealelor, segment de activitate unde producțiile sunt ceva mai mici decât ne-am așteptat. Cu acest prilej, fermierii au aflat și de ce substanțele folosite nu au efectul scontat. Explicația are legătură cu schimbările climatice. Din cauza lor dezvoltarea plantelor este alta. Fie mai înceată, fie mai rapidă. În aceste condiții trebuie să fim mult mai atenți când aplicăm tratamentele, în ce doză și să fim atenți dacă nu este cumva cazul să revenim.

Ar mai fi un lucru de spus cu acest prilej. În acest moment, oferta de pesticide este foarte mare și diversificată. Pentru a face o alegere înțeleaptă e bine ca, în lipsa consultanței agricole care a cam dispărut de pe plaiurile Mioriței, să apelați la specialiștii care mai sunt în stațiunile de profil, cum este cea de la Caracal. Să nu vă fie jenă, oamenii aceștia vă așteaptă cu bucurie să vă spună tot ce știu ei.

M. Eftimie

Autoritățile indiene au anunțat interzicerea exporturilor de grâu la numai câteva zile după ce preconiza un nivel record al livrărilor (aprox. 10 milioane de tone de grâu). Astfel, conform relatărilor BBC, prețul grâului s-a majorat semnificativ pe piețele internaționale după ce India a interzis exportul cerealelor de bază.

Interzicerea exporturilor vine în contextul în care un val de căldură a afectat culturile de grâu din India, ducând prețurile interne la un nivel record. Conform fermierilor din USA, prețul grâului a crescut cu până la 5,9%, fiind cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Deși India este al doilea mare producător de grâu din lume, nu a fost până acum un exportator important, deoarece cea mai mare parte a recoltei sale este vândută pe piețele interne. Însă în contextul în care exporturile din Ucraina s-au prăbușit după invazia rusă, piața se orientează către India, aceasta fiind apreciată ca un potențial în compensarea deficitului de grâu pentru alte țări.  

În ultima perioadă, prețul grâului a crescut cu aproximativ 60% pe piețele mondiale.

Totodată, Guvernul indian a declarat că va permite exporturile susținute doar de scrisori de credit care au fost deja emise și către țările care solicită livrări „pentru a-și acoperi nevoile de securitate alimentară“. De asemenea, oficialii guvernamentali au declarat că interdicția nu este permanentă și că ar putea fi revizuită.

Decizia guvernului Indian a fost criticată de miniștrii agriculturii din cadrul Grupului celor șapte națiuni (G7). Dacă toată lumea începe să impună restricții la export sau să închidă piețele, acest lucru ar agrava criza, a declarat ministrul german al alimentației și agriculturii, Cem Ozdemir. G7 este o organizație formată din cele mai mari șapte economii avansate din lume, care domină comerțul global și sistemul financiar internațional. Din acestea fac parte: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite

ONU a declarat că prețurile mondiale la alimente au scăzut ușor în aprilie, dar rămân cu aproape 30% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea prețurilor la alimente, împreună cu o creștere bruscă a costului energiei, au dus la creșterea inflației în întreaga lume.

(sursă: digi24.ro)

Liliana POSTICA

Ursita este un soi timpuriu de grâu comun de toamnă înregistrat în anul 2021. Acesta la înfrățire are tufa semierectă și o frecvenţă ridicată cu portul frunzei steag recurbat. Înălţimea medie a plantei este de 90-100 cm. Forma spicului în profil este piramidală, densitatea spicului – lax spre mediu, iar lungimea spicului este scurtă spre medie. Soi aristat, cu ariste lungi; culoarea spicului este albă, iar boabele au culoare roşie. Masa a 1.000 de boabe: 38-42 g. Masa hectolitrică: 79-82 kg/hl.

Caracteristici fiziologice

Soiul Ursita are rezistenţă foarte bună la ger, secetă şi arşiţă şi o rezistenţă bună la cădere şi la încolţirea în spic. Are un nivel foarte bun de rezistenţă la mălură, rezistenţă la mai multe rase de rugină brună, rugină galbenă, făinare, rugină neagră; mijlociu rezistent la septorioză şi fuzarioza spicelor.

Capacitate de producţie

Ursita este un soi cu potenţial ridicat de producţie. În testările multianuale, în reţeaua de staţiuni a INCDA Fundulea, soiul Ursita a realizat o producţie medie de 6.679 kg/ha (în 90 condiţii de testare care au cuprins tehnologii diferite: semănat în epocă optimă, semănat în epocă târzie, cu şi fără fertilizare cu azot în primăvară, cu şi fără tratamente foliare în vegetaţie, în perioada 2017-2019), având un spor de producţie faţă de soiul martor Glosa de 6%. Producţia maximă obţinută în condiţii experimentale a fost de 11.893 kg/ha. În centrele de testare oficială ale ISTIS, în cei trei ani de testare (2017-2019), soiul Ursita a avut sporuri de producţie faţă de martori cuprinse între 6,2 şi 12,9%.

Calitatea de panificaţie

Testările pe microprobe de laborator la INCDA Fundulea au indicat că soiul Ursita are caracteristici bune de calitate, corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şi panificaţie. În cei 4 ani de testare, procentul mediu de proteine a fost de 13,5%, practic egal cu al soiului Glosa, ca şi conţinutul mediu de gluten umed de 32%. Tenacitatea medie a aluatului – W, determinată la Alveoconsistograf, a fost de 244, uşor superioară soiului Glosa. Progresul în creşterea producţiei la soiul Ursita nu a afectat calitatea de panificaţie.

Zona de cultură

Soiul Ursita a realizat producţii superioare soiurilor martor în toate zonele de cultură ale grâului din România.

(D.Z.)

Este deja cunoscut faptul că Brăila este un județ care obține rezultate bune în agricultură. Până la ora actuală, au fost înregistrați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA, aproximativ 13.600 de fermieri. Chiar dacă practicarea unei agriculturi sustenabile nu este ușoară, fermierii brăileni continuă să extindă cât mai mult potențialul acestei zone. De aceea, unii dintre ei se pot lăuda cu o producție valoroasă și succese la nivel local și național.

Directorul Direcției pentru Agricultură din Brăila, Traian Cișmaș, ne-a declarat: „Într-adevăr, zona Brăilei este favorabilă pentru practicarea agriculturii, dar, ca în orice alt domeniu, fermierii s-au confruntat și cu unele probleme. De exemplu, 2020 a fost un an mai complicat deoarece primul obstacol de care s-au lovit fermierii a fost seceta. Aceștia au înregistrat daune pe o suprafață de cca 187.000 hectare din totalul de cca 350.000 hectare pe care îl au în exploatare. În 2021 lucrurile au stat diferit. Din fericire, în județul Brăila nu a mai existat acel nivel ridicat de secetă, iar producătorii s-au bucurat de producții mult mai bune. La nivel de țară, Brăila se numără printre județele care au înregistrat un număr record la culturile de grâu, orz și rapiță. Acest lucru a fost posibil doar cu aportul producătorilor, dar și datorită faptului că aici se află cea mai mare exploatație, și anume Insula Mare a Brăilei. Pentru obținerea unei cantități valoroase, fermierii s-au conformat și au utilizat cele mai noi utilaje și au aplicat cele mai noi biotehnologii. Bineînțeles, un alt beneficiu pe care l-au avut a fost acoperirea costurilor și siguranța alimentară pentru noi toți.“

Datorită investițiilor din ultimii ani ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare în modernizarea sistemelor de irigații din Brăila, la ora actuală găsim aici cea mai mare suprafață de teren irigată la nivel național. Cca 268.000 ha din 350.000 hectare. De aceea, chiar dacă fermierii se confruntă cu seceta pedologică, pagubele nu sunt atât de mari comparativ cu ceilalți ani.

De asemenea, Traian Cișmaș spune că tot mai mulți fermieri aparțin tinerelor generații. „Este important că tinerii doresc să lucreze în acest domeniu al agriculturii și încearcă să își valorifice suprafețele pe care le-au primit moștenire de la părinți sau bunici, unii făcând chiar achiziții de noi terenuri. În medie avem cca 16 hectare pe exploatație, la nivel de țară însemnând 3,6 hectare pe exploatație“, a precizat Traian Cișmaș.

• Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2021, Brăila, Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, Ialomița, Botoșani, Caraș-Severin au înregistrat la nivel național un record la recoltele de grâu, orz și rapiță. Producția totală de grâu a fost de 11,3 milioane de tone, producția de orz – 1,88 milioane tone, iar la rapiță s-au obținut 3.022 kg/hectar.
• „Un lucru benefic pentru fermieri este că aceștia încearcă să se asocieze. De exemplu, atunci când încerci individual să faci achiziții de inputuri prețul nu este rentabil, însă atunci când negociezi prin intermediul unei asociații poți obține oferte atractive și chiar discount-uri“ – Traian Cișmaș.

Liliana Postica

În 1990 România a cultivat 2.253.213 ha cu grâu (comun și dur). În 2019 suprafața a fost de 2.168.370 ha, deci am putea vorbi despre o scădere ușoară, de 3,77 de procente. În acest interval de 30 de ani, doar de opt ori suprafața a scăzut sub două milioane de hectare, recordul negativ fiind în 1992, când s-au cultivat doar 1.460.798 ha cu grâu. Perioada coincide cu zarva provocată de desființarea fostelor unități de producție (CAP, AEI și IAS) și retrocedarea terenurilor către proprietari. În tabelul de mai jos găsiți anii în care suprafețele au scăzut sub 2 milioane de hectare.

În schimb, cea mai mare suprafață cu grâu cultivată în ultimele trei decenii s-a consemnat în 2011, când România a avut 2.546.260 ha, în ordinea recordurilor urmând anii 1995 (2.480.832 ha), 2005 (2.475.974 ha), 1994 (2.412.120 ha) și 1997 (2.408.280 ha).

În 2019, din totalul suprafeței cultivate cu grâu (2.177.726 ha), 1.030.813 ha au fost cultivate în exploatații agricole individuale, diferența însemnând pesemne ferme și asociații cu personalitate juridică.

În ultimul an de raportare a INS (2019), cele mai mari suprafețe cu grâu s-au înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia (591.268 ha), urmată de Sud-Est (460.642 ha), Sud-Vest Oltenia (410.631 ha), Vest (292.454 ha), Nord-Est (163.639 ha) și Nord-Vest (147.601 ha).

Pe județe, cele mai mari suprafețe provin din Dolj – 201.584 ha, Constanța – 181.664 ha, Teleorman – 163.766 ha, Olt – 144.996 ha,Timiș – 133.657 ha, Arad – 132.374 ha, Călărași – 122.558 ha, Ialomița – 104.948 ha, Tulcea – 88.703, Bihor – 84.900 ha și Giurgiu – 84.273 ha, județe care corespund, ca așezare, cu cele mai bune clase de fertilitate și zone de favorabilitate din România (pentru grâu).

Producții totale de grâu

În cifre absolute, vorbind despre producția totală de grâu, doar în trei ani recolta a depășit 10 milioane de tone: 2017-10.034.955 tone, 2018 – 10.143.671 tone și 2019 – 10.297.107 tone. Cele mai mici producții totale s-au consemnat în 2003 – 2.479.052 tone, an urmat de producțiile din 2007 – 3.044.465 tone și 1996 – 3.143.818 tone. În 1990 producția a fost de 7.289.344 tone, cifră care reprezintă 79,79% față de recolta totală din 2019. Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mare cantitate de grâu a fost obținută în Sud-Muntenia (3.024.497 tone) și Sud-Est (2.103.387 tone).

Pe județe, evident, se detașează, în 2019, Dolj – 894.700 tone, urmat de Constanța – 862.386 tone, Teleorman – 823.526 tone, Olt – 752.687 tone, Timiș – 735.018 tone și Călărași – 709.792 tone.

Recolte medii/unitatea de suprafață

Ca medie la unitatea de suprafață, cea mai mare producție din ultimii 30 de ani s-a înregistrat în 2017 – 4.888 kg/ha, urmat de 2018 (4.793 kg/ha) și 2019 (4.749 kg/ha). Cei trei ani sunt singurii, de altfel, cu medii de peste 4 mii de kilograme de grâu la hectar. La polul opus, cele mai mici recolte au fost consemnate în anii 2003 – 1.429 kg/ha, 2007 – 1.541 kg/ha, 1996 – 1.765 kg/ha și 2002 – 1.924 kg/ha, ani pe care ar trebui, cumva, să-i legăm de secetele severe. În anul 2019 cele mai bune medii/ha s-au înregistrat în regiunile Vest – 5.269 kg/ha și Sud-Muntenia – 5.116 kg/ha.

Pe județe, cele mai bune rezultate s-au consemnat în Călărași –  5.792 kg/ha, Timiș – 5.501 kg/ha, Ialomița – 5.313 kg/ha, Buzău – 5.235 kg/ha, Olt – 5.191 kg/ha, Arad – 5.184 kg/ha, Brăila – 5.118 kg/ha, Prahova – 5.058 kg/ha și Teleorman – 5.029 kg/ha. Peste media națională din 2019 (4.749 kg/ha) au mai obținut județele Giurgiu și Vâlcea. Marele producător, am numit Constanța, s-a oprit la o recoltă medie de 4.748 kg/ha.

Raportând recolta medie din 1990 (3.235 kg/ha) la cea din 2019 (4.749 kg/ha) nici nu știm cât a contribuit, la creșterea acesteia, fondurile europene pentru tehnologizarea fermelor, inputurile noi prezente în procesul de producție; ne temem totuși că am rămas încă prea mult la discreția climei, în condițiile în care irigațiile sunt, din păcate, cum sunt.

Pe de altă parte, există bănuiala că datele INS, preluate din statisticile Ministerului Agriculturii și colectate de direcțiile agricole, nu sunt foarte reale. Că exacte nu sunt în mod clar! Asta pentru că producțiile din exploatările individuale sunt estimate de specialiști, fără o consultare certă în teren sau declarații ferme ale agricultorilor. Nici în privința societăților comerciale n-avem siguranța că producțiile sunt cele declarate, deoarece nici aici nu există o astfel de obligativitate; anumite cifre reale pot fi găsite doar în contabilitatea fiecărei ferme cu personalitate agricolă în parte.

Ceea ce știm sigur este că în exploatațiile individuale producțiile sunt mai mici, iar în cazul fermelor mari fluctuează, la tehnologii identice, în funcție de zonă, de condițiile de irigare etc. Sunt însă tehnicieni care au obținut producții de două ori cât media într-un județ sau altul, respectiv, 6-7.000 kg/ha.

Maria Bogdan

În țara noastră, conform descoperirilor de la Cucuteni – Iași, grâul se cunoaște din perioada 3.000-1.000 î.e.n. Geto-dacii făceau comerț înfloritor cu grâul. O dezvoltare deosebită a luat cultura grâului după Pacea de la Adrianopol – 1829, când a fost eliberat comerțul cu diferite produse.

Cu dezvoltarea științei și tehnicii, în general, și a științei și tehnicii agronomice, în special, a avut loc și o creștere a nivelului producției de grâu, principala cultură alimentară a unei bune părți din omenire.

Geto-dacii și romanii obțineau în jur de 450 kg/ha grâu. După formarea poporului român, sec. III-VIII, s-a ajuns la 600 kg/ha. În secolele XVIII-XIX producția de grâu a ajuns la 800-900 kg/ha. În prima jumătate a secolului al XX-lea s-a ajuns la 1.200 kg/ha, ceea ce înseamnă că o dublare față de perioada formării poporului român și o triplare față de cea obținută de geto-daci și romani a avut loc după 1.000 de ani.

În cel de-al treilea sfert al secolului al XX-lea (1950-1975) producția a ajuns la 2.400 kg/ha, adică dublarea producției s-a realizat în 25 de ani față de jumătatea secolului al XX-lea.

În ultimul sfert al secolului XX cultivatorii fruntași au obținut 5.000 kg/ha, adică de 10 ori recoltele obținute de daco-romani.

În primii ani ai secolului XXI, fermierii din țara noastră cu producții record au realizat 10.000-11.000 kg/ha grâu, cu cele mai productive soiuri, adică de 20 de ori producțiile obținute de daco-romani.

Desigur, nivelul producției medii pe țară este altul, dar evoluția prezentată demonstrează potențialul de producției al actualelor soiuri de grâu, pe de o parte, și tehnologia de cultură superioară aplicată de fermierii recordiști, pe de altă parte.

În perioada interbelică (1934-1938) producția de grâu a fost 1.020 kg/ha, iar în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial și după cumplita secetă din 1946-1947 producția medie pe țară nu a depășit 1.120-1.130 kg/ha.

După 1960 s-a cunoscut o oarecare înviorare, astfel că în 1960-1965 s-au obținut 1.450 kg/ha; în 1966-1970 – 1.680 kg/ha; în 1971-1975 – 2.210 kg/ha, iar după 1976 s-au obținut 2.680 kg/ha.

În 1990 s-au realizat 3.210 kg/ha, însă în anii secetoși, cum a fost 1992, a scăzut la 1.470 kg/ha.

Producții medii record pe țară s-au obținut în anii 2017 și 2018 când s-au înregistrat peste 4.800 kg/ha.

Aceste producții demonstrează că la capitolul „tehnologia culturii grâului“ avem încă multe de învățat deoarece, cu aceleași soiuri, însă cu tehnologia de cultură superioară, s-au obținut recordurile menționate.

Avem încă multe de învățat și de la anumite țări europene care au obținut producții medii pe țară aproape duble față de cele obținute de noi. Astfel, în această perioadă Olanda obținea 8.033 kg/ha, Irlanda 7.500 kg/ha, Anglia 7.233 kg/ha etc.

Am prezentat acest tablou privind producția de grâu pentru a vedea evoluția sa de-a lungul istoriei, pe de o parte, dar și pentru a remarca potențialul foarte ridicat al actualelor soiuri de grâu și nivelul producțiilor ce pot fi realizate printr-o tehnologie de cultură superioară, pe de altă parte.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Compania Corteva Agriscience a organizat al treilea eveniment Portfolio Farm în mediul online, de această dată însă filmările au fost transmise din județul Cluj, în cadrul fermei Agro Turdean Impex, acolo unde gazdă a fost fermierul Emil Turdean. Acesta lucrează 750 ha, iar platforma de prezentare a cuprins sole de rapiță, floarea-soarelui, porumb și grâu.

“Această platformă este deja consacrată în zonă și, împreună cu compania Corteva, încercăm să aplicăm cele mai bune tehnologii atât pe timp de secetă, cât și în vremuri ploioase astfel încât să obținem rezultate foarte bune. Numai producțiile mari și calitative ne mai pot ține în competiție cu marii producători de pe piață”, a declarat Emil Turdean.

Modul de acțiune al produselor de protecția plantelor din portofoliul Corteva a putut fi observat la toate cele patru culturi, iar în ceea ce privește grâul și rapița putem spune că producțiile se preconizează a fi mult mai bune decât în alte zone din țară.

Ce produse au fost aplicate în solele de grâu? Bizon™,  acel produs care elimină încă de la început buruienile din cultura de grâu. “Conține 3 substanțe active care acționează la nivelul solului, dar care are și acțiune foliară. Produsul se aplică în toamnă, în doză de 1 l/ha, are o flexibilitate foarte mare și se poate fi administrat încă de la răsărire, până la sfârșitul înfrățitului. Știm că în contextual condițiilor climatice apar tot felul de provocări, iar una dintre cele mai mari este combaterea buruienilor precum Veronica spp., macul sau turița, iar Bizon asta face. Combate chiar și samulastra, atât de floarea-soarelui, cât și de rapiță, precum și iarba vântului, care știm că face mari probleme în culturi. În cele mai multe cazuri, după aplicarea produsului Bizon în toamnă nu mai este nevoie de aplicarea altor produse în primăvară pentru că menține cultura curată de buruieni până la recoltare”, a precizat  Ion Mutafa - Category Marketing Manager Erbicide.

Un alt produs aplicat culturilor de cereale din cadrul platformei din județul Cluj a fost Pixxaro™ Super cea mai nouă inovație în domeniul erbicidelor. Despre acest produs Ion Mutafa a precizat faptul că are în componența sa cea mai nouă substanță activă -  Arylex™ Active, ce are un mod rapid de acțiune, chiar și la temperaturi de 2-3°C. Combate turița, macul, pălămida, ambrozia, loboda și multe altele. Acest produs nu afectează rotația culturilor, pentru că după ce a fost aplicat unei culturi, nu lasă remanențe care pot afecta următoarea cultură, fie că este vorba vorba despre un asolament normal, sau despre cazul culturilor întoarse din pricina calamităților.

Tot în cultura de cereale a fost aplicat și fungicidul sistemic Evolus®. “Este un produs consacrat pentru combaterea unui spectru larg de boli precum făinarea, septorioza, dar și bolile spicului cum ar fi fuzarioza. Se poate aplica ca prim tratament încă din primăvară devreme și asigură o protecție sigură și de lungă durată, dar mai poate fi aplicat și ca al treilea tratament atunci când apar bolile spicului”, a specificat Ana-Maria Pascariu - Category Marketing Manager Fungicide și Insecticide.

Un alt produs pe care Ana-Maria Pascariu l-a prezentat fermierilor a fost Transform™,  un insecticid performant menit să combată insectele cu aparat bucal de înțepat și supt. Se aplică 48 g/ha încă din toamnă și apoi este recomandată încă o aplicare în primăvară împotriva afidelor.

Platforma din județul Cluj a cuprins și loturi de rapiță, o cultură greu încercată în acest an la nivel național, dar care în ferma domnului Turdean promite o producție mulțumitoare. Aici a fost semănat hibridul etalon al companiei Corteva, respectiv PT264. Este un hibrid care ajută fermierii să obțină producții foarte bune, pentru că prin specificitatea lui are capacitatea de a se adapta condițiilor dificile de mediu.

“Hibrizii Pioneer® trebuie tratați cu noul tratament la sămânță Lumiposa® din brandul Lumigen® pentru a-i asigura împotriva atacurilor dăunătorilor, până în stadiul de 4 frunze. Apoi, în vegetație recomandăm aplicarea Produsului Inazuma, ce are la bază două substanțe active complementare, cu moduri diferite de acțiune, care acoperă un spectru larg de dăunători. El poate fi aplicat încă din faza de 4-6 frunze, până la butonul floral, însă niciodată atunci când plantele sunt înflorite. Trebuie menționat că poate fi aplicat și la porumb pentru Diabrotica și Ostrinia”, a mai punctat Ana-Maria Pascariu.

Pentru a menține curată cultura de rapiță, fermierul Emil Turdean a aplicat erbicidul  Korvetto™, cea mai avansată soluție tehnologică în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene. “Acesta conține noua substanță Arylex™ active, precum și substanța activă clopiralyd, care au un spectru foarte larg de combatere a buruienilor. Se aplică doar primăvara, în doză de 1 l/ha, până la apariția mugurilor florali, dar aceștia să fie acoperiți de frunze. Practic, vom înlocui cu acest produs Galera Super, care va rămâne doar cu aplicare în toamnă. Combate: ambrozia, macul, turița care creează probleme inclusiv la recoltare, pălămida, cornuții, loboda, dar și alte buruieni problemă”, a precizat Ion Mutafa.

Nu puteau lipsi din cadrul platformei solele de floarea-soarelui semănate cu hibrizii P64LE99 și P64LE136, despre care fermierul gazdă afirmă faptul că în acest moment arată impecabil. Compania Corteva este lider de piață la cultura de floarea-soarelui în România, dar și în tot sud-estul Europei și acest lucru a fost posibil datorită tehnologiei Express®, care asigură o combatere eficientă împotriva buruienilor. “Anul acesta fermierii au avut posibilitatea să aleagă un pachet avantajos cu hibrizii Pioneer și erbicidul Express, și a putem spune că a făcut diferența în câmpuri. Cel mai cultivat hibrid de floarea-soarelui din România este P64LE99 pentru că s-a adaptat perfect condițiilor din țara noastră. Are cel mai înalt grad de toleranță la  Phomopsis și poate fi cultivat cu succes pe terenurile mai joase, ce prezintă riscuri de băltiri. Recomandăm semănarea lui mai ales fermierilor care aplică tehnologie, pentru că are un potențial de producție extraordinar. Un alt hibrid performant inclusiv în această zonă este P64LE136. Noi spunem că este un nou pas în genetică pentru că are modificată poziția calatidiului, are o bună îmbunătățire a masei hectolitrice și cu rezistență foarte bună la principalele boli care apar în cultură. Este acel hibrid perfect dacă primește precipitații în perioada de vegetație. Nu suportă densități mai mari de 60.000 plante recoltabile la hectar și este recomandat în special fermierilor din sudul, vestul și centrul țării. Dacă beneficiază și de tehnologie, poate oferi producții mai mari față de toți ceilalți hibrizi din piață”, a punctat Andrei Ciocoiu – Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase.

Cultura de floarea-soarelui a fost tratată cu Tanos®, un fungicid cu un spectru larg de combatere a Putegaiului alb sau cenușiu, Alternarioză sau Mană. Despre acest produs, Ana-Maria Pascariu, Category Marketing Manager Fungicide și Insecticide, a menționat faptul că se aplică ca prim tratament în stadiul de 4-6 frunze, pentru prevenirea instalării bolilor la tulpină și frunze, și ca al doilea tratament pentru protejarea calatidiului.

Loturile de porumb din centrul țării arată în acest moment foarte bine, iar dacă fermierii au respectat recomandările specialiștilor Corteva, producțiile pe care le vor obține în acest an vor fi pe măsura așteptărilor.

“Compania Corteva inovează continuu piața de porumb din România, astfel că în fiecare an venim cu hibrizi adaptați fiecărei zone și oricăror condiții de cultură. Aici au fost semănați 3 hibrizi: P9415, P9610 și P9757. Despre P9415 pot spune că este hibridul campion în grupa 300 - 350 FAO, este foarte bine adaptat condițiilor din România, la factorii de stres precum secetă și arșiță. Este și favoritul zonei, nu face probleme în perioada recoltatului, pierde foarte ușor apa la maturitate. Singurul aspect de care trebuie să țină cont fermierii este densitatea. Sub 70.000 de plante recoltabile aceștia pierd destul de mulți bani, deci este nevoie de o densitate mai mare. P9610 este un hibrid nou, 350 FAO, care are o plecare explozivă în primele faze de vegetație, care se pretează la semănatul timpurii și se seamănă într-o densitate mai mare și oferă producții foarte bune, asemenea hibrizilor 380 FAO. Despre P9757 pot spune că este la limita cultivării în această zonă. Un lucru care-l diferențiază este stabilitatea, cel mai important aspect pe care ar trebui să-l urmărească fermierii la un hibrid. Acești 3 hibrizi ar trebui să fie prezenți în orice fermă pentru că vor oferi satisfacții indiferent de zona în care vor fi cultivați și indiferent de condițiile de cultură de peste an”, a mai prezentat Andrei Ciocoiu.

Culturile au fost erbicidate cu Principal® Plus, produsul cu spectru complet pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate anuale și perene, inclusiv samulastra  de floarea-soarelui și rapiță. Se aplică în doză de 440 g/ha, în faza de 4-6 frunze a plantelor.

Pentru a viziona modul în care s-au dezvoltat culturile de grâu, rapiță, floarea-soarelui și porumb în ferma domnului Emil Turdean vă invităm să urmăriți și materialul video:

Compania Corteva Agriscience a lansat o nouă serie de evenimente Portfolio Farm, de această dată online. Având în vedere măsurile de siguranță care se impun în urma răspândirii virusului Covid-19, compania nu a dorit să renunțe la evenimentele de prezentare în câmp, motiv pentru care acestea au fost mutate în spațiul online și astfel devin disponibile fermierilor interesați să observe cum se comportă anumiți hibrizi și ce rezultate oferă produsele de protecția plantelor.

Astfel, primul eveniment de acest gen a avut loc la Furculești, județul Teleorman, în ferma domnului Cosmin Băcanu, acolo unde de altfel participau an de an fermierii din sudul țării. Platforma de prezentare, pregătită cu minuțiozitate, a cuprins loturi de porumb, floarea-soarelui și grâu.

Gazdele evenimentului online au fost și de această dată Jean Ionescu – Country Leader România&Rep. Moldova, Maria Cîrjă - Marketing Leader România&Rep. Moldova , Liliana Ciulu - Director vânzări Zona 4, Ion Mutafa - Category Marketing Manager Erbicide, Mihai Valentin – Category Marketing Manager Porumb și Soia, Andrei Ciociu – Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase  și, evident, fermierul Cosmin Băcanu.

Platforma din acest an este formată din loturi semănate cu 19 hibrizi de porumb, brandul Pioneer®, 14 hibrizii de floarea-soarelui Pioneer®, inclusiv hibrizi noi, precum și sole de grâu unde au putut fi observate efectele produselor de protecția platelor din portofoliul Corteva.

“De mai bine de 10 ani fermierii din zona Teleormanului veneau aici să observe platforma Corteva, pentru că puteau să vadă în vegetație toți hibrizii Pioneer®, iar în ultimii 3 ani, puteau observa și cultura de grâu care beneficia de produse de protecția plantelor din portofoliul companiei. Și în acest an, platforma așteaptă vizitatorii, astfel că dacă au drum în zonă, îi invităm pe agricultori să observe culturile. În ceea ce privește culturile de porumb și floarea-soarelui, terenul a fost arat în toamnă, la adâncimea de 30-35 cm, după care am făcut o lucrare cu grapa cu discuri și am lăsat în toamnă terenul nivelat perfect, pentru a păstra apa în sol. În primăvară am trecut cu un combinator superficial, la 5-8 cm, am semănat și am aplicat îngrășăminte complexe localizat la sămânță. La porumb am semănat 70.000 de semințe germinabile/hectar, iar erbicidele le-am aplicat conform recomandărilor. La floarea-soarelui am ales să semăn la adâncimea de 5-6 cm pentru ca semințele să beneficieze de apă. De asemenea, am aplicat la floarea-soarelui produsul Tanos®”, a menționat fermierul Cosmin Băcanu.

Loturile de porumb se prezintă în acest moment foarte bine, dovadă că toți cei 19 hibrizi au un start excepțional. Până în acest moment a fost aplicat erbicidul, în doză de 330 g/ha, pentru a combate toate buruienile dicotiledonate și monocotiledonate anuale și perene.

Același lucru se poate spune și despre loturile de floarea-soarelui de la Furculești. Până în prezent, plantele au beneficiat de o aplicare cu fungicidul Tanos® 50 WG.

“Aplicarea fungicidelor la cultura de floarea-soarelui ar trebui să fie pentru fiecare fermier o prioritate, nu o opțiune. Spun acest lucru pentru că această cultură are predispoziție la foarte mult boli, cum ar fi mana sau sclerotinia. Din acest motiv, aplicarea a două fungicide este mai mult decât necesară. Prima aplicare trebuie efectuată în faza de 4-6 frunze, iar al doilea tratament la apariția butonului floral”, a precizat Liliana Ciulu – Director Vânzări.

Platforma de grâu a fost împărțită în două loturi. Primul lot a fost erbicidat în toamnă cu produsul Bizon™, iar cel de al doilea a fost erbicidat în toamnă cu pachetul Pixxaro™ Super. De asemenea, a fost aplicat fungicidul Evolus®, lider în combaterea făinării.

“Am încercat la Furculești să oferim două alternative, erbicidarea în toamnă cu Bizon™ și în primăvară cu Pixxaro™ Super, iar rezultatele pe care le putem vedea acum sunt excepționale”, a punctat Liliana Ciulu.

Despre erbicidele aplicate detalii a oferit Catgory Marketing Managerul Ion Mutafa: “Bizon™  este acel produs care asigură o cultură curată încă din toamnă. Reprezintă cea mai bună variantă pentru combaterea tuturor buruienilor dicotiledonate și a buruienilor graminee. Produsul Bizon™ combate buruieni precum Veronica spp., macul, turița și multe altele care fac mari pagube în culturile de cereale. Când se aplică? Toamna, în doză de 1 l/ha, începând de la răsăritul grâului, până la înfrățit. În parcela de la Furculești a fost o infestare cu ovâscior (Avena Fatua), astfel că a fost nevoie și de aplicarea produsului Floramix™ pentru a controla și această buruiană. Un alt produs important din portofoliul companiei este Pixxaro™ Super și combate cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale și perene din culturile de cereale. Pachetul conține Pixxaro™ și Frontal® și este destinat utilizării pe o suprafață de 4 hectare și se poate aplica până la faza de burduf a cerealelor. Vorbim despre o nouă moleculă, Arylex™ active, care acționează și la temperaturi mai scăzute, chiar și la 2-3°C. Combate turița, macul, pălămida, ambrozia, loboda și multe altele. Acest produs nu afectează rotația culturilor, pentru că după ce a fost aplicat unei culturi, nu lasă remanențe care pot afecta următoarea cultură. De asemenea, pentru combaterea afidelor în această platformă a fost administrat produsul Transform™, în doza de 48 g/ha”, a menționat Ion Mutafa.

Chiar dacă întâlnirea cu agricultorii din zonă nu a avut loc ca în alți ani, platforma de la Furculești este înființată chiar la drumul principal, iar fermierii se pot opri din drum și pot analiza culturile oricând doresc. Reprezentanții companiei îi asigură pe toți fermierii de întreg suportul de care au nevoie în această perioadă, motiv pentru care acest gen de evenimente vor continua și în alte zone din țară.

Materialul video îl puteți urmări accesând linkul: