Culturile de mur și zmeur reprezintă cele mai profitabile afaceri agricole pe suprafețe reduse de teren, cuprinse între 500 mp și 2 hectare. Plantarea arbuștilor se face toamna, de la ieșirea din vegetație până la venirea înghețului, iar primăvara, când pericolul înghețului a trecut, până la intrarea în vegetație. Secara Dorian, unul dintre producătorii de fructe de pădure din Iași, care administrează o suprafață de 22.000 mp în comuna Țibănești, ne-a oferit o serie de sfaturi prețioase pentru înființarea unor astfel de culturi.

Costurile de producție au fost mai mari

Seceta din acest an a determinat o dezvoltare slabă a butașilor și o fructificare redusă. În schimb, fructele au fost mult mai aromate, parfumate.

„Dețin în comuna Țibănești, satul Recea, o plantație înființată pe 7.800 mp, dar mai avem alte trei plantații înființate, unde există un total de 15.000 mp. Anul acesta, după cum vedeți, butașii sunt mai puțini dezvoltați. Am pus gunoi de grajd pe lângă rânduri și ar fi trebuit să se dezvolte foarte bine, dar s-au dezvoltat foarte puțin din cauză că nu au avut apă îndeajuns“, ne explică fermierul ieșean. Acesta spune și că, în general, costurile cu irigațiile au fost cu 40% mai mari față de anul trecut.

„A trebuit să cărăm apă cu tractorul pentru că nu avem puțuri făcute. Costurile au fost un pic mai ridicate față de anul trecut deoarece a fost necesar să cărăm apă de două ori pe săptămână. În schimb, fructele au fost foarte bune, dulci, au avut un parfum extraordinar și asta a contat mai ales dacă vorbim de procesarea lor în siropuri, dulcețuri. Producătorul ieșean mai spune că a reușit să acceseze fonduri europene, în valoare de 60.000 euro, pentru procesarea fructelor și legumelor.

„Avem în plan să producem, să procesăm și să vindem, să nu mai existe niciun intermediar între noi și consumatorul final. Suma alocată a fost de 40.000 euro, plus încă 20.000 euro pentru procesare. Acești 20.000 euro urmează să-i investim în procesare, să facem suc presat la rece. Anul acesta, la mur producția a fost în jur de 7 tone, iar producția de pe 2.000 mp la zmeură a fost undeva la 2 tone.“

Pași în plantarea arbuștilor fructiferi: mur și zmeur

Hidratare. Atât la plantările de toamnă, cât și la cele de primăvară se recomandă imersarea butașului în apă timp de cel puțin 30 de minute.

Ca prinderea să fie mai sigură, hidratarea se poate face și prin mocirlire. Se face un amestec compus din: 1/3 pământ, 1/3 mraniță și 1/3 apă. Se amestecă până se obține o pastă omogenă de consistenţa smântânii. Acest amestec asigură umiditatea necesară rădăcinilor în momentul plantării, ajută la o mai bună aderare a acestora la sol şi la vindecarea rănilor.

Săparea. Pentru dezvoltarea optimă a rădăcinilor trebuie acordată o atenție mare dimensiunii gropilor. Dimensiunea minimă recomandată pentru groapă: 30x30x40 cm (lungime x lățime x adâncime).

Se recomandă ca gropile să fie pregătite cu 1-2 luni înainte de plantare pentru a activa microflora din sol şi pentru aerarea pământului.

Fasonarea rădăcinilor. Dacă există rădăcini vătămate, acestea se taie deasupra rănii, evitând rănirea capilarelor şi a rădăcinilor tinere.

Plantarea. Butașul se așază în groapă, astfel încât rădăcina să fie acoperită cu cca 3 cm de pământ. Groapa se umple cu pământ fertil (îmbogățit cu mraniță), scuturând ușor planta ca pământul să se așeze bine în jurul rădăcinilor. Acest proces se repetă până ce gropa se umple în proporţie de 90%.

Distanțele de plantare recomandate pentru diferite categorii de arbuști fructiferi:

– zmeur: 50 cm între plante, 1,5-2,00 m între rânduri la plantații familiale;

– mur: 1,00 m între plante, 1,5-2,00 m între rânduri.

Fertilizarea. Înainte de udare pământul se fertilizează cu îngrășământ complex NPK.

Udarea. În groapa de plantare se toarnă aproximativ 5-7 litri de apă, care va drena granulele de pământ între rădăcinile butașului, prevenind apariţia mucegaiului.

Tasarea pământului. După ce apa a pătruns în rădăcini, se completeză groapa cu pământ fertil până la nivelul original al terenului și se tasează ușor.

Mulcirea (opțională). Mulcirea presupune acoperirea solului cu materiale uscate de origine vegetală (iarbă, paie, rumeguș, frunze, scoarță) pentru menținerea umidității în sol și împiedicarea creșterii buruienilor.

• „Prețul variază de la 4 la 10 lei/butașul, dar țin să menționez că, pentru cei care intenționează să înființeze o plantație, o să facem o reducere de 5 lei/butaș. De exemplu, pentru un hectar sunt necesare cca 4.000 de plante, iar costul înființării este de 4.000 de euro. La zmeur, prețul unui butaș pornește de la 3 până la 5 lei. Pentru înființarea unei plantații de zmeur trebuie circa 8.000 de plante, iar costul variază între 5.500-6.000 de euro.“
• Perioada optimă pentru plantarea butașilor de mur și zmeur începe toamna de pe 15 noiembrie și primăvara la început de aprilie, cu condiția ca solul să fie dezghețat.

Beatrice Alexandra MODIGA

Zmeura este unul dintre cele mai iubite fructe de la noi, iar cultivatorii, indiferent de dimensiunea suprafeței cultivate, confirmă faptul că există cerință pe piață și că cei care au astfel de plantații pot avea succes cu această afacere. Unul dintre cultivatorii de zmeură din țară este și Alexandru Cocoș din comuna Mărcurești, județul Ialomița.

Avantajele și dezavantajele afacerii

Fermierul a înființat o plantație mică de zmeură pe o suprafață de cca 2.500 mp, dar speră că în viitor va ajunge la o suprafață mai mare de cultivare. „Practic agricultura de 4 ani, însă plantația de zmeură pe care o gestionez este încă la început, de aproximativ un an. În viitor cu siguranță îmi doresc să dețin o suprafață mai mare cultivată cu zmeură. Soiul din plantația mea este Polka, originar din Polonia. Acesta este considerat de specialiști soiul cu cel mai bun fruct, având printre cele mai mari și mai gustoase fructe de pe piață. O tufă rodește în jur de 2,5 kg în mod repetat, din iulie până în octombrie. Totodată, este unul dintre soiurile rezistente la îngheț și rezistă până la -25 grade Celsius. De asemenea, nu necesită o cantitate majoră de îngrășăminte pentru sol“, a subliniat fermierul.

Fermierul a menționat că deocamdată, din cauza suprafeței reduse a plantației nu aplică o tehnologie modernă de îngrijire. „Tehnologia de cultură nu este destul de avansată, nu avem sistem de susținere (plasă de umbrire sau antigrindină), dar în schimb deținem un sistem de udare și fertilizare prin picurare. Poate că atunci când vom accesa fonduri europene ne vom gândi și la un proiect în această direcție“, a explicat Alexandru Cocoș.

Comercializarea producției de zmeură a fermierului se face printr-un lanț scurt (de la cultivator direct la cumpărător). De asemenea, acesta face parte din Asociația, Romcăpșuni, prin intermediul căreia reușește să-și promoveze și să valorifice producția. O altă metodă de promovare o reprezintă internetul. Prețul pentru un kilogram de zmeură este de 40 de lei. Chiar dacă este la început de drum, fermierul a întâmpinat deja câteva obstacole. „Una dintre problemele cu care ne confruntăm este dificultatea păstrării fructelor pentru că acestea sunt rapid perisabile. De aceea avem nevoie de o cameră frigorifică pentru o păstrare mai îndelungată și în condiții optime înainte de distribuție. Un alt impediment pe care l-am întâlnit este lipsa specialiștilor. Chiar dacă încerc împreună cu familia să păstrez o plantație sănătoasă și cât mai roditoare, apar unele probleme tehnice pentru care am solicita sfaturile unui specialist bun“, a conchis Alexandru Cocoș.

Sprijin pentru cultivatori

Conform Institutului Național de Statistică din România, în ultimii ani a fost exportată o cantitate mare de zmeură. În 2019 au fost exportate 160 de tone de zmeură sub formă proaspătă, congelată, dulcețuri, 200 tone în 2020 și 163 de tone în 2021. De aceea Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale vine în sprijinul fermierilor prin Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole. Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/ sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. Obiectivele sunt creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole, creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel de fermă și a comercializării directe a produselor obținute, dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, eficientizarea costurilor de producție prin promovarea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei și prin reducerea consumului de energie. Beneficiarii sunt fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate, precum și grupurile de producători și cooperative (societăților cooperative agricole și cooperativelor agricole, constituite în baza legislației naționale în vigoare, (prezentată în secțiunea Trimiteri la alte acte legislative) care activează în sectorul pomicol, cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Liliana POSTICA

Cultivarea fructelor de pădure în țara noastră devine o practică des întâlnită în rândul tinerilor care vor fructe sănătoase și profit de pe urma pasiunii lor. Deși acestea sunt culturi de nișă și se cultivă pe suprafețe restrânse, producătorii pot obține venituri substanțiale și sigure de la un an la altul,  cererea fiind foarte mare pe piață, mai ales când acestea sunt ecologice. Un exemplu în aceste sens îl reprezintă afacerea familiei Sandu, respectiv a tinerilor Laura și Viorel din Lețcani, județul Iași, cultivatori muncitori, pasionați de zmeură ecologică și cătină.

Fructele lu’ Sandu este o afacere de familie care folosește designul pentru a vorbi oamenilor într-un mod inedit despre plăcerea de a mânca fructe cultivate natural. Laura și Viorel sunt doi ieșeni care au muncit 11 ani în străinătate, în agricultură, apoi s-au întors acasă, iar cu banii agonisiți au plantat o cultură de zmeură (2 ha) și alta de cătină albă (4 ha) în sistem ecologic. Agricultorii ieșeni au investit în afacere în jur de 90.000 de euro, din care 40.000 sunt din fonduri europene.

Fructe perisabile la mare căutare

„Am început în anul 2016 această activitate, când am înființat ambele plantații, după 11 ani munciți în afara țării. Plantația noastră de zmeură și cătină albă este situată în apropierea Iașului, în comuna Lețcani, pe un platou la 162 m altitudine, ferit de străzi, cu o priveliște de poveste și aer curat. Pasionați de natură, în special pomicultură, am hotărât ca în această zonă frumoasă să producem Fructele lu’ Sandu nechimizate, fapt pentru care am obținut și certificare în agricultura ecologică pe care o practicăm, reușind astfel să avem fructe de calitate superioară. Ușor, am început să ne familiarizăm cu dificultățile acestui domeniu, să întreținem plantația în mod optim, să eliminăm din riscuri și, la rândul ei, și-a dovedit reciprocitatea. Avem o suprafață de 2 hectare cultivate cu zmeură în sistem ecologic și suntem încă în perioada de conversie cu soiurile Cayuga si Heritage. Anul acesta estimăm o producție de 3 tone, nu foarte mare, fiind un an mai atipic. Cu toate că zmeura este un fruct foarte perisabil, ne-am orientat spre această cultură pentru că golul pe piață este foarte mare. Totodată, avem 4 ha de cătină cultivate cu soiurile Pitești 1 și Pitești 2, fructele în acest moment fiind în procesul de coacere; ploile chiar ne-au binecuvântat, avem fructe frumoase, sănătoase și mari. Estimăm o producție undeva la 5-6 tone/ha.“

40.000 euro fonduri europene

În anul 2017, familia Sandu a accesat un proiect prin fonduri europene, prin Submăsura 6.1. Instalarea tânărului fermier, unde au obținut suma 40.000 euro, bani care i-au ajutat în dezvoltarea businesului. „Am achiziționat un tunel de congelare rapidă la -35 grade, am ridicat o hală metalică și o camera de congelare pentru păstrarea fructelor congelate, în special cătina.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Ionuț și Alina Pomîrleanu sunt doi tineri care au lăsat drumul străinătății și s-au reîntors în țară, în anul 2017. Acasă, cu banii agonisiți, în jur de 30.000 lei, au înființat o plantație de zmeură, pe o suprafață de 6.000 mp, în satul Suhuleț, localitatea Tansa, din județul Iași. Anul trecut a fost dificil și pentru cultura lor; practic, au avut o recoltă de 5 tone, dar au apucat să culeagă doar 40% din lipsă de forță de muncă în zonă, ne spun tinerii.

„Totul a început în anul 2017, când am hotărât să ne retragem în țară; am vrut să facem o afacere de familie, să fim proprii angajați, și astfel ne-am gândit să cultivăm zmeur. Această plantație are o suprafață de 6.000 mp pe care cultivăm zmeură din soiurile Opal, Cayuga și Polka. Primul an a fost un pic cam greu pentru că nu ne lăsa vremea să începem să plantăm drajonii, dar într-un final am reușit. În acel an producția a fost redusă, doar câteva fructe am recoltat, dar noi am fost foarte bucuroși și mândri că am văzut plantele deja cu fructe“, ne mărturisește Alina.

Tehnologia de cultivare din plantația familiei Pomîrleanu a fost una clasică, adaugă Ionuț. „Plantarea butașilor a fost clasică, între rânduri s-a păstrat o distanță de 2 metri și de 0,5 metri între puieții de pe rând. Inițial am cumpărat 3.300 de puieți, după care ne-am extins suprafața de la 4.500 la 6.000 mp din puieții proprii, dar materialul săditor inițial a fost certificat și l-am achiziționat de la Pepinierele Fundulea.“

Pe întreaga plantație, atât toamna cât și primăvara devreme, cei doi se ocupă de lucrările de îngrijire care nu sunt deloc puține. „Primăvara sunt necesare în plantație lucrări de scurtare la 1,30-1,40 m, rărire, de 8-10 plante la metru liniar. Facem un tratament în timpul iernii cu ulei horticol, după care două tratamente cu zeamă bordeleză la înmugurire și la înfrunzire, zeamă bordeleză urmată de un foliar din alge marine, iar după perioada de înflorire o să îi facem un tratament cu fungicide și insecticide. O astfel de muncă merită pentru că din anul III până în anul XII, dacă cultura este îngrijită cum trebuie asigură undeva la 10 tone la hectar de producție.“

Cerințele față de factorii de mediu

Zmeurul necesită soluri uşoare, aerate, bine drenate, cu capacitate bună de reţinere a apei, bogate în humus, cu reacţie slab acidă, cu un sol permeabil. „Total improprii zmeurului sunt solurile foarte grele, reci şi sărace în elemente nutritive şi fără drenaj, cerinţe mari faţă de elementele nutritive din sol, azot şi potasiu, iar pe solurile cu aciditate mai scăzută (pH de peste 5,6-6,5) suferă de carenţă de fier şi magneziu. Adâncimea apei freatice în sol trebuie să fie sub 1-1,5 m adâncime. Are cerinţe scăzute faţă de temperatură, astfel optimul se situează între 17 și 23°C, iar cele minime sunt de 5°C și maxime de 28°C. Arşiţele puternice provoacă opărirea parţială a fructelor şi uscarea în totalitate a fructelor verzi, a florilor şi inflorescenţelor. Are cerinţe crescute faţă de lumină, plantele expuse bine la lumină având fructele mai bine colorate, mai gustoase, mai aromate și mai ferme. Cerinţele faţă de umiditatea solului sunt mari, comportându-se în zonele cu peste 700 mm precipitaţii anual, dar distribuite proporțional cu deficitul pluviometric lunar. Nu suportă însă apa stagnantă în sol în perioada maturării fructelor şi faţă de umiditatea atmosferică care influenţează calitatea fructelor şi producţia. Necesită cantităţi mari de apă în sol în perioada de creştere intensă a noilor tulpini“, mai adaugă cultivatorul.

Producție de 5 tone

Cu toate că 2020 a fost un an secetos, pentru cei doi cultivator producția a fost destul de mare, în schimb altele au fost problemele. „Am avut o recoltă de 5 tone, dar din păcate nu am putut să o culegem pe toată, cred că am cules undeva la 40%, restul s-a scuturat din cauza lipsei forței de muncă. În acest moment suntem cam pe minus pentru că am avut făcute investiții anul trecut, în jur de 9.000 de euro; am mai achiziționat o mașină frigorifică și un tractor. Cu seceta anul trecut nu am avut probleme pentru că avem două heleștee cu apă permanentă, doar că încă nu am montat un sistem de udare prin picurare, ne chinuim cu o motopompă, cu furtune, dar ne desurcăm. Am dorit să achiziționăm prin fonduri europene o mașină de recoltare, dar acest lucru constă în costuri foarte mari, pe care nu ni le permitem“, specifică ieșeanul.

Anul acesta fiind o primăvară răcoroasă, recoltarea zmeurei de la Suhuleț va întârzia în jur de două săptămâni, mai adaugă Ionuț Pomîrleanu. „La noi recoltarea ar trebuie să înceapă în prima decadă a lunii iunie, dar în acest an cred că o să întârzie o săptămână, poate chiar două, din cauza primăverii reci care a fost. Zmeura noastră ajunge la clienții din Iași, Roman și Negrești, dar din păcate nu avem timpul necesar pentru mai multe zone. În acest an, după data de 15 iunie vă așteptăm pe plantația noastră pentru a vă putea culege singuri zmeura mult dorită.“

Particularități privind tăierile de întreținere și fructificare

După încheierea recoltatului, se elimină de la suprafaţa solului tulpinile care au rodit, iar pe tulpinile noi care asigură producţia de fructe pentru anul următor se dirijează sârmă De asemenea, se scurtează vârfurile tulpinilor la 20 cm deasupra celui de-al doilea cuplu de sârme. La soiurile care asigură şi producţia de toamnă pe drajonii crescuţi în anul respectiv se îndepărtează zona apicală a tulpinii deasupra unui mugure viabil. Când drajonii au crescut se efectuează rărirea acestora, lăsând un număr de 10-12 tulpini pe ml. Surplusul de drajoni care se formează în perioada respectivă se elimină de 2-3 ori, astfel încât să rămână numai tulpinile oprite iniţial pentru rodul anului viitor. Când tulpinile au 100-120 cm se elimină o porţiune de 2-5 cm din vârful de creştere, fază care corespunde cu legarea primelor fructe pe tulpinile roditoare crescute în anul precedent. Această operaţiune conduce la o stagnare a creşterii drajonilor şi la o stimulare a formării rodului. La soiurile remontante, cu potenţial mare de producţie la rodirea de toamnă (60-75% din tulpina drajonului cu rod), se dirijează numai producţia de toamnă, renunţând la cea de vară (iunie). Pentru aceasta, în noiembrie se elimină de la suprafaţa solului toate tulpinile care au crescut în anul respectiv.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cătălin Vuculescu din satul Sâmbăteni, comuna Păuliş, judeţul Arad, spune că zmeura şi murele sunt cele mai căutate fructe în sezon și clar cele mai apreciate, de aceea s-a şi gândit să înfiinţeze o astfel de plantaţie.

Plantaţia de la Sâmbăteni a fost înfiinţată în anul 2016 pe o suprafaţă de 2.000 mp, iniţial mai mult ca hobby, iar ulterior a devenit o afacere în sensul bun al cuvântului, ne spune Cătălin Vuculescu. „În cultură avem atât zmeură cât şi mure, aproximativ 70% din suprafaţă cu zmeură şi 30% cu mure. Întreaga investiţie a fost din fonduri proprii, iar în viitor ne gândim şi la fonduri europene. Am început cu pregătirea terenului, am făcut analize de sol pentru a vedea dacă corespunde pentru această cultură, după ce am avut siguranţa că terenul este cel proprice, toamna am făcut plantările, după care am început să montăm sistemele de susţinere şi de picurare. Ca tehnologie folosim partea mecanizată mai mult; tocmai de aceea distanţele între rânduri sunt de 2,5 m, iar pe rând între plante sunt de

0,5 m tocmai pentru a putea efectua lucrările necesare. Soiurile de zmeur sunt Opal de vară, Latham, Opal Remontat şi Citria, iar cele de mur sunt Navaho şi Triple Crown. Am ales aceste soiuri tocmai pentru aroma şi fructificarea lor. Suprafaţa totală este de 9 ha, însă din acestea avem cultivate efectiv 1,4 ha, urmând ca în viitor să ne extindem cu ele, în funcţie de cerinţe.“

Tratamentele fitosanitare aplicate sunt cele de prevenţie, din primăvară, iar acest aspect ajută la creşterea cererii de fructe, adaugă cultivatorul. „În rest, nu forţăm planta cu nimic; de obicei  întâmpinăm probleme în sezonul ploios, la ambele culturi, atunci când din cauza umidităţii se instalează mucegaiul la fruct. Livrările se fac la domiciliul clientului, în funcţie de comenzi, fructul se culege dimineaţa, în general, iar după-amiază sau seara se distrubuie pentru a fi cât mai proaspăt; menţionez că sunt şi clienți care vin şi îşi culeg fructele din plantaţie! Preţul mediu la zmeur este aproximativ 18-20 RON/kg, iar la mur de 12-15 RON/kg; specific faptul că  acesta depinde de cererea şi oferta de la momentul respectiv!“

Planurile de viitor ale arădeanului constau în extinderea pe toată suprafaţa şi nu numai. „Ne dorim să reuşim să construim o fabrică pentru a putea prelucra fructul în dulceţuri, siropuri, sucuri etc. deoarece la prelucrare este mai profitabil financiar. Totodată, dorim să ne extindem şi pe partea de afin (aici cercetăm atât piaţa, cât şi multitudinea de soiuri pe care le avem la dispoziţie întrucât ne dorim soiuri care să fie aclimatizate în zona noastră). Pentru cei care vor să înfiinţeze o astfel de cultură, îi sfătuiesc înainte de toate să cerceteze piaţa, cererea şi oferta pentru că sunt foarte importante“, a mai spus Cătălin Vuculescu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Bogdan Bumbu are 30 de ani şi este de profesie inginer energetician. Cu toate că locuieşte în Bucureşti, are o plantaţie de mur şi zmeur în comuna Greaca din judeţul Giurgiu, în grădina bunicilor. Întreaga sa plantaţie a fost înfiinţată din fonduri proprii şi, chiar dacă are o suprafaţă cultivată destul de mică, are planuri mari de viitor.

În anul 2015 Bogdan a înfiinţat această plantaţie de muri fără spini deoarece spune că există cerere mare pe piaţă pentru aceste fructe. „La noi în plantaţie găsiţi soiul de mur Thornfree, ce fructifică în perioada 15 iulie – 30 septembrie şi se află pe o suprafaţă de 1 hectar cu aproximativ 2.800 de butaşi. În anul 2016 am continuat să ne extindem şi am mai plantat 3 ari cu muri timpurii ce fructifică în perioada 20 iunie – 15 iulie cu aproximativ 1.000 de butaşi. Din dorinţa de a ne extinde, în 2019 am achiziţionat şi 800 de butaşi zmeură ce fructifică în perioada 1 iunie – 15 iulie, soiul Laszka. Am realizat toate acestea deoarece în timpul facultăţii citeam foarte multe postări referitoare la înfiinţarea unor plantaţii de mure, zmeură şi goji şi îmi doream să înfiinţez şi eu la rândul meu o plantaţie de acest fel. Plus că în grădina bunicii aveam câteva rânduri de mur care dădeau roade bune. Am ales să cultivăm mure şi zmeură pentru că sunt extrem de bune la gust; aceste fructe sunt bogate în vitaminele A, B1, B2, C, E, minerale precum potasiu, fosfor, fier, sodiu, magneziu, mangan, seleniu, zinc, cupru şi calciu, dar şi acid folic“, spune tânărul.

Sistem de susţinere pe spalieri

În ceea ce priveşte tehnologia de cultivare, a ales să înfiinţeze plantaţia de mur şi zmeur pe un sistem de susţinere pe spalier. „Prima sârmă a fost amplasată la înălţimea de 0.80 m, iar a doua la înălţimea de 1.70 m; butaşii au fost plantaţi la o distanţă de 1.5 m între ei şi 2.7 m între rânduri. Pentru zmeură am ales sistemul de susţinere pe spalieri cu o conducere a plantei sub formă de evantai, prima sârmă fiind amplasată la o înălţime de 0.60 m, a doua la 1.2 m, iar cea de a treia la înălţimea de 1.7 m, plantele având o distanţă de 40 cm între ele şi de 2.7 m între rânduri. Întreaga suprafaţă este dotată cu sistem de irigare prin picurare, iar întreţinerea plantaţiei se face manual şi mecanizat.“

În comuna Greaca tânărul cultivă în total 1.4 ha, din care 1 hectar este plantat cu mure târzii, 3 ari cu mure timpurii, iar 1 ar cu zmeură şi spune că în plantaţia sa anul acesta a folosit doar îngrăşământ natural, în schimb a întâmpinat probleme mari la comercializare. „2020 fiind un an secetos, nu am avut probleme cu dăunătorii şi de aceea nici nu am aplicat tratamente fitosanitare. În schimb, am întâmpinat foarte multe probleme cu comercializarea fructelor, forţa de muncă şi seceta. Cu privire la distribuţie, în primii ani a fost foarte greu deoarece samsarii ofereau un preţ derizoriu, de 4-7 lei/kg, iar ei vindeau cu 15-20 lei/kg. Însă, în timp, am creat o pagină de Facebook şi o mare parte din producţie ajunge spre consumatorii finali pe bază de comandă, astfel putem garanta prospeţimea şi calitatea fructelor, iar o parte din producţie este ridicată direct din plantaţie de către clienţii fideli. Costul unui kilogram de mure anul acesta a variat între 10-20 lei/kg, respectiv 20-25 de lei/kg pentru zmeură“, a mai adăugat Bogdan.

„În viitor doresc să extind plantaţia şi cu alte fructe de pădure, cum ar fi coacăze, afine, agriş, să construiesc un depozit frigorific. De asemenea, am în vedere deschiderea unui magazin de desfacere propriu.

Celor care doresc să înfiinţeze o plantaţie de acest fel le recomand să se documenteze în prealabil şi să folosească doar material săditor certificat.“ – Bogdan Bumbu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cultura de zmeur este una dintre cele mai profitabile alegeri atunci când vine vorba despre o investiție bună. În ultima perioadă, tot mai mulți fermieri au început să dezvolte o asemenea exploatație, iar rezultatele remarcabile nu au întârziat să apară. Cultivarea zmeurei în țara noastră a devenit o practică des întâlnită în rândul celor care vor fructe sănătoase și profit de pe urma pasiunii. În cazul în care doriți să înființați o asemenea cultură, ar fi indicat să luați în calcul și soiul Sugana. De ce?

Este o plantă viguroasă, destul de rezistentă la ger, boli și dăunători. Fructele sunt frumoase, gustoase, mari, uniforme, iar producția este superioară cantitativ în comparație cu multe alte soiuri. De asemenea, este rezistentă la transport și se păstrează foarte bine. Principala caracteristică a soiului zmeur Sugana este că fructifică de două ori pe an, la începutul verii – în luna iunie și vara târziu – la sfârșitul lunii august. Tehnologia nu este diferită în raport cu alte soiuri.

Pregătirea terenului

Cultivatorii de zmeură trebuie să țină cont că Sugana trebuie ferită de vânt. Pentru rezultate de nota 10, terenul de producere a zmeurii trebuie să fie arat în întregime sau săpat cu gropi de o adâncime de cel puțin 30 de cm. Înainte de plantare este important să se facă analiza conținutului de elemente macro și micro în sol, pentru determinarea stării nutritive a patului germinativ. Zmeura poate fi plantată pe teren plat, cu o condiție: să fie bine drenat. În ceea ce privește spațiul dintre plante, se lasă o distanță de 30 cm între rădăcini. De asemenea, se mai recomandă instalarea unei plase din sârmă deoarece tulpinile de zmeură au tendința să se îndoaie atunci când produc fructe.

Materialul săditor

Înființarea unei astfel de culturi necesită, totuși, atenție și dăruire încă de la primii pași. Din acest motiv, puietul trebuie să fie robust, viguros, sănătos și de calitate superioară. Materialul săditor este, de asemenea, un produs important, deloc neglijabil, având în vedere faptul că această îndeletnicire este în deplină dezvoltare, piața fiind departe de saturație, atât în țară cât și în afara ei.

Întreținere și îngrijire

Zmeura Sugana este un soi cu randament ridicat, recunoscut pentru fructele sale de dimensiuni foarte mari. De la un singur tufiș, în timpul verii, se pot recolta chiar și 9 kg de fructe. Avantajul este acela că, nefiind un soi pretențios, poate fi cultivat pe scară largă. De asemenea, acest tip de zmeură se adaptează la condițiile climatice din România, așa cum am mai menționat, nu necesită tratamente speciale și, în plus, asigură recolte bogate, de două ori în aceeași vară!

Irigarea culturii

Zmeurul nu are rădăcinile foarte adânci și nu absoarbe suficientă apă din sol, drept pentru care, în special în perioada verii, are nevoie de cantități suplimentare de apă. Irigarea poate fi realizată prin aspersiune, o tehnică accesibilă, prin care poate fi acoperită întreaga suprafață a culturii, sau prin picurare, cu ajutorul unor conducte, o metodă care asigură o cantitate de apă constantă, timp de câteva zile.

Recoltarea

Fructele sunt perisabile, de aceea este recomandat ca recoltarea să se facă manual, în cutii sau lăzi. Culegerea, depozitarea și transportul se fac cu mare grijă pentru a nu afecta calitatea acestora. Pentru a nu compromite producția, specialiștii recomandă păstrarea fructelor în congelator sau în depozite frigorifice.

casetă

Nu uitați, zmeurul are nevoie, de obicei, de un sistem de conducere care să îi susțină dezvoltarea, cele mai întâlnite fiind spalierul cu sârme duble, legate de stâlpi de lemn sau beton, în care primele sârme se află la 60 cm distanță față de sol, și sistemul de conducere sub formă de evantai.

Ruxandra HĂBEANU

La COACĂZ, ZMEUR și MUR – se va aplica un tratament la apariția butonilor liberi pentru combaterea bolilor foliare, acarienilor, afidelor, țânțarului frunzelor (Dasineura tetensi) și insectelor defoliatoare cu:

• DITHANE M 45 – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + SULFOMAT 80 PU – 0,4% + CALYPSO 480 SC – 0,02%.

La CAPŞUN  – se va aplica un tratament la buton alb pentru a combate pătarea albă, pătarea purpurie,  putregaiuri, molia căpșunului, acarieni, păduchi de frunze cu:

• CAPTAN 80 WDG – 0,15%  sau DITHANE M 45 – 0,2% + ALIETTE 80 WG – 0,2% + FASTAC 10 EC – 0,02%.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează ;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate  timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Tratați CĂPŞUNUL pentru combaterea putregaiului pielos al fructelor și coletului, pătarea albă și purpurie a frunzelor cu unul din fungicidele:

ALCUPRAL 50 PU – 0,2% sau CHAMP 77 WG – 0,3% sau ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5%.

Tratamentul se va efectua la apariția primelor frunze.

Tratați ZMEURUL pentru a combate septorioza, antracnoza, arsura lăstarilor, pătarea cenușie a frunzelor cu unul din produsele:

ALCUPRAL 50 PU – 0,2% sau CHAMP 77 WG – 0,3% sau ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5%.

Tratamentul se va efectua la umflarea mugurilor.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală și 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenții următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piață și utilizarea produselor de protecție a plantelor autorizate;

- nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menținerea evidenței pe o perioadă de cel puțin 3 ani a produselor de protecție a plantelor pe care le utilizează.

SURSA: Oficiul Fitosanitar Bistrița-Năsăud

Alexandru Chirilă este administratorul micii afaceri locale din comuna Prisăcani, județul Iași, al cărei specific de activitate este cultivarea și producția de zmeură. Povestea acestuia a început din dorința de a fructifica diferit potențialul agricol al unei parcele de pământ pe care inițial părinții cultivau porumb.

Un petic de pământ face minuni!

Cu un petic de pământ din proximitatea casei, Alexandru a început să facă minuni. Astfel, prin ultilizarea de capital propriu a plantat 1.000 de drajoni de zmeură: „Fiind în proximitatea casei noastre și dorindu-ne să ne bucurăm de roadele pământului într-o manieră mai relaxată, care să nu necesite foarte multă muncă și foarte mult timp, am hotărât să schimbăm cultura de porumb cu cea de zmeură. Așadar, în toamna anului 2015 am plantat 1.000 de drajoni de zmeură. Și, spunem noi, a fost o decizie inspirată! Această plantație a fost înființată integral prin utilizarea de capital propriu... și până în prezent este singura modalitate de finanțare.“

Primul pas în demararea acestei investiții a constat în efectuarea unor analize de sol pentru a determina fiabilitatea și conformitatea acestuia. După confirmarea acestor aspecte au început lucrările agricole pentru pregătirea terenului, urmate apoi de fertilizarea acestuia cu gunoi de grajd și apă. Plantarea drajonilor s-a făcut manual, pe rânduri cu o distanță de 2,8 metri între acestea și 0,5 metri între plante. Sistemul de susținere s-a realizat prin montarea unor spalieri cu sârme duble la 0,6 metri și 1,2 metri înălțime. Recoltarea zmeurii se realizează manual.

Necesitatea unei documentări prealabile

Fermierul nostru folosește un singur soi de zmeură pe o suprafață de 1.500 mp ca urmare a unei prealabile documentări: „Soiul pe care îl cultivăm este Polka. Am optat pentru acesta ca urmare a unei analize și documentări cu privire la rentabilitatea, capacitatea de adaptare a sa în diferite zone, precum și a prestigiului pe care l-a câștigat de-a lungul timpului. În primul an, suprafața cultivată a fost de 1.500 mp, de pe urma căreia am avut o recoltă de 600 kg. Pentru cel de-al doilea an s-a păstrat suprafața de cultivare, însă de data aceasta recolta totală a fost de 1.500 de kg. În toamna anului 2017 am plantat încă 1.500 mp de zmeură și suntem nerăbdători să vedem cum va impacta această nouă suprafață rezultatul recoltei.“

În cultura de zmeură de la Prisăcani se aplică puține tratamente fitosanitare pentru că vor să ofere consumatorilor o zmeură sănătoasă: „Ne mândrim cu faptul că singurele tratamente fitosanitare aplicate sunt doar cele din luna aprilie, specifice combaterii bolilor și dăunătorilor. Dorința noastră este să furnizăm consumatorilor o zmeură sănătoasă, care să poarte statutul de produs bio, ce își păstrează în componență proprietățile pentru care este recunoscută și apreciată. Principala problemă pe care am întâmpinat-o au fost arsurile solare ale fructelor de zmeură, fapt care a cauzat deprecieri în vârful perioadei de producție, fenomen care s-a manifestat preponderent în luna august.“

Procesul de distribuție este adaptat la specificul acestor fructe și se efectuează imediat după recoltare, cu mijloace de transport personal. Știm cu toții că perisabilitatea zmeurii este una foarte mare, așadar inclusiv ambalarea este efectuată cu atenție în lădițe de 3 kg sau în caserole de 1 kg, respectiv 0,5 kg. Cu privire la costul unui kilogram de zmeură, prețul variază între 12 și 18 lei, în funcție de cantitatea cumpărată.

În ceea ce privește producția aferentă, antreprenorul nostru are mari perspective de viitor: „Ca orice antreprenor, îmi doresc să întreprind acțiuni în vederea dezvoltării business-ului, iar ca obiective viitoare am vizat două zone pe care doresc să le consolidez. Prima zonă este cea responsabilă de vizibilitatea în piață. În această direcție am început un proces de «branduire» și de creare a unei identități vizuale pe care o vom finaliza în curând și care ne va aduce cu siguranță poziționarea pe care ne-o dorim în rândul consumatorilor. Cea de-a doua zonă este cea legată de diversificarea gamei de fructe prin înființarea unei plantații de mure și a uneia de căpșuni. Inclusiv în această direcție am demarat deja acțiuni și așteptăm cu nerăbdare să ne bucurăm de rezultatele acestui demers.“

Proprietarul culturii de zmeur din județul Iași nu ezită să facă și ceva recomandări, care zicem noi că sunt bine venite: „Ca recomandări pe baza experienței acumulate până acum menționez trei aspecte importante care vor face diferența între o investiție profitabilă și alta mai puțin satisfăcătoare. În primul rând recomand folosirea unui material săditor certificat. Apoi, este foarte important să se acorde o atenție deosebită solului și pașilor ce trebuie urmați pentru înființarea plantației. Nu în ultimul rând, răbdare și pasiune pe care să le presărați în tot ceea ce faceți.“

Beatrice Alexandra MODIGA

La COACĂZ, ZMEUR și MUR – se va aplica un tratament la apariția butonilor liberi pentru combaterea bolilor foliare, acarienilor, afidelor, ţânţarului frunzelor (Dasineura tetensi) şi insectelor defoliatoare cu:

1. DITHANE M 45 – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + SULFOMAT 80 PU – 0,4% + CALYPSO 480 SC – 0,02%.

La CĂPŞUN – se va aplica un tratament la buton alb pentru a combate pătarea albă, pătarea purpurie, putregaiuri, molia căpşunului, acarieni, păduchi de frunze cu:

CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 – 0,2% + ALIETTE 80 WG – 0,2% + FASTAC 10 EC – 0,02%.

Alte Recomandări importante:

Luați masurile ce se impun pentru protectia mediului inconjurator !

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de solutii sau apa rezultata în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

-este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejarii sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: DIRECȚIA FITOSANITARĂ - OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Pădurea constituie o bogăție și fără a fi exploatată irațional. Ba chiar fără a fi deloc exploatată. Acesta este secretul pe care ar trebui să îl afle toți aceia care îndată ce pun mâna pe un petec de pădure sar să taie copacii. O pădure tăiată dispare și nu mai produce nimic. O pădure vie este o sursă permanentă de venituri, mai mari sau mai mici. Iar una dintre sursele de venituri deloc neglijabile, pusă la dispoziție de codrii, o reprezintă fructele de pădure.

Prețurile cresc...

Pentru Regia Națională a Pădurilor „Romsilva“, colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor și a plantelor medicinale constituie una dintre activitățile tradiționale. În fiecare an, pădurarii colectează de la localnici fructe de pădure, anumite specii de ciuperci, precum gălbiori și hribi, ca și unele plante medicinale. Aceste produse au mare căutare la procesatori, mai ales din străinătate. Iar faptul că sunt sălbatice și provin din România nu face decât să le crească prețul. Aceste două atribute se constituie într-o garanție a faptului că sunt produse bio. Iar prețul plătit pentru ele reflectă aprecierea de care se bucură. Ba mai mult decât atât, crește de la an la an, la fel ca și cererea.

Spre exemplu, în acest an prețul pentru cătina congelată a crescut cu nu mai puțin de 48%, de la 1.264 euro/tonă în 2016 la 1.847 de euro/tonă în acest an. Nici măceșele congelate nu au avut o variație de preț mai mică, ele crescând de la 663 euro/tonă în 2016 la 982 euro/tonă. Zmeura congelată s-a vândut cu 2.276 euro/tonă, adică un preț cu doar 12 procente mai mare decât cel din anul trecut. Aceeași scumpire s-a aplicat și afinelor, care s-au vândut anul acesta cu 2.684 euro/tonă, față de 2.353 euro/tonă anul trecut.

Important de precizat este că aceste prețuri au fost obținute în urma organizării unor licitații. Așadar, ele exprimă foarte fidel realitatea de pe piață și nu rezultatul unor manevre comerciale.

...producția scade!

Cu toate că, așa cum am arătat, prețurile de anul acesta au fost foarte bune, cantitățile de fructe de pădure care ajung la punctele de colectare ale RNP Romsilva sunt în scădere. În ultimii trei ani scăderea a fost constantă. Astfel, în anul 2015, față de un program anual de achiziție de 3.500 de tone, au fost achiziționate numai 3.414 tone de fructe de pădure. În 2016, deși se dorea achiziționarea unei cantități de 3.300 de tone, la punctele de colectare s-au adunat, cu greu, 2.364 de tone.

În acest an, până în prezent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a achiziționat 2.325,9 tone de fructe de pădure și a livrat partenerilor comerciali, în urma licitațiilor, 2.142,3 tone. Alte 183,57 tone se află momentan în stoc, urmând a fi comercializate până la sfârșitul anului. Până atunci, pădurarii speră să se mai adauge și alte cantități, având în vedere cererea existentă. Moldova este cel mai mare furnizor de produse ale pădurii, dacă e să judecăm după cantitățile predate la punctele de colectare Romsilva. Județul Vaslui a realizat cea mai mare achiziție, de 388 de tone, urmat de județele Iași, cu 174,7 tone, Suceava, cu 140,8 tone, Galați, cu 124,5 tone. Județul Argeș, din Muntenia, se clasează abia pe locul al cincilea, cu 122,4 tone.

Program-pilot pentru cultivarea plantelor de pădure

Diversitatea produselor achiziționate de Romsilva este destul de largă. Astfel, la punctele de colectare se achiziționează zmeură, măceșe, mure, afine, cătină, porumbe și fructe de păducel.

Ba chiar mai mult decât atât, în acest an Direcția Silvică Bihor a achiziționat în acest an nouă tone de măline, iar Direcția Silvică Bistrița două tone de scorușe, în urma unor comenzi speciale.

Ca o dovadă că Regia acordă importanța cuvenită acestei laturi a activității sale, stă și faptul că s-a căutat o soluție pentru ca în viitor să poată fi crescută cantitatea de fructe de pădure colectată. Ca un prim pas în această direcție, anul acesta a fost demarat, în apropiere de Buzău, un program-pilot de cultivare a fructelor de pădure în plantații dedicate. În funcție de rezultatele obținute, astfel de programe vor fi realizate în mai multe regiuni ale țării, acolo unde există condiții favorabile.

Motiv pentru a colecta fructe de pădure

Colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor și a plantelor medicinale este realizată de către voluntari, de regulă membri ai comunităților locale. În cele mai multe cazuri, este vorba de persoane fără venituri și fără un loc de muncă stabil. În acest context, cu atât mai importantă este posibilitatea oferită de a câștiga niște bani în timpul sezonului de recoltare.

După cum am aflat de la surse din cadrul RNP Romsilva, aspectul social este și motivul pentru care Regia are un câștig minimal din vânzarea fructelor de pădure. Tocmai pentru a sprijini comunitățile locale și pe membrii defavorizați ai acestora, diferența între prețul de achiziție și prețul de desfacere al acestei categorii de produse este mică, astfel încât să permită obținerea unor venituri cât mai mari pentru culegători. A căror muncă, cinstit vorbind, nu este deloc ușoară...

Însă, pe de altă parte, este o activitate accesibilă aproape oricui și care, așa cum este gândită la ora actuală, oferă o bună oportunitate de a câștiga sume deloc neglijabile. Desigur, celor care se îndură să schimbe umbra terasei de la cârciumă cu umbra pădurii!

GALERIE FOTO

Alexandru GRIGORIEV

Zmeurul este un arbust ce aparține familiei Rosaceae, tufos ca structură, cu tulpini drepte, arcuite spre vârf, cu frunze dințate la extremități, albe pe partea inferioară și verzi pe cea superioară, care are flori albe ce înfloresc începând din luna mai. Deși crește spontan în mai multe locații din țara noastră, zmeurul a atras atenția agricultorilor care au înființat culturi tocmai pentru că valorificarea fructelor și, de ce nu, și a frunzelor se poate transforma într-o afacere prosperă. Care sunt pașii pentru înființarea unei culturi de zmeur ce se întinde pe un hectar, care este investiția inițială și cum poate fi recuperată am aflat de la domnul inginer agronom Gabriel Achim, producător și distribuitor de material săditor, zmeur și mur, din Fundulea.

Alegerea terenului și plantarea

Chiar dacă nu are pretenții la sol, zmeurul are o mai bună dezvoltare și, implicit, oferă o productivitate mai ridicată dacă noua plantație va fi amplasată într-o zonă în care solul este nisipo-lutos, bogat în humus, bine aerisit și care permite reținerea apei. Pregătirea solului presupune a fi arat, discuit și se aplică anumite îngrășăminte, de preferat un complex NPK, lucrări care de altfel se realizează și în cadrul înființării majorității culturilor. Plantarea se poate realiza fie primăvara, fie toamna. Însă este recomandată plantarea în toamnă pentru a nu risca ca în lunile imediat după plantare să fie secetă, așa cum s-ar putea întâmpla în perioada mai-iunie în cazul în care plantarea se realizează primăvara.

În momentul plantării, drajonii trebuie să aibă vârsta de un an, iar prețul/bucată începe de la 2,5 lei și poate ajunge până la 6 lei, în funcție de soi. Pentru înființarea unui hectar sunt necesari circa 7.000-10.000 de bucăți; distanța la plantare poate diferi, însă specialiștii recomandă pregătirea unor găuri cu adâncimea de 60 cm și adâncimea de 40 cm, la distanța de 2-3 metri între rânduri și 1 metru pe rând. Drajonul se așază în pământ la o distanță de 20-30 cm, diferența până la 60 cm fiind astupată cu pământ. În aceste condiții trebuie menționat faptul că cel care se hotărăște să înființeze o cultură de zmeur ce se întinde pe un hectar ar trebui să dispună de aproximativ 10.000 de euro, bani necesari pentru achiziționarea butașilor, a materialelor necesare pentru înființarea culturi, plus cheltuielile pentru efectuarea lucrărilor solului.

Cei care intenționează să înființeze o cultură trebuie să știe că zmeurul are nevoie de lumină, prezența ei influențând calitatea fructelor; de aceea este recomandată plantarea pe versanți.

Și temperatura este un factor important deoarece trebuie cunoscut faptul că nu suportă temperaturile negative sub -20°C și nici pe cele prea ridicate în perioada de vegetație. De asemenea, umiditatea este un alt factor cheie în dezvoltarea plantației. Zmeurul are nevoie de apă, însă nu de foarte multă; în cazul în care există riscul apariției băltirilor trebuie știut că pot provoca asfixierea rădăcinilor. În cazul în care imediat după plantare nu se înregistrează precipitații, este recomandată udarea butașilor cu circa 3-4 litri de apă, operațiune ce trebuie repetată cel puțin de două ori, apoi drajonul trebuie tăiat la maximum 5 cm de sol.

Tratamente și întreținere

Modul de plantare se alege în funcție de sistemul de conducere pe care se vrea a se dezvolta cultura: în benzi cu spalieri, în formă de gard fructifer, sub formă de evantai sau pe araci. Unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie cunoscute despre zmeur este faptul că nu are buruieni, dezvoltarea este mult mai rapidă și sigură și de aceea necesită fie stropiri, fie îndepărtarea acestora cu sapa, în funcție de cum își permite sau preferă cultivatorul. Dacă se optează pentru erbicidat, este recomandată aplicarea unui produs care combate buruienile cu frunză lată, iar între rânduri se poate aplica un erbicid total. Zmeurul necesită stropire împotriva bolilor chiar înainte de perioada de înflorire; de asemenea, sunt necesare și tratamentele contra dăunătorilor, numărul total al acestora fiind uneori și mai mare de 6.

Solul trebuie întreținut asemenea unui ogor; o dată la 3 ani se aplică gunoi de grajd, necesită apă dacă este secetă. Primăvara se îndepărtează tulpinile uscate care au rodit anul anterior și se răresc pentru a permite o mai bună dezvoltarea în noul sezon.

Recoltare şi valorificare

Apariția fructelor se poate observa încă din primul an, nu în cantități foarte însemnate, însă din anul 3-4 recoltele pot ajung la maximul producţiei indicate de soiul plantat. Zmeura se coace la începutul lunii iunie, iar recoltarea se poate realiza manual sau cu utilaje, însă la noi în țară se recoltează cu precădere manual deoarece utilajele ce ar putea fi folosite au un preț ce se apropie de 200.000 de euro.

Valorificarea producţiei poate aduce venituri importante în fermă, mai ales că preţul zmeurei per kilogram nu prea scade sub 10 lei; în funcţie de perioadă şi tipul de vânzare, engros sau en detail, poate trece de 25 lei/kg. Un bun atu pentru valorificarea zmeurei ar fi comercializarea în extrasezon, conservată la congelator, fiind distribuită restaurantelor sau cofetăriilor la un preţ convenabil. Fructele se folosesc atât în industria alimentară, cât şi în cea farmaceutică pentru medicamente sau ceaiuri. De asemenea, frunzele şi lăstarii pot fi comercializaţi pentru valorifi­carea în industria farmaceutică.

Loredana Larissa SOFRON