Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 3 Dec 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Floarea care și-a schimbat genetica pentru a se proteja de oameni

Plantele au dovedit încă o dată că au o inteligență remarcabilă, până într-acolo încât înțeleg atunci când sunt amenințate cu dispariția și iau măsuri pentru a preveni acest lucru. Este și cazul unei mici flori galbene, numită științific Fritillaria delavayi. Potrivit National Geographic, aceasta crește în sud-vestul Chinei, în munții Hengduan, și face parte din categoria plantelor medicinale folosite în mod tradițional de mai bine de 2.000 de ani. Aceasta este folosită în mod special pentru tratarea afecțiunilor pulmonare, iar recoltarea ei în mod excesiv a făcut să ajungă la limita existenței. În medicină este utilizat bulbul plantei, iar pentru că dimensiunile sale sunt mici pentru a culege un kilogram este nevoie de mai mult de 3.500 de plante.

În vreme ce unele specii de Fritillaria pot fi cultivate, Delavayi crește în mod natural la altitudini mari, în aer rece și uscat, iar aceste condiții sunt dificil de reprodus pentru fermieri. În plus, există convingerea în rândul consumatorilor că plantele sălbatice sunt mai bune, deși nu există dovezi care să arate că acest lucru este adevărat. Dar, așa cum spuneam, lumea vegetală dovedește că reprezintă mai mult decât putem vedea noi. Ca urmare, această plantă mică ce înflorește o dată pe an încearcă să își rescrie singură destinul. Dacă până acum Fritillaria delavayi era inconfundabilă datorită florii sale, similare celei de lalea, colorată într-un galben vibrant, cu tulpină scurtă și cel mult cinci frunze, astăzi este mai greu de recunoscut. Oamenii de știință intrigați de acest fenomen au studiat comportamentul acestei plante și au descoperit că Fritillaria delavayi și-a schimbat cumva genetica.

Astfel, floarea ușor de recunoscut altădată și-a schimbat efectiv înfățișarea. A renunțat la culorile vii în favoarea unora care o pot camufla mai ușor, respectiv gri și maro. Pentru că acest fenomen se întâmplă în mod special în zonele unde această plantă era culeasă excesiv, oamenii de știință cred că explicația este că Fritillaria delavayi și-a însușit un alt aspect pentru a se proteja de principalul ei prădător, și anume omul. Puși în fața unei astfel de explicații mai putem privi cu superficialitate lumea extraordinară care ne înconjoară?

(D.Z.)

Noutăți marca Väderstad

Väderstad, unul dintre producătorii de top de mașini agricole din domeniul prelucrării solului și al semănatului de păioase și prășitoare, a lansat, recent, în premieră mondială, noutăți ce vor ajuta fermierii să obțină rezultate mai bune.

Într-o conferință online, reprezentanții companiei au anunțat lansarea noii semănători Tempo L 16-24 Central Fill și a noii familii de utilaje Inspire – axată pe excelența rezultatelor semănatului de păioase în segmentul utilajelor de 12 m lățime.

Tempo L 16-24 Central Fill

Prin manipularea semințelor și a fertilizatorilor în vrac, crește capacitatea de lucru a semănătorii și mai mult, veste excelentă pentru fermierii care aleg un astfel de utilaj agricol, având în vedere că semănătoarea de viteză Väderstad Tempo L deține recordul mondial pentru semănarea a peste 500 de hectare de porumb în 24 de ore, record atins de Ungaria în 2017.

„Familia Tempo se extinde și cu noul model Tempo L Central Fill cu buncăr central pentru semințe și fertilizator. Funcționalitatea Central Fill înseamnă că, în loc să umple fiecare unitate de rând în parte, fermierul va umple un buncăr central mare, iar semănătoarea Tempo se va ocupa apoi de distribuirea semințelor și fertilizatorilor către fiecare rând în parte”, a explicat Mattias Hovnert, Senior Vice President Sales & Marketing.

Când va fi disponibil noul Tempo

Noul Tempo L Central Fill va fi disponibil în 16 sau 24 de rânduri, ceea ce oferă spațiere de la 462 la 762 mm, în funcție de model. Pentru a face faţă unei astfel de cerinţe, utilajul este dotat cu noul buncăr cu capacitatea de 2.200 de litri pentru seminţe şi 5.000 de litri pentru fertilizator, cu un total de 7.200 de litri. Tempo L 16-24 cu Central Fill va avea premiera la târgul internaţional Agritechnica din februarie 2022, iar fermierii care își doresc un astfel de utilaj îl pot achiziționa începând cu sfârşitul anului 2022.

Väderstad Inspire 1200C/S

Noua semănătoare Väderstad Inspire 1200C/S este proiectată să combine capacitatea înaltă cu precizia semănatului și este destinată fermierilor care au nevoie de capacitate înaltă. „Este compactă atât în câmp cât şi în transport, iar versiunea Inspire 1200C are unul dintre cele mai mari buncăre din clasa sa“, a spus Björn Jeansson, Commercial Product Manager la Väderstad. Cu o abilitate excelentă de a se adapta la orice neregularitate din teren, menținând astfel adâncimea de semănat constantă, această semănătoare va ajuta patul germinativ datorită inimii Inspire – sistemul extrem de responsiv de brăzdar dublu disc. Inspire 1200C/S va fi disponibilă în două modele – Inspire 1200S şi Inspire 1200C și va fi disponibilă tot la sfârșitul anului 2022, ca și noul Tempo L 16-24 cu Central Fill. De asemenea, și Inspire va putea fi văzută peste câteva luni, în februarie mai exact, la Agritechnica, expoziție pe care cu toții ne-o dorim în mediul real, nu online.

Simona-Nicole David

Prima fermă mică cu măgărițe din județul Iași, la Butea

Claudiu Ciot este un tânăr din Butea, județul Iași, care s-a întors din străinătate și a avut curajul să investească într-o fermă cu măgărițe. Tânărul, care de aproape șase luni se ocupă de mica afacere, spune că visează de mulți ani la o astfel de fermă. A ales această specie pentru calitatea laptelui ei, acesta fiind similar laptelui matern în proporție de 96-98%.

Investiție de 27.000 de lei

Claudiu Ciot și-a îndeplinit visul de a avea o fermă cu măgărițe și anul acesta a cumpărat 22 de măgărițe și trei masculi.

„Am muncit șase ani în străinătate, în cu totul alt domeniu față de cel în care lucrez acum. Ca orice tânăr, am vrut să am ceva al meu, să nu mai muncesc printre străini. Am ales măgărițele pentru că am văzut că mai sunt prin țară și fermierii explicau ce beneficii are laptele lor. Acesta nu are grăsimi, calitatea este excepțională și este singurul lapte asociat cu laptele matern. Are deci multe beneficii pentru organismul uman. Noi vindem laptele proaspăt, motiv pentru care clienții îl pot cumpăra direct de la fermă sau facem livrări!“, afirmă Claudiu Ciot.

Până acum ieșeanul a investit în fermă cca 27.000 de lei, bani folosiți pentru achiziția măgărițelor și pentru amenajarea unui grajd, însă investițiile nu se vor opri aici, mai spune acesta.

„Mai sunt lucruri de făcut și sigur voi mai cheltui cu hrana lor, cu ce mai e nevoie pentru iarnă. Animalele s-au adaptat foarte bine la condițiile de aici. Măgărițele dau lapte timp de șase luni pe an și în cantități destul de mici. De exemplu, o măgăriță dă numai un litru de de lapte zilnic sau, uneori, mai puțin, în jur de 300-400 de mililitri. Animăluțele sunt foarte drăguțe, jucăușe, curioase și prietenoase. Le plac foarte mult morcovii, cubulețele de zahăr, dar și pâinea. Mănâncă și lucernă“, mai adaugă Claudiu.

Afacerile cu măgărițe vor fi incluse pe lista fermelor eligibile la finanțare

Ferma de măgărițe este una dintre cele mai rentabile afaceri din domeniul agricol. Din acest motiv, în ultimii ani au apărut asemenea ferme, în special în zona Transilvaniei. Laptele de măgăriță se vinde cu 100 de lei litrul, iar un kilogram de brânză se obține din 25 de litri de lapte și se vinde la prețul de câteva mii de lei pe kilogram. Dacă o măgăriță dă, în medie, un litru de lapte pe zi, o vacă dă 10-12 litri, dar laptele măgărițelor este mai ușor de digerat, conține un nivel ridicat de Omega-3 și Omega-6 care ajută la scăderea nivelului de colesterol și este bogat în vitaminele A, B1, B2, B6, C, D și E. Un alt avantaj pentru cei care vor să deschidă o astfel de fermă este că afacerile cu măgărițe vor fi incluse pe lista celor eligibile la finanțare pentru accesarea de fonduri europene în cadrul Submăsurii 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri. De altfel, tinerii din Iași care au muncit în străinătate și s-au întors în țară pentru a deschide afaceri vor să investească banii europeni în ferme zootehnice și sere cu legume.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cristina Cionga, APPR: Sorgul, cultura-cheie a viitorului

Deși la nivel mondial există peste 40 de milioane de hectare cultivate cu sorg, în România avem doar 9.000 de hectare. Nici la nivelul Europei nu se bucură încă de atenție, deși beneficiile sunt mari atât ca hrană pentru animale, cât și pentru oameni. Sorgul este o cultură puțin pretențioasă și rezistentă la secetă. Este, așadar, o cultură potrivită pentru România, o țară unde seceta pedologică crește invers proporțional cu dezvoltarea sistemului de irigații.

De ce este sorgul o cultură-cheie a viitorului și care sunt avantajele cultivării acestei cereale puțin pretențioase ne-a explicat Cristina Cionga, Director Relații Europene în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR). Potrivit Cristinei Cionga, dintre principalele motive pentru cultivarea sorgului sunt „efortul agricultorilor de a deveni mai sustenabili, de a se conforma cerințelor consumatorilor, a societății, iar asta înseamnă creșterea biodiversității, reducerea pesticidelor. Iată, așadar, că se vorbește tot timpul despre aceste exigențe, practici agricole sustenabile pe care fermierii doresc să le adopte cu siguranță.“

Modificarea practicilor agricole are nevoie de timp

În această ordine de idei, trebuie specificat de la bun început că fermierii europeni, români și, mai specific, membrii Alianței pentru Agricultură și Cooperare nu se opun modificării practicilor agricole, agronomice, dar doresc să o facă într-un ritm rezonabil și să fie recompensați pentru eforturile lor. „Pentru că toate eforturile de sustenabilitate presupun costuri mai mari de producție și atunci pentru a nu ieși din zona de profitabilitate, de competitivitate, trebuie să fie cumva recompensați. Iar Comisia Europeană vorbește de instrumente prin care să sprijine această trecere, unul dintre instrumente fiind ecoschemele, de pildă, care vizează inclusiv introducerea și adoptarea de culturi mai multe, de rotații lungi, de creșterea biodiversității“, a explicat Cristina Cionga.

Sorgul este, așadar, o astfel de cultură, este mai puțin pretențios decât porumbul, necesită mai puține tratamente fitosanitare, fiind destul de puțin prezent în Europa și în România, căci vorbim de o cultură de numai 9.000 de hectare. „Este o cultură ce poate fi ușor introdusă în hrana animalelor ca substitut pentru porumb și desigur că vom lucra cu FNC-urile, cu Asociația Producătorilor de Furaje, pentru a introduce în rețetele lor de furajare acest produs. În mod special APPR este interesată de promovarea sorgului și pentru că suntem membri ai Confederației Porumbului și Sorgului“, a mai spus Cristina Cionga.

Care este ciclul sorgului

Plantă anuală autogamă, sorgul are un randament fotosintetic bun, ceea ce îi conferă o eficiență mai bună în condiții de căldură și secetă. Dacă vorbim de provocări pentru această cultură, ei bine, una dintre acestea ar fi susținerea unei structuri bune a solului și o atenție sporită la pregătirea patului germinativ. Succesul culturii este legat de calitatea încolțirii, în mare parte. Distanța dintre rânduri poate varia de la 30 la 80 de cm, distanța optimă fiind de 40-60 de cm pentru a permite o mai bună distribuire a plantelor. Pentru varietățile timpurii, se recomandă o distanță redusă între rânduri și este bine să se aleagă o semănătoare de precizie.

Cum se combat buruienile

Cultură sensibilă la concurența precoce a buruienilor, sorgul trebuie plivit, fiind importantă eliminarea ierburilor în curs de creștere și care nu depășesc stadiul de 2-3 frunze. Metoda se poate utiliza și pentru combaterea buruienilor dicotiledonate clasice. Mai mult, umiditatea de la suprafața solului în momentul tratării și în zilele ce urmează este esențială pentru reușita plivirii.

Fertilizare

Sorgul este o specie puțin pretențioasă în ceea ce privește fosforul și potasiul, dar se recomandă un aport din aceste minerale în cazul în care se cultivă în soluri mai sărace în fosfor și potasiu.

Puțin expus bolilor și dăunătorilor

Sorgul este o cultură puțin atacată; prezența bolilor și a dăunătorilor fiind redusă, intervențiile sunt nejustificate. Totuși, principalele boli care pot afecta sorgul în vegetație sunt legate de ciupercile de tipul Fusarium sau Macrophomina. Se poate reduce riscul prin diminuarea densității însămânțării.

Recoltare

Sorgul se recoltează din luna septembrie dacă umiditatea este mai mică de 20%, pentru recoltare nefiind nevoie de echipamente speciale în afara unei combine agricole dotate pentru recoltarea de cereale păioase. Această plantă atinge maturitatea fiziologică atunci când conținutul de apă din boabe este de aproape 35%; recoltarea se poate face de la 30% umiditate, în general, boabele deshidratându-se rapid, astfel că recoltarea se poate face la o umiditate de 18-25%.

Piața de desfacere a sorgului

Utilizat atât ca hrană animală dar și umană, sorgul are o compoziție chimică similară porumbului, dar cu un nivel de proteine ușor superior. Sorgul este o alegere bună pentru a fi integrată în hrana păsărilor, porcilor, rumegătoarelor. În hrana umană se gătește ca orezul, quinoa etc. și poate intra chiar în compoziția berii sau a altor băuturi alcoolice. Bogat în antioxidanți, energizant, fără gluten, sorgul este și sursă de proteine, fier, vitamina B6, fibre alimentare și potasiu.

Peste 40 de milioane de hectare la nivel mondial

Sorgul ocupă locul 5 în topul celor mai cultivate cereale din lume, cu peste 40 de milioane de hectare, primii exportatori fiind SUA, Argentina și Australia. La polul opus, primii importatori sunt China, Japonia și Mexic. Sorgul se cultivă cel mai mult în zonele tropicale și temperate; puțin peste 40% din această producție fiind destinată alimentației umane, în special în Africa și Asia, unde este consumat bobul întreg. La nivel mondial, sorgul este destinat hranei pentru animale, în proporție de 40-45%. În Europa, principalele țări producătoare de sorg sunt: Rusia (peste 225.000 de hectare), Ucraina (peste 70.000 de hectare), Franța (53.000 de hectare), Italia (46.000). După cum se vede, în România suprafața cultivată de sorg este încă foarte mică, doar 9.000 de hectare. La nivelul Europei se mai cultivă sorg în: Austria, Spania, Ungaria, Bulgaria.

Simona-Nicole DAVID

APIA informează că se pot depune cererile pentru reducerea accizei la motorină

APIA informează că în cursul lunii decembrie 2021 se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2022, la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al municipiului Bucureşti pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.

Beneficiari:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138 / 2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha,iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei,pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă  eliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i)  cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr.44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data  limită de depunere a cererii de acord.

Documentele necesare depunerii cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2022 sunt publicate pe site-ul Agenției, secțiunea Formulare (http://www.apia.org.ro/ro/formulare1386829353).

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a dispus ca, pentru anul viitor, să se realizeze o analiză în vederea implementării unor soluții care să vizeze renunțarea la anumite documente ce trebuie să însoțească cererile de sprijin. 

AGRIVI și BASF oferă o soluție digitală completă fermierilor români

  • Cele două companii au încheiat un proiect pilot de implementare a platformei AGRIVI în fermele românești.
  • Proiectul AGRIVI și BASF va trece în cea de-a doua etapă, de implementare la nivel național, într-un grup selectat de ferme.
  • Platforma AGRIVI oferă o soluție completă pentru gestionarea digitală a tuturor proceselor din ferme.
  • Inițiativa proiectului a pornit de la nevoia fermierilor români de a utiliza soluții moderne, adaptate noilor realități din agricultura contemporană.

Compania BASF, unul dintre liderii domeniului industrial, cu un portofoliu extins de produse și soluții pentru protecția plantelor, a ales platforma software AGRIVI, dedicată managementului în agricultură, pentru a-și diversifica portofoliul de soluții agro destinat fermelor și cooperativelor din România. Parteneriatul este unul complex, ce are drept obiectiv facilitarea tranziției fermierilor români către agricultura digitală. Colaborarea celor două companii vine ca răspuns la provocările agriculturii moderne în care caracterul tot mai imprevizibil al vremii, dificultatea combaterii agenților de dăunare, volatilitatea prețurilor și insuficiența tot mai acută a resurselor naturale au devenit probleme tot mai actuale și mai complexe.

Platforma AGRIVI este cunoscută la nivel global ca lider în segmentul Ag-Tech. Este o soluție completă de gestionare digitală a tuturor proceselor din ferme sau cooperative și oferă capacități avansate pentru planificarea, trasabilitatea și analiza întregului flux de producție. Așa cum produsele și soluțiile de protecție a plantelor oferite de BASF contribuie la creșterea productivității și calității recoltelor, simplificând activitățile în fermă, soluția AGRIVI le permite fermierilor români să își digitalizeze toate procesele din fermă pentru a putea lua decizii coerente bazate pe date reale din câmp, cu scopul de a obține în final recolte mai bogate, de o calitate superioară.

Soluția AGRIVI permite fermierilor să aibă acces la cele mai bune practici agricole de actualitate. În același timp, le oferă posibilitatea de a gestiona simplu și rapid toate activitățile din câmp sau fermă. Fermierii pot astfel să planifice întregul sezon agricol, să analizeze producția și să integreze în platforma AGRIVI alte tehnologii digitale pentru agricultură, precum stații meteo, aplicații de gestiune a parcului auto și de utilaje sau imagistică prin satelit. În acest mod, fermierii pot prelua controlul complet asupra fluxului de producție, pentru un management mult mai eficient al fermei.

Inițiativa parteneriatului BASF și AGRIVI a pornit de la o constatare simplă: indiferent dacă fermierii sunt sau nu pregătiți, digitalizarea agriculturii devine o realitate în tot mai multe ferme din România. Să faci agricultură tradițională nu mai este nici măcar o soluție de compromis, iar acest lucru se reflectă tot mai mult în activitatea marilor ferme și a fermierilor de top. Tocmai de aceea, BASF adoptă o poziție de lider, oferind noi servicii și produse care să îi sprijine pe fermieri în tranziția către digitalizare.

BASF investește în permanență pentru a dezvolta produse și soluții în avantajul fermierilor, prietenoase cu mediul înconjurător. Prin digitalizare se poate susține astfel agricultura modernă și sustenabilă. „Serviciile digitale oferite de AGRIVI vin în completarea portofoliului de soluții inovatoare BASF. Ajutăm, astfel, fermierii nu doar cu produsele noastre, dar îi susținem și în procesele de digitalizare, oferindu-le soluția de farm management de la AGRIVI. Am ales varianta pe care am considerat-o cea mai potrivită pentru nevoile acestora“, spune Marijan Tomsic, Country Manager, BASF Agricultural Solutions România.

Parteneriatul dintre BASF și AGRIVI este destinat tocmai acelor profesioniști din agricultură care nu sunt doar fermieri. Este pentru cei care își doresc performanță, eficiență, profit, dar și sustenabilitate. „Sunt mândru că acest parteneriat arată încă o dată că AGRIVI este din nou recunoscut drept soluția digitală inovatoare care contribuie la sustenabilitatea pe termen lung a producției agricole, atât la nivel mondial, dar și în România. Cu ajutorul software-ului nostru, fermierii pot reduce riscurile și pot crește calitatea și randamentul recoltelor. Pe de altă parte, odată cu implementarea platformei AGRIVI, se asigură un control constant al procesului de producție, ceea ce permite trasabilitatea, astfel încât consumatorii pot avea o perspectivă complet transparentă asupra procesului de producție a alimentelor pe care le consumă. Acesta nu mai este viitorul nostru, ci prezentul“, a afirmat Mircea Drăghici, General Manager AGRIVI România.

Parteneriatul dintre BASF și AGRIVI a început cu un proiect pilot, desfășurat în acest an. Obiectivul programului pilot a fost identificarea abordărilor ideale adaptate condițiilor din România. Astfel, participanții au beneficiat de instruire cu privire la capacitățile și beneficiile platformei, pentru a crea planificări de sezon agricol, pentru a putea monitoriza volumul de ore de lucru și activitatea specifică fermei, inputurile, precum și pentru a înregistra dinamica costurilor în timp real.

Utilizatorii platformei AGRIVI au recunoscut rapid beneficiile deciziilor luate pe baza datelor introduse, astfel că pentru aceștia noua abordare a reprezentat o adevărată cheie a succesului. Managementul integrat al resurselor, al operațiunilor, al finanțelor și al forței de muncă, precum și trasabilitatea acestora, împreună cu posibilitatea extinsă de raportare și analiză au făcut ca soluția să fie excelent primită de fermierii din proiectul pilot.

Și specialiștii BASF implicați în proiect au recunoscut utilitatea platformei AGRIVI pentru fermieri. „Pe lângă componentele de comunicare online și canalele prin care încercăm să ajutăm fermierii cu informații tehnice, cu soluții la problemele lor din culturi, următorul pas este digitalizarea fermei. De aceea considerăm că o platformă de management al fermei precum AGRIVI este bine-venită. Am testat aplicația în faza de pilot timp de un sezon și suntem încântați de faptul că AGRIVI oferă o soluție completă“, este de părere Bogdan Boboc, Digital & Online Manager BASF Agricultural Solutions România.

În acest moment, proiectul va trece în etapa următoare, în care platforma AGRIVI va putea fi implementată la nivel național, pentru un grup selectat de fermieri. Soluția AGRIVI permite accesul la informații tehnice, agroeconomice, alerte meteo, însă punctul forte îl constituie secțiunea de management al fermei. Fermierii pot face planificări de activități, de recolte, de resurse umane, pot gestiona utilajele, lucrările în câmp sau pot primi inclusiv alerte pentru plata facturilor. Aceste facilități și multe altele incluse în soluția de management AGRIVI vor putea facilita procesele de administrare a fermei, asigurând fermierilor instrumentele necesare pentru analiza detaliată a activității în scopul optimizării profiturilor.

Vinurile potrivite pentru o masă de Crăciun perfectă

Fie că vorbim de o petrecere cu familia și prietenii, fie că organizăm o petrecere pentru colegi și parteneri de afaceri, un astfel de eveniment trebuie să fie impecabil. Atunci când pregătim o masă de Crăciun, singurul aspect pe care ne concentrăm este ca totul să iasă perfect. Indiferent de locul în care petrecem Crăciunul, stabilirea cu atenție a tuturor detaliilor este primul pas. Pentru petrecerea corporate de Crăciun, cea mai bună perioadă este de la începutul lunii decembrie până cel târziu 20 decembrie deoarece după această dată fiecare se concentrează pe pregătirile de acasă.

Bufet suedez pentru o mai bună socializare

Indiferent de tematica aleasă, de la petrecerea de Crăciun nu vor lipsi bradul, decorațiunile de Crăciun, cadourile, bucatele tradiționale și vinurile potrivite fiecărui preparat în parte. Spre deosebire de masa în familie, la petrecerea firmei preparatele vor fi servite în regim de bufet suedez, cu un open bar sau un bar mobil, în funcție de preferințe.

Ce vinuri sunt potrivite pentru pește

Dacă alegem antreuri pe bază de pește și fructe de mare – tartine cu somon, crackers cu pate de somon sau ton, creveți, bruschete cu fileuri de pește, zacuscă de pește pe pâine prăjită, vinul potrivit este unul alb, vinificat în sec, pentru a pune în valoare preparatele. O recomandare este Muscat Ottonel din gama Naiada, Domeniile Ostrov, de pildă. Dacă se continuă cu un pește la grătar acompaniat de cartofi cu rozmarin, cartofi copți sau legume la grătar, alegerea ideală este Naiada Sauvignon Blanc, vinul care seduce prin frumusețe, aromă și culoare. Pentru un pește, indiferent cum îl preparăm, nici Naiada Chardonnay nu este o alegere greșită, mai ales că vorbim de un vin care transformă orice ocazie într-un adevărat festin regesc.

Legio, ideal pentru mușchiul de vită

Pentru un mușchi de vită preparat mediu se va alege un cupaj din gama Legio (Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Merlot). O idee bună este și prepararea unui sos din vinul care se va servi la acest mușchi de vițel, sos în care se adaugă câteva ierburi aromatice pentru a intensifica gustul cărnii. Pentru garnitură, o opțiune va fi buchet de legume sau orez brun cu stafide aurii.

Cu ce vinuri „asortăm“ deserturile

Dacă desertul este înghețată sau cheesecake se va alege un Muscat Ottonel demidulce, iar dacă se alege un platou de brânzeturi cu nuci și stafide, este recomandat un vin roșu, mai puternic.

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social
  • 0

Acțiuni privind asigurarea statusului de sănătate. Protecția și bunăstarea animalelor în perioada de iarnă

Iarna este deja instalată și trecerea unor specii de animale (bovine, ovine, caprine şi cabaline) la sistemul de creştere şi exploatare în stabulaţie permanentă impune crescătorilor de animale şi păsări să întreprindă şi să realizeze din timp o serie de acţiuni și lucrări prin care să se protejeze starea fiziologică şi de sănătate a efectivelor care sunt crescute în exploataţiile comerciale sau în exploataţiile nonprofesionale din gospodăriile populaţiei.

În acest context trebuie cunoscut că sănătatea animalelor presupune protecția și bunăstarea acestora, respectiv asigurarea unui confort biologic, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă în decursul anului, factori ce trebuie oferiţi de către proprietarii de animale.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi, implicit, produse animaliere corespunzatoare se recomandă ca pentru perioada de iarnă proprietarii de animale şi păsări să asigure:

  • Adăpostirea animalelor şi păsărilor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să respecte densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametrii normali, realizată prin :
  • remedierea, după caz, la adăposturi a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);
  • etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;
  • asigurarea microclimatului optim, respectiv o temperatură de 18 – 20 grade C, a coeficientului de luminozitate, umiditatea să fie cuprinsă între 65-70% şi împrospătarea continuă a aerului prin ventilaţie naturală;
  • suprafaţa totală de adăpostire şi dimensiunea grupului pentru animale se determină în funcţie de specie, vârstă, şi alte caracteristici biologice la specia bovină, la viţei – 1,5 m, la tineret 1,8 la vacă în sistem legat patul cu L – 1,8 m, l – 0,8 m şi front de furajare 50 cm;
  • la ovine, densitatea în saivan trebuie sã asigure 1,5 m² pe cap de oaie adultã þi 0,35 m² pe miel. Padocul în aer liber trebuie să asigure o suprafaţa minimă de 2,5 m² pe cap de adult și de 0,5 m² pe miel. În perioada fătărilor adăpostul se compartimentează în funcţie de starea fiziologică a efectivului (oi gestante, oi în fătare, oi cu miei);
  • igienizarea adăposturilor prin curăţire mecanică, dezinfecţii deratizare, dezinsecţii şi zugrăvit, acțiuni efectuate cu unități specializate.
  • Asigurarea apei la nivelul necesarului, verificarea şi protejarea surselor de apă, remedierea anumitor defecţiuni pentru a nu fi supuse îngheţului.
  • Inventarul stocului de furaje pe sortimente şi indici de calitate, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale.
  • Asigurarea condiţiilor optime de depozitare, păstrare şi administrare a stocurilor de furaje.
  • Evitarea pășunatului pe suprafețele acoperite de brumă sau administrarea de furaje (silozuri sau rădăcinoase) îngheţate, în perioada cu temperaturi scăzute, sau furaje depreciate calitativ, care pot provoca avorturi sau alte afecţiuni digestive grave,
  • Menţinerea în stare de funcționare și igienă a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor şi a vehiculelor utilizate pentru producerea, prepararea şi transportul furajelor şi evitarea oricărei surse de contaminare a acestora,
  • Verificarea calităţii furajelor prin trimiterea de probe la laboratorul de referinţă, respectarea recomandărilor menţionate în buletinele emise de către specialişti în cazul unor neconformităţi;
  • Respectarea normelor de biosecuritate în ferme prin:
  • funcționarea filtrului sanitar pentru personal și rutier la intrarea în fermă;
  • asigurarea condiţiilor de evacuare şi depozitare a dejecţiilor, a gunoiului în platforme sau staţii de epurare astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor;
  • amenajarea unor spaţii pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la unitatea specializată.
  • Pentru protejarea împotriva SARS-CoV-2 se recomandă:
  • restricţionarea accesului în fermă a personalului non-esenţial;
  • implementarea unui registru al persoanelor care intră în fermă (dată, informaţii de contact, orele de intrare şi de ieşire, scopul vizitei şi orice alte contacte cu alte ferme în ultimele 2 săptămâni);
  • restricţionarea accesului persoanelor cu o temperatură corporală care depăşeşte valoarea de 37.5 grade Celsius; orice persoană care manifestă semne clinice compatibile cu boala COVID-19, a celor care au fost testate pozitiv pentru SARS-CoV-2 sau care au fost în carantină până în momentul în care au fost declarate vindecate de către medici;
  • în cazul fermelor de capacitate mare, sosirea angajaţilor la muncă trebuie programată astfel încât să se evite aglomerările;
  • se interzice prezenţa câinilor, pisicilor, animalelor sălbatice şi a dăunătorilor prin construirea de elemente de împrejmuire; de asemenea, trebuie îndepărtate furajele, aşternuturile şi materiile fecale care pot atrage aceste animale;
  • asigurarea echipamentului personal de protecţie; acesta trebuie ales în funcţie de activităţile desfăşurate; precum și asigurarea de echipamente de protecţie suplimentare (măști, mânuşi, ochelari de protecţie) care se schimbă și se dezinfectează zilnic;
  • respectarea distanţării fizice între angajaţi, cel puţin un metru, cu o atenţie deosebită pentru pauzele de masă;
  • inițierea unei campanii de informare în rândul angajaţilor în ceea ce priveşte mecanismele de transmitere a SARS-CoV-2 şi a măsurilor de biosecuritate care trebuie respectate la nivelul fermei;
  • să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoaterea de animale în/din exploataţie şi a altor mişcări interne de animale;
  • să anunţe urgent medicul veterinar arondat despre apariţia unor modificări în starea de sănătate a animalelor şi a păsărilor din exploataţie;
  • să colaboreze cu servicile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, tratamente antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică etc.

Precizăm că în această perioadă a anului sunt programate acţiuni de supraveghere prin măsuri specifice a unor boli transmisibile, respectiv T.B.C. Blutonguie, E.S.B. Scrapia la ovine, Gripa aviară, Salmonelele la păsări, vaccinarea antirabică a carnasierelor domestice, tratamente antiparazitare de necesitate etc.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evaluării unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja atât propria sănătate cât și pe cea a celor cu care lucrează. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.

Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Rețete de la Corabia: Chifteluțe din pește de Dunăre

Delicioase și potrivite atât pentru prânz sau cină, chifteluțele din pește reprezintă și o alegere sănătoasă în meniul nostru. Peștele este sănătos și se recomandă tuturor vârstelor deoarece nutrienții din carnea de pește asigură echilibrul grăsimilor din corp și aportul normal de minerale. De asemenea, consumat regulat, peștele îmbunătățește capacitățile cognitive și cerebrale. Și, nu în ultimul rând, pescuitul este și o activitate plăcută, antistres. Iar la Corabia, în județul Olt, amatorii de pescuit au unde să practice acest sport relaxant.

Ingrediente:

Dar iată care sunt ingredientele necesare preparării unor chifteluțe delicioase:

  • 1 kg de pește (crap, caras, știucă, novac etc.);
  • 2-3 felii de pâine albă;
  • 1 ou;
  • 2 legături de ceapă verde (2 cepe);
  • 1 căpățână de usturoi;
  • 1 legătură de mărar;
  • 1 legătură de pătrunjel;
  • 1 morcov;
  • Sare, piper;
  • Făină albă de grâu;
  • 1 lămâie.

Mod de preparare

Peștele ales se spală, se curăță de solzi și de oase, se dă prin mașina de tocat împreună cu ceapa, pâinea înmuiată în prealabil în apă, mărarul și pătrunjelul. În compoziție se adaugă morcovul ras, oul, sarea, piperul și se amestecă bine pentru omogenizare. Următorul pas este acela de a modela chifteluțele în forme rotunde, de mărimea unor nuci. Acestea se dau prin făină, se pun într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și se introduc în cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius. Se lasă circa 40 de minute la copt și apoi se scot și se așază pe un platou alături de felii de lămâie.

Chifteluțele de pește se pot consuma cu garnituri din legume sau orez, în funcție de preferințe, și au gust mai bun dacă li se alătură și un pahar cu vin alb. Am ales varianta de coacere, chiar dacă pot fi prelucrate termic și prin prăjire în baie de ulei, deoarece este mai sănătos. Firește, fiecare alege să le consume așa cum dorește.

Oricum ați alege să le preparați, noi vă dorim poftă bună și multă sănătate!

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social
  • 0

România, colaborator în cadrul programului EIT Food prin SCDVV Blaj

EIT Food, înființat de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), și-a propus să construiască o comunitate incluzivă și inovatoare de diverși parteneri din sectorul alimentar, pentru a stimula inovația și antreprenoriatul în toată Europa.

EIT Food RIS își propune să consolideze acele regiuni din Europa care sunt modeste și moderate în ceea ce privește inovația în sectorul agroalimentar. Această schemă de informare este deschisă inovatorilor care nu sunt parteneri ai EIT Food și oferă sprijin țintit părților interesate din EIT RIS printr-un portofoliu de proiecte.

Cercetătorii de la SCDVV Blaj, în colaborare cu experții ADR Centru, au obținut cel mai mare scor de la comisia de evaluare dintre toate cererile de echipă depuse din România pentru programul pilot de inovare (EIT RIS) din anul  2021: Italia, Polonia, România și Spania.

Cercetările efectuate au în vedere reglementările naționale în vigoare, relevante pentru cercetările care constituie obiectul proiectului, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro din anul 1992 asupra Schimbărilor Climatice, semnată și ratificată în ţara noastră prin Legea nr. 24/1994 și Strategia naţională privind schimbările climatice 2013-2020.

SCDVV Blaj dispune de laboratoare modernizate dotate cu aparatură performantă și suprafețe de teren cultivate cu viță-de-vie (80 ha) și pomi fructiferi (20 ha), instalații performante de procesare a strugurilor și fructelor, depozite și rezervoare de stocare pentru vin și suc de fructe cu temperatură controlată. Cercetătorii antrenați în proiect sunt profesioniști calificați în conceperea și crearea de noi cunoștințe, produse, procese, metode și sisteme, fiind implicați direct și în procese de management. Astfel, cunoștințele rezultate din activitățile de CDI de la SCDVV Blaj stau la baza inovației care, la rândul său, contribuie la crearea de noi soiuri de viță-de-vie, vinuri noi și tehnologii.

Particularități ale proiectului propus de SCDVV Blaj

Proiectul propus de România, reprezentată de SCDVV Blaj, propune dezvoltarea de noi strategii inovatoare, rentabile și sustenabile de prevenire/atenuare a efectelor schimbărilor climatice prin promovarea soiurilor cu rezistenţă/toleranţă la vulnerabilitatea efectelor generate de schimbările climatice. Are în vedere protejarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale și a ecosistemelor, precum și aprovizionarea durabilă cu materii prime și utilizarea durabilă a acestora, scăderea costurilor legate de aplicarea substanţelor fitosanitare, reducerea numărului de lucrări agrotehnice, conservarea peisajului, reducerea eroziunii solului, reducerea emisiilor de CO2.

Un alt obiectiv este reprezentat de asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure, sănătoase și de înaltă calitate, prin dezvoltarea unor sisteme de producție productive, durabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, susținând serviciile ecosistemice conexe și refacerea diversității biologice, precum și a unor lanțuri de aprovizionare, prelucrare și comercializare competitive și cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Este vizată și ameliorarea sănătății și bunăstării pe tot parcursul vieții, pentru toți clienții din regiunea centru.

Prin proiectul propus, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj va contribui la dezvoltarea locală, regională și națională din punct de vedere științific, economic-social și cultural, în conformitate cu nevoile comunității.


Despre EIT Food

Programul EIT Food RIS Infrastructure Research Network 2021 este desfășurat în mai multe cursuri online, ateliere și sesiuni de mentorat care au loc pe parcursul mai multor săptămâni și sunt susținute de experți europeni de frunte în cercetarea agroalimentară și managementul inovației (EIT FoodPartner). Aceștia vin cu expertiza și experiența lor în domeniul tehnologiei de ultimă generație, comercializarea infrastructurilor de cercetare și managementul inovației relevante pentru sistemul agroalimentar contemporan. Strategia EIT Food RIS se concentrează pe îmbunătățirea dezvoltării în sectorul agroalimentar prin implementarea activităților legate de inovație, educație, crearea de afaceri și comunicare în țările și regiunile RIS. Această schemă este deschisă studenților, cercetătorilor, inovatorilor, antreprenorilor și consumatorilor și are ca scop îmbunătățirea abilităților lor.


Anca Lăpușneanu

Abonează-te la acest feed RSS