Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 May 2021

Raport întocmit de SCDPCPN Dăbuleni - Spor de 3.881 kg/ha la struguri după aplicarea produselor Daymsa

La începutul anului 2017 compania Daymsa a încheiat un parteneriat cu Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni cu scopul de a demonstra eficiența produselor sale chiar și în condiții vitrege de sol și climă, așa cum se înregistrează de mulți ani în Câmpia Olteniei. În urma testărilor, specialiștii de la stațiune au emis un raport cu rezultatele înregistrate la vița-de-vie, pepeni verzi, pepeni galbeni și tomate după aplicarea fertilizanților cu origine spaniolă. Pentru că subiectul este de un real interes, vom prezenta în acest număr al revistei rezultatele înregistrate la vița-de-vie, urmând ca pe parcursul edițiilor viitoare să revenim cu informații și despre celelalte specii menționate în raport.

„Am vrut să vedem în ce măsură aceste produse contribuie la îmbunătățirea structurii solului și absorbția nutrienților, la creșterea fructificării, asigurarea unei uniformități în fructificare, dacă pot corecta deficiențele de calciu, zinc și mangan. De asemenea, am avut în vedere creșterea rezistenței plantelor la factorii de stres termic care intervin în timpul perioadei de vegetație“, se menționează în raportul semnat de dr. ing. Iulian Rățoi, din care vom spicui în continuare.

În ceea ce privește vița-de-vie, testările s-au efectuat pe soiul Riesling italian, plantat în anul 2013, și Victoria, plantat în anul 2009. Forma de conducere a butucilor la cele două soiuri este cea clasică (joasă), distanțele de plantare a acestora fiind de 2,2/1,2 m. În acest caz specialiștii au urmărit coeficienții de fertilitate, indicii de productivitate, producția de struguri pe butuc, greutatea unui strugure, greutatea a 100 boabe de strugure, conținutul de zaharuri acumulate și aciditatea titrabilă totală.

La fertilizarea de bază s-a folosit rețeta N33P33K33, din îngrășământul complex de tip 3, N 16 P 16 K 16. Iar ca lucrări s-au efectuat: arătura de primăvară, tăierea în uscat, sapa mare pe rând după plug, prașile pe rând de 3 ori, tratamente fitosanitare de 7 ori, dirijat, plivit și copilit lăstari, desfrunzit parțial.

Contextul climatic în care s-au făcut experimentele

Anul agricol 2016-2017 a înregistrat temperaturi nocive (de până la -23,4°C) pentru organele viței-de-vie în luna ianuarie, care au distrus toate organele viței-de-vie situate deasupra stratului de zăpadă, a cărui grosime a fost de 40 cm.

În perioada de vegetație s-au înregistrat temperaturi ridicate, cu valori de peste 30°C, începând din data de 12 iunie și până pe data de 29 septembrie, cu maxime absolute lunare de peste 40°C, în toate lunile de vară, care au determinat apariția fenomenului de arșiță și au influențat negativ desfășurarea fazelor de vegetație și acumulările plantelor, în special în perioada de creștere intensă a lăstarilor și strugurilor, astfel că perioada de pârgă s-a declanșat cu 7 zile mai târziu decât în anul 2016.

Pentru a preveni efectul negativ al temperaturilor minime nocive din perioada de repaus relativ, în toamna anului 2016 de la fiecare butuc de viță-de-vie s-au protejat câte două coarde de rod, prin aplecarea acestora la suprafața solului și acoperirea cu pământ.

Producții la soiul Riesling italian

În aceste condiții, la soiul Riesling italian noile produse marca Daymsa au fost folosite pe o suprafață de 600 mp astfel: Naturcomplet-G, 300 kg/ha, aplicat la pregătirea solului, după tăierea în uscat, Naturfos cu Ca și B, 3 l/ha, aplicat de 4 ori, în alternanță cu tratamentele pentru boli foliare, cu efect de prevenire a bolilor fungice, Retenol, 1 l/ha, aplicat la fiecare tratament foliar și Naturamin WSP, 1 kg/ha, aplicat la apariția frunzelor. Pentru compararea rezultatelor, experimentele au inclus și o suprafață netratată foliar de aceeași suprafață, 600 mp.

În urma tratamentelor, specialiștii de la Dăbuleni au constatat că produsele companiei Daymsa au influențat productivitatea butucilor, indicele de productivitate relativ înregistrând valori de 0,31 în varianta tratată și 0,28 în varianta netratată, în timp ce indicele de productivitate absolut a atins valoarea de 0,44 în sola tratată și 0,39 în cea netratată.

În concluzie, producția de struguri a fost superioară în varianta tratată cu 2.935 kg/ha, datorată, în principal, creșterii în greutate a boabelor de strugure ca urmare a tratamentelor cu produsele administrate (tabelul nr. 1). Astfel, greutatea a 100 de boabe de strugure a înregistrat o valoare de 188 g în varianta tratată superioară variantei netratate, în care s-a înregistrat o valoare de 172 g. În varianta tratată s-a înregistrat și un conținut de zaharuri totale mai mare comparativ cu varianta netratată, respectiv 211 g/l față de 195 g/l. Tratamentele aplicate nu au influențat aciditatea titrabilă totală, exprimată în g/l H2SO4.

Tabelul nr. 1 – Producția de struguri și calitatea acesteia în funcție de tratamentele cu produse Daymsa la soiul de viță-de-vie Riesling italian

soiuri struguri tabel 1

Rezultate înregistrate la soiul Victoria

Combinația de produse Daymsa aplicate la acest soi a fost următoarea: Raiza, 5 l/ha + Naturvital Plus, 10 l/ha, aplicat de 3 ori, la apariția frunzelor, la 7 zile de la primul tratament și la 7 zile de la al doilea tratament, Naturamin WSP, 1 kg/ha, la apariția frunzelor, Naturamin WSP, 1 kg/ha, la apariția inflorescențelor, Naturfos cu Ca și B, 3 l/ha, pentru prevenirea bolilor fungice, Folitex, 2-3 l/ha, 2 aplicări, la intrarea strugurilor în pârgă, și apoi la 7-10 zile, Madurel, 3-5 l/ha, 3 aplicări, la intrarea strugurilor în pârgă, la fiecare 15 zile.

Viabilitatea mugurilor principali la intrarea acestora în vegetație și fertilitatea lăstarilor nu au fost influențate de produsele aplicate, în schimb acestea au influențat indicii de productivitate. Prin aplicarea foliară a produselor Daymsa, enumerate mai sus, s-au realizat valori mai mari ale indicilor de productivitate, atât al celui relativ, cât și al celui absolut. Astfel, valoarea indicelui de productivitate relativ a înregistrat o valoare de 0,34 în varianta tratată, superioară celei înregistrate în varianta netratată, în care s-a înregistrat o valoare de 0,31. De asemenea, indicele de productivitate absolut a fost superior variantei netratate (0,42) când s-au aplicat foliar produsele, la care s-a înregistrat o valoare de 0,50. Aceste valori mai ridicate, în varianta tratată, s-au înregistrat pe seama creșterii în greutate a boabelor de strugure și în speță a creșterii greutății strugurilor, contribuind astfel la creșterea producției de struguri la unitatea de suprafață.

Producția de struguri a fost mai mare în varianta tratată cu 3.881 kg/ha față de varianta netratată, (tabelul nr. 2). Creșterea producției de struguri s-a datorat creșterii greutății medii a 100 de boabe, care în varianta tratată a realizat o valoare de 878 g comparativ cu 838 g, cât s-a realizat în varianta netratată. Aplicarea foliară a produselor companiei Daymsa a contribuit și la sporirea conținutului de zaharuri totale de la 134 g/l în varianta netratată la 148 g/l în varianta tratată. Mai mult decât atât, după aplicarea produselor Daymsa aciditatea titrabilă totală exprimată în g/l H2SO4 a crescut de la 3,68 la 3,77.

Concluzia specialistului

Produsele firmei Daymsa aplicate la vița-de-vie nu au influențat fertilitatea lăstarilor, ci doar productivitatea butucilor, în cazul ambelor soiuri, deoarece au fost administrate după formarea mugurilor floriferi.

Tabelul nr. 2 – Producția de struguri și calitatea acesteia în funcție de tratamentele cu produse Daymsa la soiul de viță-de-vie Victoria

soiuri struguri tabel 2

Sfănta Sărbătoare de Crăciun intămpinată cu sute de vinuri, spumante, frizante, distilate, la Km Zero al Bucureștiului

”IUBESC VINUL ROMÂNESC” – Dacă iubiți cu adevărat vinul românesc, vă așteptăm cu drag la cea de-a VII-a ediție a Salonului VINTEST - ”VIN DE CRĂCIUN – Vinul - Arta si design-ul sticlei și al etichetei, arhitectura cramei”.

Sute de sortimente deosebite de vin, de spumante și frizante, de distilate în sticle mai mult sau mai puțin clasice, cu etichete semnate de pictori, graficieni consacrați vor fi expuse, bineînțeles degustate la emblematica Sala Expozitionala a Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu ” din București, strada Academiei nr. 18-20, sector 1, în perioada 15-17 decembrie 2017.

Manifestarea noastră va fi armonios întregită și de Expoziția de imagine fotografică a arhitecturii clasice sau futuriste a fiecărei crame participante și de un pre-eveniment ”Drumul vinului și arhitectura ca brand în turismul viticol”

Pe parcursul celor trei zile, nouă producatori de vin, spumante, frizante, distilate vor  fi selecționați pentru a participa la concursuri sondaj cu publicul vizitator, conform tematicilor stabilite:

  1. Impactul sticlei și al etichetei in achiziționarea
  2. Rolul imaginilor    fotografice    cu    arhitectura   cramelor,   restaurantelor, pensiunilor, în decizia de a accesa turismul
  3. Răspunsul prompt al pubicului vizitator la relația Vechi vs

”În Campania IUBESC VINUL ROMÂNESC din acest an venim cu conceptul Vinul – Arta și Design-ul sticlei și etichetei, arhitectura cramei ce reunește producători importanți  care  vor  prezenta  peste 200 de sortimente  de  vin, despumante sau frizante și distilate, acompaniate de sugestive imagini ale cramelor, restaurantelor, pensiunilor.

În urmă cu 27 de ani, multe din cramele și clădirile în care se producea vinul arătau extrem de simplu, chiar auster, unele, dar între timp  a  intervenit dorința de nou, de schimbare, realizându-se adevărate construcții avangardiste dar nu numai!- în care vinul de excepție și arhitectura ambientă oferă un spectacol sui generis pe măsură. Astăzi, producătorii sunt pregătiți nu numai pentru piața națională, ci și pentru cea internațională, ceea ce, implicit va  duce la dinamizarea turismului viticol și la educarea consumatorului, de care noi ne ocupăm de mai bine de 14 ani, atât în edițiile de la Timișoara, cât și  prin cele de  la București.

Este bine să reamintim câteva crame de referință din diverse țări cu recunoscute tradiții vitivinicole, precum: în Franța, Château Cheval Blanc din Saint Emilion, Arhitectura Christian de Portzamparc; în Spania, Bodega Marques de Riscal din Elciego, Arhitectra Gehry Partners; în Italia, Cantina Rotari din Trento, Arhitectura Alberto Ceccheto; în Portugalia, Adega Maior, din Campo Maior, arhitectura Alvaro Siza; în SUA, California Napa Valley, Opus One, realizată prin colaborarea dintre Robert Mondavi și baronul Philippe de Rothschild. De reținut că a doua atracție turistică în SUA California, după Disneyland sunt Podgoriile din Napa Valley”, precizează ing. Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Cei dornici să deguste și să cumpere măcar o sticlă sau două, deosebită, pentru Sfânta Masă de Crăciun, sunt asteptați de vineri până duminică, între orele

10.00 – 18.00 la ”IUBESC VINUL ROMÂNESC – VIN DE CRĂCIUN”. Un bilet de intrare costă numai 20 lei, pentru care fiecare vizitator primește câte un pahar de vin suvenir pentru multiple degustări în cadrul salonului.

IUBESC VINUL ROMÂNESC este un eveniment de vârf la care concură superlativ, ca de obicei, peste 100 de parteneri și colaboratori de elită.

Diferențe mari de producție la struguri de la o zonă viticolă la alta

La ora la care documentam acest articol (9 octombrie) nu se finalizase încă recoltatul strugurilor de vin și de masă. În fine, procentul era undeva la 70-80% din suprafața existentă la nivel național. Și oricum circuitul de colectare a datelor este unul mai sofisticat, astfel că abia în decembrie vom avea un tablou final cu producția de struguri în acest an, pe alocuri dificil din punct de vedere meteorologic. Trebuie deci să spunem că datele pe care le vom prezenta astăzi, obținute de la direcțiile agricole, sunt provizorii.

Alba (Podgoria Târnave, cu centrele viticole Blaj, Jidvei; Podgoria Alba, cu centrele Alba Iulia și Ighiu; Podgoria Sebeș-Apold, cu centrul viticol Sebeș; Podgoria Aiud, centrul viticol Aiud): suprafața recoltată - 2.871 ha, producția totală - 28.700 tone, producția medie - în jur de 10.000 kg/ha. De precizat că datele sunt colectate de la societățile comerciale, care obțin, de obicei, producții mari (recordmani se pare că sunt, și anul acesta, specialiștii de la SC Jidvei SA), dar recolta va scădea când vor fi adăugate cifrele de la gospodăriile individuale.

Timiș (Podgoria Banatului, cu centrele viticole de la Jamu Mare, Teremia Mare, Recaș, Silagiu și Tirol): producția medie la strugurii de vin este de 11.000 kg/ha, iar cea de struguri de masă – de 7.000 kg/ha. Strugurii de masă au fost mai sensibili și la iarna târzie, și la precipitațiile abundente din primăvară, dar și la seceta de peste vară.

Prahova (Podgoria Dealu Mare, cu centrele Tohani, Urlați-Ceptura, Valea Călugărească, Gornet Cricov și Boldești): după recoltarea a 70% din suprafață, producția la strugurii de vin este de 9.000 kg/ha, iar la cei de masă – de 3.900 kg/ha. Recolta uluitor de mică la strugurii de masă ar fi determinată de înghețurile târzii și de ninsorile din luna aprilie, spun specialiștii.

Tulcea și Constanța (Podgoria Sarica-Niculițel, cu centrele viticole Niculițel, Tulcea, Măcin, Dăeni, Hârșova; Podgoria Istria-Babadag, cu centrele Babadag, Valea Nucarilor, Istria; Podgoria Murfatlar, cu centrele viticole Murfatlar, Medgidia, Cernavodă; Podgoria Ostrov, cu centrele Ostrov, Băneasa, Oltina și Aliman; centrele independente de la Adamclisi, Independența, Chirnogeni, Cobadin, Mangalia și Techirghiol): producția medie la strugurii de vin – 6.700 kh/ha în Tulcea și 6-8.000 kg/ha în Constanța, iar la strugurii de masă – 7.000 kg/ha în Tulcea și 5-6.000 kg/ha în Constanța. De precizat că producția este mai mică în gospodăriile populației și în viile vechi și mare, spre 10.000 kg/ha, la societățile comerciale și în plantațiile noi, înființate prin reconversie (bani europeni).

Galați (Podgoria Dealu Bujorului, cu centrele viticole Bujoru, Oancea, Berești, Smulți; Podgoria Nicorești, cu centrele Nicorești și Buciumeni; Podgoria Tecuci, cu centrele Tecuci și Ivești; Podgoria Covurlui, cu centrele Băleni, Scâteiești, Smârdan și Pechea; centrele independente Corod, Nămoloasa și Grivița): la strugurii de vin, pe suprafața recoltată de 12.420 ha, dintr-un total de 15.437 ha, s-a obținut o medie de 4.400 kg/ha, mai mare la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru, iar la strugurii de masă media se situează la 6.000 kg/ha. Producția mică este pusă pe seama faptului că un procent covârșitor din plantații înseamnă viță-de-vie mai bătrână de 25 de ani, iar în județ a fost plantată o suprafață neînsemnată prin programul de reconversie.

Vrancea (Podgoria Panciu, cu centrele viticole Panciu, Țifești, Păunești; Podgoria Odobești, cu centrele Odobești, Jariștea, Bolotești; Podgoria Cotești, cu centrele Vârteșcoi, Cârligele, Cotești și Tâmboiești): la strugurii de masă, după recoltarea a 95% din suprafața de 4.600 ha, s-a obținut o medie la hectar de 7.200 ha, iar la strugurii de vin, de pe 80% din totalul suprafeței de 15.000 ha, producția la hectar este de 7.600 kg/ha. Societățile comerciale au obținut și în acest an, considerat în Vrancea unul bun, și 16-17 tone de struguri la hectar, dar producția medie pe județ este diminuată de recolta mai slabă din gospodăriile individuale, care reprezintă 62% din întreaga suprafață ocupată cu vița-de-vie.

Iași (Podgoria Cotnari, cu centrele viticole Cucuteni, Cornari, Hârlău; Podgoria Iași, cu centrele Copou-Șorogari, Uricani, Galata, Bucium, Tomești, Comarna, Covasna, Bohotin; centrele independente Plugari și Probota): la strugurii de vin, media este de 9.500 kg/ha, iar la cei de masă – de 7.900 kg/ha. Recordul de producție, peste 13.000 kg/ha, va fi consemnat pesemne într-o vie tânără (ing. Lungu); producții bune sunt și în zona Cotnari (11.500 kg/ha), iar la Bucium media va fi undeva la 9.000 kg/ha.

Maria BOGDAN

Noi măsuri de investiții pentru sectorul vie-vin

Pentru a veni in sprijinul solicitanților din sectorul vie-vin și pentru a crește absorbția fondurilor europene alocate măsurilor notificate în Programul Național de Sprijin al României 2014 - 2018, a fost elaborat un act normativ care, pe lângă investițiile deja accesate de către producători, cuprinde și investiții în construcția de imobile noi destinate vinificației (crame), laboratoare pentru controlul calității, imobile cu destinația de prezentare și vânzare, săli de degustare, care, până la apariția prezentului ordin, se puteau accesa doar prin PNDR.

Sprijinul se acordă în baza Ordinului nr. 208/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de învestiții, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin al României (PNS) în sectorul vitivinicol 2014 – 2018, aprobate prin Ordinul nr.1801/2014.

În acest sens, a fost stabilită aria solicitanților care accesează fonduri europene pentru măsura de investiții, respectiv:

  • persoane juridice cu domiciliul fiscal în România;
  • instituții și unități de cercetare-dezvoltare vitivinicolă, definite conform legislației naționale în vigoare;
  • persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale;
  • asociații de doi sau mai mulți producători și/sau organizații interprofesionale, care realizează o operațiune de producție, de prelucrare, de ambalare sau de comercializare a produselor din sectorul vitivinicol și care propun programe de investiții, altele decât cele finanțate prin PNDR, care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
    • exploatează plantații viticole înscrise în Registrul plantațiilor viticole, produc și/sau îmbuteliază vinuri în întreprinderea vinicolă proprie sau, în nume propriu, la terții și comercializează produsele vinicole în nume propriu;
    • achiziționează struguri pentru vin, produc și/sau îmbuteliază vinuri în întreprinderea vinicolă proprie sau, în nume propriu, la terți și comercializează produsele vinicole în nume propriu;
    • comercializează produse vinicole achiziționate de pe piața internă

Condiția principală pentru accesarea tuturor operațiunilor eligibile din cadrul măsurii de investiții este ca solicitantul să producă vinuri, în unitatea proprie, sau în nume propriu la terți și să comercializeze producția vinicolă obținută.

Solicitările de investiții se depun în sesiune deschisă la sediile centrelor județene ale APIA.

Cuprinsul programelor de investiții, documentația solicitată de către APIA, acțiunile din cadrul operațiunilor eligibile precum și Cererea pentru acordarea sprijinului financiar sunt detaliate în cuprinsul Ordinului nr.1801/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, cu modificările și completările ulterioare.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

În baza Organizării Comune de Piață unice aferente sectorului vitivinicol, începând cu anul      2009, Romania a beneficiat de fonduri europene prin programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol.

Pentru noua perioadă de programare 2014 – 2018 producătorii de struguri pentru vin pot accesa fonduri FEGA prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol, cu o alocare financiară anuală de 47,7 milioane euro, pentru următoarele 5 măsuri de sprijin:

  • promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în UE care constă în acțiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată și indicații geografice, precum și submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viței-de-vie
  • restructurarea și reconversia podgoriilor
  • asigurarea recoltei
  • investiţii
  • distilarea subproduselor.

Pentru măsura de investiții, contribuția Uniunii Europene este de maximum 50% din costurile eligibile, fondurile reprezentând finanțare FEGA, iar contribuția beneficiarilor este de minimum 50%.

Pagubele din sectorul pomicol și viticol, în cifre

Conform unui comunicat de presă emis de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești“, pagubele înregistrate în zonele colinare în urma fenomenelor climatice din perioada 17 -26 aprilie 2017 sunt semnificative. În urma evaluărilor făcute de unitățile de cercetare pomicole și viticole, multe dintre plantații sunt compromise.

Înghețuri târzii în aprilie, o premieră

Temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României (-4°C, până la -6°C), în perioada 20-24 aprilie 2017, reprezintă un fenomen rar, care nu a mai fost înregistrat de stațiile meteorologice ale stațiunilor noastre niciodată. Aceste temperaturi survin după o perioadă de temperaturi foarte ridicate din luna martie și prima jumătate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7-10 zile în perioada de temperaturi negative.

Temperaturile minime au fost înregistrate de către senzorii din stațiile meteorologice ale unităților de C-D amplasate în livadă.

În această perioadă, speciile pomicole semințoase (măr, păr, gutui), nucifere (nuc) și arbuștii fructiferi (căpșun, afin, zmeur, coacăz) se aflau în plină fază de înflorire. Speciile pomicole sâmburoase (prun, cireș, vișin, cais, piersic) se aflau în faza de sfârșit a înfloritului până la fruct tânăr, în funcție de soi și zona climatică.

Principalele pagube înregistrate

PRUN: la ICDP Pitești – Mărăcineni, SCDP Vâlcea, SCDP Târgu Jiu, SCDP Voinești, pierderi de până la 95%. În zona Iași și Bistrița nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. Printre soiurile cele mai afectate sunt Stanley și Anna Spath. CIREȘ: au fost puternic afectate în aceleași zone ca și prunul soiuri precum Regina, Kordia în proporție de 95%. În zona Iași, cireșul a fost afectat în procent de 35%. PIERSIC și CAIS: zona principală Dobrogea nu a fost afectată. NUC: afectat 100% în zona colinară. MĂR: au fost înre­gistrate pagube în special în zona Pitești, Voinești, Târgu Jiu prin afectarea florilor în proporție de 36% la soiul Golden până la 80% la soiul Idared. CĂPȘUN: afectat 90% în zona colinară.

Așa cum se observă, situația nu este generală în toate zonele țării, temperaturile negative în jurul a -4 grade C înregistrându-se cu precădere în dealurile și colinele lanțului carpatic, mai ales pe văi.

Măsuri necesare

Determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secționarea organelor de rod), constatarea și transmiterea daunelor către comisiile locale.

Lipsa / diminuarea rodului din acest an nu trebuie să ducă la abandonarea plantațiilor, recomandându-se tratamente fitosanitare pentru menținerea unui frunziș normal, care să susțină diferențierea rodului pentru următorul an (trebuie aplicată o tehnologie de criză prin diminuarea cantităților de îngrășăminte și aplicarea unor tratamente numai pentru sănătatea frunzișului).

Plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asigurați.

În eventualitatea susținerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de cca 2.500 lei/ha.

Pagubele înregistrate în viticultură

Și în acest sector înghețurile târzii au afectat lăstarii principali și implicit producția, diferențiat în funcţie de amplasarea plantaţiilor viticole şi pornirea în vegetație a soiurilor vinifera.

În podgoriile din nordul Moldovei, mersul vremii a cuprins ninsori și temperaturi minime absolute în aer și sol (-1,4°C) sub pragul de îngheț al lăstarilor, care au condus la pierderi mari de 70-90%, refacerea butucilor fiind posibilă numai din mugurii dorminzi. În zona centrală (Odobești), temperaturile scăzute au afectat lăstarii principali mai ales la șes și la plantațiile tinere cu forme de conducere semiînaltă și înaltă. În partea de S și S-E a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile de -3,4°C au afectat lăstarii principali și producția în proporție de 15-90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorității soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20-80% în cazul amplasării plantațiilor pe șes. În podgoria Dealu Mare, temperaturile de -1,2°C au afectat parțial producția (15-50%), iar în vestul țării pierderi mai mari se înregistrează la șes și mai puțin pe versanți și platouri.

De asemenea, la şes s-au înregistrat pagube la plantaţiile de portaltoi unde au îngheţat lăstarii porniţi în procent de 50%, ceea ce va determina o întârziere a vegetaţiei cu aproximativ 2-3 săptămâni, care se va repercuta asupra numărului de butaşi maturaţi, într-un procent de 15% pierdere. O situaţie aparte o prezintă plantaţiile din centrele viticole Bujoru și Pietroasa, unde se estimează pierderi și în plantațiile viticole amplasate pe versanți, de până la 60%.

În concluzie, starea de vegetație a plantațiilor viticole la acest moment este bună, cu excepţia plantaţiilor viticole amplasate la şes şi la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producție cauzate de brume și înghețuri târzii, cuprinse între 15-100%. Gradul de afectare a rodirii plantațiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetație normală.

Măsuri agrotehnice pentru refacerea viilor afectate

– Refacerea viţelor afectate de brume târzii de primăvară în perioada dezmuguritului. Aceasta se bazează pe capacitatea de lăstărire a ochilor secundari încă neporniţi în vegetaţie la survenirea brumei şi a celor dorminzi de pe cordoane. Lăstarii fără rod se ciupesc când aceştia ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtători de inflorescenţe.

– Refacerea butucilor afectaţi de brumele târzii de primăvară, după emiterea lăstarilor.

În funcţie de momentul apariţiei brumelor şi intensitatea acestora este necesară aplicarea următoarelor soluţii de refacere:

– Tăieri de refacere a butucilor cu vârfurile lăstarilor afectaţi de brumele târzii de primăvară. Tăierea constă în suprimarea porţiunilor de lăstari afectate ireversibil (veştejite), refacerea vegetaţiei fiind asigurată de copilii care pornesc de la subsuoara frunzelor în curs de formare, ce prelungesc vârfurile de creştere a lăstarilor. Vegetaţia se reface rapid, fără a fi afectată producţia de struguri.

– Tăieri de refacere a butucilor afectaţi de brumele târzii pe 1/3-2/3 din lungimea lăstarilor. Se îndepărtează prin tăiere porţiunile de lăstari cu frunze şi inflorescenţe afectate. Refacerea vegetaţiei are loc pe baza copililor emişi. Inflorescenţele rămase neafectate, plus cele noi care se formează pe copili pot asigura realizarea parţială a producţiei.

– Tăieri de refacere a butucilor cu lăstari afectaţi integral de brumele târzii. Se suprimă prin tăiere lăstarii afectaţi de brumă de la punctul de inserţie pe lemnul anual. Refacerea vegetaţiei se bazează pe pornirea în vegetaţie a lăstarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lăstarii se ciupesc când ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtători de inflorescenţe. Se asigură astfel elementele de rod pentru anul următor şi chiar realizarea unei mici producţii în anul în curs.

PREȘEDINTE ASAS – prof. dr. Gheorghe SIN

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 14-15

Patru mari medalii de aur pentru tot atâtea vinuri din cele 129 înscrise în concursul VINVEST

În cea de-a doua zi a Salonului Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST 2017 au fost anunțate cele mai importante premii acordate vinurilor românești înscrise la Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice ediția a XII-a. Din cele 129 de probe de vinuri, înscrise de 20 de producători românești, au primit marea medalie de aur: Crama Hermeziu cu sortimentul Roze 2016 – Scrisori 4, Cramele Recaș cu Chardonnay Barique 2016 – Sole, Vincon România cu Tămâioasă Românească 2011 – Egregio și Fine Wine cu Sortiment Roșu 2014 – Cuvee IX Lacerta. De asemenea, alte 36 de vinuri au primit medalii de aur și de argint.

“Am avut vinuri foarte bune înscrise în concurs și foarte multe. Producția națională este din ce în ce mai diversificată și mai mare, un semn extraordinar pentru dezvoltarea domeniul vitivinicol românesc. În mod special, anul acesta am avut în concurs multe vinuri roze, este și un produs tot mai cerut pe piață, iar producătorii sunt interesați de acest tip de produs”, a spus Petre Badea, președintele concursului VINVEST.

Din juriu au făcut parte persoane autorizate și membre ale Asociației Degustătorilor Autorizați din România: Petre Badea – președinte concurs, Ioan Namoloșanu, Mihai Banița, Cristian Tudor, Delia Stătescu, Dumitru Roșu, Florin Voloacă, Dorel Popa, Fernando Mihăilescu, George Cojocaru.

Vinvest premiere

“A fost un concurs foarte strâns, cu foarte multe vinuri bune. Au câștigat cei mai buni și ne bucurăm că putem oferi aceste medalii pentru vinurile românești de 12 ani. Sunt foarte importanți producătorii, și cei mari și cei mici, munca lor este grea și merită aprecierea noastră, a specialiștilor, precum și a consumatorilor. Le mulțumim tuturor celor care au participat la concursul VINVEST, îi așteptăm și la următoarea ediție”, a declarat Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST este deschis publicului în perioada 31 martie – 2 aprilie. Programul celei de-a treia zile de salon este între 10.00 și 17.00, ora prânzului fiind rezervată pentru tombolele evenimentului în cadrul cărora se vor acorda trei premii în vacanțe.

Legumicultura și viticultura, „vedetele“ simpozioanelor Syngenta

La finalul anul 2016, echipa Syngenta România a organizat două întâlniri tematice în cadrul cărora a prezentat cele mai noi produse și soluții pentru legumicultură, respectiv viticultură.

A IV-a ediție a forumului pentru legumicultură

„Prima întâlnire, dedicată fitofarmaciștilor, a ajuns la cea de a IV-a ediție și a avut 160 de participanți care au fost interesați să afle ultimele noutăți în materie de produse și tehnologii. Noutatea pe care am lansat-o cu prilejul acestui eveniment și care din 2017 va fi la dispoziție legumicultorilor este produsul Cidely Top. Este un fungicid dedicat Solanaceae, Curcubitaceae, aplicat în special pentru combaterea făinării și pătării frunzelor. Ne mândrim că avem pe etichetă și omologarea pentru combaterea Didymella bryoniae la pepeni“, a declarat Andreea Iacobecu – manager culturi speciale și legume.

Detalii specifice ale noului produs au fost prezentate de către Ștefan Dragoș – asset manager fungicide, Europa de SE: „Cidely Top este un produs de ultimă generație care conține două substanțe active: 125 g/litru difenoconazol și 15 g/l cyflufenamid. Acestea acționează într-un mod diferit. Prima are rol de prevenție, iar cealaltă rol curativ. Astfel, Cidely Top a avut eficacitate aproape de 100% pe toată perioada de cercetare de la 1 la 14 zile, aplicare preventivă și per­sistență foarte bună între cele două momente de evaluare, 8 respectiv 11 zile de la aplicare. În ceea ce privește bolile pe care le combate, putem spune că are un spectru larg de acțiune, dar extrem de important de precizat este faptul că Cidely Top protejează culturile de pepeni de Didymella bryonlae. Din câte știu eu, este singurul produs avizat pentru această boală destul de greu de combătut. Ca și culturi poate fi folosit la tomate, ardei, vinete, pepene galben, pepene verde, castraveți și dovlecei, dar și la căpșuni în doză de 100 ml/hl, maximum 1 litru/ha.“

Cum poate fi combătută Tuta absoluta

Tuta absoluta este un dăunător care a apărut pentru prima dată în țara noastră în anul 2009. În numai 7 ani acesta s-a răspândit în toate bazinele legumicole importante ale țării. Dăunătorul distruge partea verde a plantei, iar pagubele ajung și la 100%. „În majoritatea bazinelor legumicole, acest dăunător a afectat în mod special cultura de tomate, dar și la alte culturi atunci când nu găsește nimic de mâncare, cum ar fi culturile de cartof, de vinete sau de cireșe de pământ. Ocazional au apărut și pe plante din alte familii, așa cum este fasolea sau nalba. Tuta absoluta este un dăunător care acționează mai mult noaptea, ziua rămânând ascuns. Infectarea se produce pe tot parcursul perioadei de vegetație, dar cele mai mari probleme apar în mod special pe ciclul doi de cultură. Produsele pe care noi le propunem sunt Affrim și Voliam Targo. Primul se aplică în doză de 150 gr/hl și are o eficacitate de 86% la doză întreagă. Voliam Targo are o eficacitate diferită în funcție de dozaj. La o doză de 40 ml/10 litri eficacitatea este de 89%, în schimb, cu 60 ml/10 litri eficacitatea de 92% crește, iar la 80 ml/10 litri atinge eficacitatea de 94%“, a specificat Vasilică Hoarcă, director de vânzări semințe legume Syngenta.

Forumul OpiTech pentru viticultură

„Pe partea de viță-de-vie ne-am propus să adu­năm la evenimentele noastre cât mai mulți viticultori care aplică tehnologie super intensivă. Ceea ce am observat este faptul că aceștia sunt interesați nu numai de produsele pe care noi le propunem pe acest segment, ci și de informațiile pe care noi le prezentăm din industriile conexe, cum ar fi reziduurile. Deoarece viticultorii fac parte dintr-o industrie apropiată lanțului alimentar, aceștia au nevoie de tot mai multe informații pentru ca vinul să ajungă în siguranță pe mesele consumatorilor“, a precizat Andreea Iacobescu - manager culturi speciale și legume.

Principala temă a acestui forum a fost mana viței-de-vie, iar Acarianul Ruginii și Păianjenul Galicol sunt, conform reprezentaților Syngenta, principalele probleme ale viticultorilor români. „Măsurile preventive sunt esențiale în controlul acestor acarieni. Păianjenul Galicol al viței-de-vie are un număr de șapte generații sau chiar mai mult. Migrarea începe la sfârșitul lunii mai, intensificându-se după înflorit și continuă încă două luni. Migrarea pentru iernare începe în august și se încheie în octombrie. De obicei, daunele se produc doar dacă vița-de-vie suferă din alte cauze. Acarienii adulți iernează sub învelișul protector al mugurelui, iar primăvara se deplasează către muguri de dezvoltare și creează acele galerii în jurul zonei de fructificare. În al doilea caz, Acarianul Ruginii infestează primăvara devreme, când își face simțită prezența prin acea ondulare și deformare a frunzelor. În cazuri extreme, frunzele devin ruginii și cad. De asemenea, internodiile sunt scurtate, în zig-zag, foliajul devine adunat și producția de struguri este redusă. Asimilația scade foarte mult, iar procesul de fotosinteză este redus tocmai în faza în care zahărul începe să se dezvolte în frunze. Acarienii hibernează în colonii de câteva sute de femele sub învelișul protector la mugurelui. Este important să aplicăm uleiuri minerale sau produse pe bază de sulf pentru a reduce populația“, a declarat Akos Forrai – asset manager Syngenta Europa de Sud-Est.

Pentru combaterea acestor doi acarieni, reprezentantul Syngenta a recomandat folosirea a două produse care pot asigura protecție integrată: insecto-acaricidul Vertimec și fungicidul Thiovit Jet.

Vertimec poate fi aplicat atât în cultura viței-de-vie, cât și la căpșun, tomate, pomi fructiferi, ardei, vinete și pepeni. Doza recomandată este de 0,75 l/și se aplică atunci când sunt dezvoltate 3-5 frunze. Cea de a 2-a aplicare, împotriva generației de vară, se realizează atunci când apar primele simptome.

„Thiovit Jet are o formulă unică, care include 85% particule de sulf care au între 1 și 8 microni. Nu există risc de fitotoxicitate, nici la doze ridicate, nici la aplicarea în timpul înfloritului. La începutul sezonului pot fi aplicate chiar 12 kg de sulf. Cea mai sensibilă perioadă este la înflorire, cu toate acestea nu există risc ca particulele de sulf să ardă florile. În Ungaria sunt utilizate 8 kg de sulf de Thiovit chiar și la înflorire, fără să există risc de fitotoxicitate. De asemenea, produsul rezistă foarte bine la spălare, iar asta face diferența față de celelalte produse pe bază de sulf din piață“, a adăugat Akos Forrai.

Un alt aspect pe care echipa Syngenta a ținut să îl transmită atât fitofarmaciștilor, cât și viticultorilor a fost lista celor 5 reguli de aur pentru utilizarea în siguranță a produselor de protecția plantelor.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 14-15

Ministerul Agriculturii demarează realizarea unui studiu de piaţă pentru sectorul vitivinicol

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) sprijină sectorul vitivinicol, unul dintre cele mai dezvoltate sectoare ale agriculturii, cu cea mai mare rată de absorbție a fondurilor europene în proporție de 98% din Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol, pentru perioada 2007-2014, cu investiții importante în plantații viticole dar și în tehnologie de ultimă oră.

Pentru a veni în sprijinul producătorilor români, MADR a decis realizarea unui studiu de piață care să cuprindă elemente legate de cererea și oferta de struguri și vin din România, dar şi informaţii despre distribuție și consum, pe categorii de vârstă, despre prețuri ori standarde de calitate. Elementele studiului au fost agreate împreună cu reprezentanții producătorilor, respectiv organizația interprofesională ONIV.

Studiul urmează a fi realizat de Institutul de Cercetare pentru Economie Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR) din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice şi va avea următoarele elemente: regiunile viticole din Romania, sortimentul viticol al României, cererea si oferta de struguri si vin in Romania, distribuția şi consumul de vin din Romania, consumul pe  categorii de vârsta, preturile de consum la struguri şi vin, standarde de calitate pentru comercializarea strugurilor de masă şi a vinului, conținutul în zaharuri, sprijinul financiar acordat sectorului, concluzii etc. Acest studiu este în plină desfășurare, fiind demarat în 15 noiembrie 2016 și va fi finalizat în 8 decembrie 2016.

„Sprijinirea producătorilor români este una dintre priorităţile mele. Este nevoie de sprijin pentru crearea de noi piețe de desfacere. Sectorul vitivinicol fiind unul dintre cele mai dezvoltate cu produse de calitate, care a consumat toate fondurile europene pentru plantații noi, construcții, modernizare și dezvoltare, are nevoie de acest sprijin. Studiul de piață pe care l-am comandat ICEADR-ului este un prim pas pentru cunoașterea pieței din România. În primul rând, este nevoie ca românii să cunoască și să înțeleagă că avem o tradiție milenară în producerea vinului, importanța consumului moderat de vin și, nu în ultimul rând, faptul că este important să susținem noi, românii, pe cei care produc produse românești. S-ar putea, dacă identificăm o necesitate și surse de finanțare, să extindem acest studiu la piața intracomunitară sau mondială”, a afirmat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Valoarea fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene (UE) pentru măsura de promovare a produselor agricole a crescut pe total UE de la peste 50 milioane Euro în anul 2015 la aproximativ 111 milioane de euro în anul 2016 și va crește până la 200 milioane Euro până în anul 2020, aspect care, conform estimărilor, va conduce la creşterea numărului şi valorii programelor de informare şi promovare a produselor agricole derulate de beneficiari români.

Eficienţa acestor măsuri care valorizează şi sprijinul financiar primit în amonte conduce la creşterea pe termen mediu şi lung a fluxurilor comerciale cu produse agricole şi a exporturilor de vinuri de calitate, produse pe teritoriul naţional este relevată de evaluările periodice şi raportările care se efectuează pentru măsura de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi pe pieţele ţărilor terţe şi a celei de promovare a vinurilor în cadrul Programului Naţional de Sprijin în sectorul vitivinicol.

Activitatea de promovare a produselor agricole, respectiv a vinurilor, înregistrează şi în România, din anul 2009 și până în prezent, un trend crescător, în condiţiile derulării cu sprijinul financiar al Uniunii Europene şi de la bugetul de stat a 27 programe multianuale, în valoare totală de 23.771.081,50 euro.

Sursa: madr.ro

Cotnari, o așezare a răzeșilor și patria vinului

Când auzim rostindu-se cuvântul Cotnari, imediat ne gândim la licoarea bahică și poate mai apoi la comuna cu același nume care are o istorie aparte. Chiar și scriitorii au consemnat în diferite opere importanța acestei zone, iar Păstorel Teodoreanu se întreba, retoric: „Ce-ar fi pământul fără soare/ Şi bucătarul fără har,/ Literatura, fără sare,/ Moldova, fără de Cotnar?“. Trecutul glorios impune prezentului constanță și viitorului responsabilitate pentru ca aceste aprecieri să rămână vii și peste ani, așa cum secole de-a rândul toți românii au auzit de așezarea și podgoriile de pe malul Bahluiului.

Vestigii din secolul III-IV î.e.n

Situată la 44 de kilometri de Iași, comuna Cotnari este renumită în întreaga țară și chiar și peste hotare mai ales datorită podgoriei atestată documentar încă din secolul al XV-lea. Însă vestigiile arată faptul că istoria așezării este cu mult mai veche, dovadă fiind situl Cătălina, așezare geto-dacică care datează din sec. III-IV î.e.n, precum și scrierile lui Radu Rosetti în care se menționează că podgoria exista chiar și înainte de întemeierea Moldovei. Fără doar și poate, Cotnariul ocupă un loc aparte în istoria Moldovei, iar ocupația strămoșilor viticultori a fost transformată treptat în artă, combinatul de vinuri oferind astăzi principala sursă de venit pentru o bună parte dintre locuitori.

Cotnari Iasi statuie Stefan cel Mare

Despre Cotnariul de astăzi ne-a vorbit domnul primar Vasile Crețu, cel care lucrează în administrația locală încă din anul 1992 și se află în prezent la cel de-al 4-lea mandat ca primar. „Comuna are suprafața de 10.350 km2 și aproximativ 7.500 de locuitori care locuiesc în cele 11 sate răsfirate: Bahlui, Cîrjoaia, Hodora, Horodiştea, Cireşeni, Zbereni, Făgăt, Valea Racului, Iosupeni, Lupăria şi Cotnari. Trebuie menționat faptul că inițial aici a fost o așezare catolică, iar în jurul anului 1500 a fost înființată o școala latină, iar cei mai mulți locuitori erau sași și unguri aduși pe aceste meleaguri de Ștefan Cel Mare pentru a lucra vița-de-vie. Principalele preocupări ale locuitorilor țin de agricultură, cei mai mulți lucrând în zootehnie, viticultură sau pomicultură“, a menționat primarul Crețu.

În centrul comunei există un monument dedicat lui Ștefan Cel Mare, domnitorului fiindu-i recunoscute meritele în ceea ce privește dezvoltarea zonei. Locuitorii Cotnariului susțin că și în cazul comunei lor activitatea acestuia și-a pus amprenta, existând chiar și astăzi beciuri domnești care ar putea deveni importante atracții turistice. Mai mult decât atât, în zonă circulă o legendă conform căreia ar exista un beci a cărui lungime se întinde de la Cotnari la Hârlău, însă acest lucru nu este deocamdată demonstrat.

Comuna de la intrarea în UE

Comuna de astăzi păstrează tradițiile, însă urmează și cursul firesc al modernismului. Asemeni altor localități din țară, începând cu anul 2007 Cotnariul a beneficiat de bani europeni care au contribuit la dezvoltarea comunei. „Odată cu proiectele SAPARD, comuna a început să se schimbe și au fost reabilitate două drumuri județene. În 2007 am optat spre înființarea unei rețele de distribuție a apei care să deservească o parte din comună. Am implementat treptat stații de epurare și canalizare, am asfaltat și modernizat și alte drumuri, cunoscut fiind faptul că satele sunt răsfirate, specifice zonei de câmpie și podiș. Avem și proiecte în derulare, asfaltăm 5 km de drum pe bani de la Guvern și alți 5 km prin fonduri europene. Desigur, ne dorim să accesăm mai multe proiecte, să putem asigura apă și canalizare în mai toate satele comunei. Unul dintre cele mai importate demersuri este acela de a-i face pe tineri să rămână în localitate. De aceea am pus la dispoziție cetățenilor un teren pentru a construi un depozit de legume și fructe. Intenționăm să oferim terenuri celor care vor să investească și să rămână în comună, iar pe cei care au teren vom încerca să îi motivăm oferindu-le facilități, cum ar fi scutirea de impozit. Avem și dezavantajul de a fi situați mai departe de un oraș mare, de aceea poate suntem mai puțin atractivi pentru cei care vor să investească“, a mai adăugat primarul.

Educație, tradiții și turism

Cotnari Iasi peisaj

Vinurile și mai ales Grasa de Cotnari sunt arhicunoscute, iar domnul primar și-ar dori ca și comuna să ajungă la fel de apreciată precum licoarea bahică. Lucru nu imposibil de realizat, dacă ținem cont de faptul că obiectivele turistice nu lipsesc. Menționăm mai întâi cetatea geto-dacică de pe platoul Cătălina; castelul cu campanela a cărei construcție a fost începută de Asociația viticultorilor și definitivat în perioada postbelică și care în prezent servește ca sediu a SC Cotnari SA; castelul Vlădoianu, construit în anul 1901 de fostul guvernator al Băncii Naționale; ruinele Curții domnești, datând din secolul al XV-lea din care se mai pot vedea pivnițele cu bolți semicilindrice, construite din piatră brută; schitul din satul Luparia, comuna Cotnari; Castelul Hodora, podurile de piatră ce datează din vremea lui Ștefan cel Mare, precum și Muzeul Viei și Vinului de la Hârlău.

Ținând cont de toate aceste monumente, în comună a fost înființat un Centru de Informare Turistică care „a fost inaugurat în luna martie, a fost realizat cu finanțare europeană și a costat 200.000 de euro. Momentan aici lucrează o singură persoană, în curând se mai alătura încă o persoană, iar pe lângă atribuțiile pe care le au la centru și pentru că sunt plătiți de primărie, vreau să se implice și în alte programe de dezvoltare. Tot în cadrul acestui centru este amenajat un muzeu, subordonat Muzeului de Literatură din Iași, care este dedicat lui Cezar Petrescu, cunoscut fiind faptul că el s-a născut în satul Hodora“, a precizat primarul Crețu.

Numărul mare de sate, nu neapărat și de locuitori, impuneau prezența mai multor unități de învățământ, 8 școli și 8 grădinițe. Însă cum populația a scăzut, 2 școli au fost închise, au rămas 6, dintre care 3 cu clasele I-VIII și un liceu tehnologic, dar și 2 școli cu clasele I –IV. În comună sunt 12 biserici – ortodoxe, catolice și una pe stil vechi, precum și o bibliotecă cu peste 20.000 de volume.

În ceea ce privește tradițiile și obiceiurile, nu au fost uitate la Cotnari. Ansambluri folclorice au funcționat mai mereu, cel mai apreciat fiind cel al copiilor din satul Hodora care a fost înființat acum mai bine de 10 ani și este format din dansatori și instrumentiști.

Hramul bisericii și zilele comunei sunt alte două sărbători, pe lângă Paște și Crăciun, așteptate cu mare nerăbdare de către ieșeni. Hramul bisericii este în ziua de Sf. Parascheva, din acest motiv este cumva umbrit de marea sărbătoare de la Iași, iar în acest context se află în discuție posibilitatea ca pe viitor să i se acorde o mai mare importanță zilei de 2 iulie – sărbătoarea Sfântului Ștefan cel Mare și Sfânt. Așa cum era de așteptat, zilele comunei sunt toamna, pe vremea culesului viei. „E o tradiție ce datează încă din anii 1800, când se organizau manifestări. Bineînțeles că nu au avut mereu continuitate, undeva în anii 2000 am reluat obiceiul așa cum se cuvine, iar în acest moment este o adevărată sărbătoare care adună numeroase persoane. Este un bun prilej ca cei plecați să se întoarcă acasă. Atunci organizăm și spectacole cu ansambluri folcloric, dar invităm și cântăreți renumiți la nivel național, iar producătorii locali și pot comercializa marfa. Pentru unii este iarmarocul de altădată“, a conchis Vasile Crețu.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 48-49

  • Publicat în Sate

Tratamente de combatere a bolilor și dăunătorilor. Propunerile BASF pentru viticultori

BASF, unul dintre giganţii chimiei mondiale, a prezentat de curând, în cadrul unui eveniment fastuos, oferta sa pentru viticultorii români. Deşi tema centrală a manifestării a fost premierea celor mai bune vinuri produse în podgoriile mici şi mijlocii din România, de mare interes s-a bucurat şi prezentarea ofertei de pesticide pentru viticultori. Lucru firesc, de altfel, căci vinul bun nu poate fi produs decât dintr-o vie sănătoasă.

Împotriva manei și a făinării

Una dintre noutăţile sezonului, de mare trebuinţă având în vedere caracteristicile acestui an, este fungicidul Forum Gold. El conţine două substanţe active, dimetimorf şi ditianon, şi are o acţiune sistemică împotriva manei viţei-de-vie. Se poate aplica de la apariţia frunzei a cincea şi până la intrarea în pârgă. Se pot efectua trei tratamente/ sezon, la 10 zile, iar timpul de pauză este de 35 de zile. Se folosesc 1,56 kg, iar substanţa este dizolvată în 1.000 litri apă/ha. De notat este că Forum Gold reduce riscul apariţiei rezistenţei manei la tratamente şi nu are impact asupra calităţii mustului.

Împotriva făinării, BASF recomandă folosirea fungicidului Vivando, un compus pe bază de metrafenonă. Această substanţă de ultimă generaţie distruge făinarea intervenind, pe mai multe niveluri, în ciclul de dezvoltare a agentului patogen. Sunt necesari doar 0,2 litri substanţă dizolvată în 500-1.000 litri apă/ha. Se aplică preventiv maximum trei tratamente/ an, cu o pauză de 10-14 zile între ele. Timpul de pauză este de 28 de zile. Se poate aplica de la apariţia frunzei a cincea şi până la coacerea boabelor. Este foarte rezistent la spălare, astfel că este suficient să nu plouă o oră de la aplicare. De menționat este că, aşa după cum spunea Robert Băicoianu, managerul diviziei Produse pentru culturi speciale a BASF, acest produs a fost atât de solicitat încât a dispărut din depozite. În următoarele zile, un nou lot de o tonă va sosi din Franţa.

Împotriva moliei verzi şi a cochilisului

BASF propune pentru combaterea moliei verzi şi a cochilisului insecticidul Fastac Active, pe bază de alfacipermetrin. Are un efect rezidual bun şi este rezistent la spălare. Aşa se face că sunt suficiente două tratamente, la interval de 7-10 zile. Timpul de pauză recomandat este de 21 de zile. Efectul său este foarte rapid, atât asupra adulţilor, cât şi asupra larvelor.

Pe lângă aceste substanţe, specialiştii BASF recomandă şi fungicidul Cantus, care combate eficient putregaiul cenuşiu. Se folosesc 1-1,2 kg/ha. Este suficientă o singură aplicare, ce se face fie la sfârşit de înflorit, fie la închiderea ciorchinelui, fie la intrarea în pârgă. Timpul de pauză necesar este de 21 de zile.

Ca un sprijin suplimentar pentru viticultori, BASF oferă un discount suplimentar de 4% la achiziţionarea pachetului de fungicide Imuno Plus. Acest pachet, dimensionat pentru tratamentul unei suprafeţe de 10 ha, conţine Acrobat MZ 69 WG, pentru combaterea manei, Cantus şi Vivando.

Pentru viticultorii care doresc tratamente antifungice mai puţin chimizate, cercetătorii BASF propun ca alternativă folosirea produsului Kumulus DF. Acesta este un fungicid de contact cu acţiune multi-site şi cu risc scăzut de apariţie a rezistenţei. Componenta activă o reprezintă sulful. Se aplică ca tratament preventiv, la interval de 7-14 zile. Pentru combaterea concomitentă şi a manei se poate aplica în amestec cu Polyram, alt fungicid de contact pe bază de metiram.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, pagina 17

Cum să-ți produci singur butașii de vie

În varianta în care doriți să vă produceți vița-de-vie în gospodărie, iată câteva sfaturi practice:

Luna februarie-martie: se cumpără portaltoii de la unitățile de cercetare ori firme autorizate; se recoltează altoii din soiurile pentru care se dorește multiplicarea (Muscat de Hamburg, Afuz-Ali, Fetească albă și neagră, Chardonnay, Merlot). Se fasonează portaltoii și altoii, se țin la umectare și apoi se altoiesc manual (în despicătură). După altoire, materialul va fi parafinat (parafină cu biostimulatori) prin imersie, pentru asigurarea calusării la punctul de altoire. Butașii sunt stratificați în cameră caldă, într-un substrat format din păiș (în loc de turbă) și nisip fin. După fixare, aceștia sunt complet acoperiți cu alt strat de nisip. Urmează două săptămâni cu temperaturi de peste 30°, o săptămână cu temperaturi mai mici și o alta de acomodare sau călire (aerisire puternică).

Aprilie-mai: Butașii sunt scoși în câmp și plantați pe biloane, la o distanță care să asigure o densitate de 25-30 fire la metru liniar. Biloanele sunt protejate cu folie, pentru a împiedica evaporarea apei și pentru a menține solul curat de buruieni. Pe timpul verii se udă ori de câte ori este nevoie și se aplică toate tratamentele specifice împotriva bolilor și dăunătorilor.

Noiembrie: se recoltează materialul săditor, se sortează pe soiuri, în pachete de 20 de bucăți și se stratifică din nou, cât să reziste întreaga iarnă, în varianta în care plantarea se va face primăvara.

Maria BOGDAN

ICDVV Valea Călugărească are proiecte de aproape 2 milioane de lei

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească derulează, în prezent, 10 proiecte: 6 în cadrul Planului sectorial MADR-ADER 2020, în două fiind conducător de proiect, iar în 4 partener; 3 în cadrul PNCDI 2-Program 4 Parteneriate, ca partener; unul – COST FA 1303 – ca partener. Despre cele două proiecte în care ICDVV este titular ne-au vorbit dr. biolog Elena Brîndușe - director științific și dr. ing. Marian Ion – directorul general al instituției.

Proiectul 3.2.5. – „Diversificarea sortimentului viticol pentru struguri de masa și vin“ are o valoare totală de 1,062 milioane de lei, bani asigurați de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și o perioadă de implementare de patru ani (2015-2018). Acesta se desfășoară în parteneriat cu stațiunile de cercetare-dezvoltare pentru viticultură și vinificație de la Blaj (Alba), Bujoru (Galați), Iași, Miniș (Arad) și Odobești (Vrancea), filiala SCDVV Pietroasa (Buzău) a USAMV București și Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești (Argeș). Detaliile au fost dezvoltate de directorul de proiect, dr. biolog Elena Brîndușe: „Proiectul se înscrie în preocupările actuale la nivel internațional privind evaluarea și valorificarea resurselor genetice. În România, utilizarea resurselor genetice în procesul de ameliorare a sortimentului a condus la obținerea unui material biologic diversificat, reprezentat prin soiuri și selecții clonale cu caracteristici superioare de productivitate și calitate, cu plasticitate ecologică ridicată, cu toleranță sporită la boli și dăunători, cu rezistență crescută la factorii de stress. În ultimii 10 ani, prin efectuarea hibridărilor în cadrul speciei Vitis, s-au obținut elite valoroase, care sunt plantate în câmpuri experimentale. Acestea se află pe rod în diferite stadii, în câmpuri comparative sau de încercare, fiind supuse selecției conservative. Elitele valoroase aflate în câmpurile de concurs vor fi omologate și brevetate ca soiuri.

Completarea fondului de germoplasmă viticolă deținut de partenerii proiectului cu soiuri și selecții clonale din soiurile românești autohtone, realizate în activitatea de ameliorare, diminuează riscul pierderii unor genotipuri din anumite motive (calamități naturale, retrocedări, reorganizarea unităților de cercetare etc.). Aceasta are efect pe termen mediu și lung, prin conservarea genelor de rezistența la factorii biotici și abiotici. Ca finalitate, printre altele, la ICDVV Valea Călugărească se va înființa un câmp demonstrativ cu cele mai valoroase genotipuri (creații) românești obținute în unitățile de cercetare viticolă“. Așadar, ca sinteză, după finalizarea proiectului, toate creațiile românești din ultimii ani se vor regăsi nu doar acolo unde au fost realizate, ci și în colecții de rezervă, pentru a avea siguranța păstrării lor timp îndelungat.

Proiectul 3.3.9. – „Menținerea materialului de înmulțire viticol – categoriile biologice material inițial de înmulțire, bază și certificate“ se înscrie în preocupările MADR privind necesitatea producerii materialului săditor viticol în vederea satisfacerii cerințelor Programului de reconversie în viticultură pentru perioada 2014-2018 și pentru înființarea plantațiilor viticole după această perioadă. Valoarea proiectului, finanțat de MADR, este de 962.850 lei, cu o perioadă de implementare de patru ani, până în 2018, având ca parteneri unitățile de cercetare de la Blaj, Iași, Minis, Murfatlar (Constanța), Odobești și INCDBH Ștefănești. Directorul de proiect este dr. ing. Marian Ion: „În ultimii 5 ani, în cadrul unităților de cercetare vitivinicole au fost omologate mai multe soiuri și clone. Ele vor fi testate virusologic, prin cele mai moderne metode, urmând să fie introduse în cadrul fondului național de germoplasmă viticolă. Pornind de la acest nucleu, prin parcurgerea tuturor etapelor specifice diferitelor categorii biologice de material de înmulțire, se evită dispariția naturală sau accidentală a soiurilor autohtone valoroase, se protejează și se promovează în producție noile creații și se pune la dispoziția marilor și micilor producători viticoli un material săditor sănătos, autentic și cu valoare biologică ridicată. Proiectul își propune ca unitățile de cercetare vitivinicolă să dispună de un stoc nucleu (G0) propriu, care să includă toate creațiile biologice valoroase realizate în cadrul unităților respective, pentru a menține valoarea biologică a acestora, prin conservarea lor în câmpuri de germoplasmă viticolă și pentru a putea răspunde prompt solicitărilor pepinieriștilor particulari care doresc să îți înființeze plantații mamă «certificat», cu soiurile și clonele create în cadrul stațiunilor. Din punct de vedere tehnic, proiectul urmărește realizarea bazei tehnice, respectiv a plantațiilor mamă «bază» și «certificat», care să stea la baza producerii materialului săditor viticol în România, în conformitate cu normele europene în domeniu. Înființarea plantațiilor mamă furnizoare de coarde altoi și butași portaltoi din categoriile «bază» și «certificat» va conduce la creșterea calității și siguranței fitosanitare a materialului de plantare, precum și la evitarea dispariției premature a plantațiilor viticole, ca urmare a infestării cu virusuri sau micoplasme (de exemplu, cancerul bacterian este cel mai dăunător). Pentru obținerea acestui material vor fi parcurse mai multe etape, fiecare cu caracteristicile tehnice și cerințele de calitate specifice, în concordanță cu Ordinul MADR nr. 1267 pe 2005. Obiectivele propuse se vor realiza prin cercetări cu caracter aplicativ care vor viza utilizarea celor mai adecvate soluții tehnologice de multiplicare rapidă a materialului biologic de înmulțire.“

Cunoscându-se faptul că, în prima etapă a reconversiei plantațiilor viticole, au fost multe discuții legate de incapacitatea României de a asigura material săditor, viticultorii aducând butași de oriunde altundeva din Europa, s-ar putea spune că, de aici înainte, stațiunile ori pepinieriștii vor putea asigura material autohton suficient. Iar răspunsul este favorabil, da, România ar putea asigura cantități suficiente, cu condiția ca viticultorul să facă o comandă certă cu un an înainte, fiindcă nimeni nu-și permite să lucreze pe stoc.

Maria BOGDAN

Va invităm la Gala vinului nou și vechi

Organizatorii evenimentului Vinvest invita iubitorii vinului românesc la Gala Vinului Nou si Vechi, ce se va desfășura în perioada 21-23 octombrie, între orele 17.00 și 21.00 la Centrul de Afaceri Green Gate, din București. Sub “Campania Iubesc Vinul Românesc” va avea loc o triplă serată a degustării, în compania celor mai buni somelieri și oenologi, producători și cunoscători ai domeniului vinicol.
 
Practic, timp de 3 seri bucureștenii vor avea ocazia să deguste nu mai puțin de 200 de vinuri, o colectie aleasă aparținând celor 15 producători înscriși la eveniment, printre aceștia Domeniile Anastasia, Vinarte, DDM Urlați, SCDVV Pietroasa, Crama Hermeziu, Crama Dealul Dorului, Cramele Cricova, Crama Ratești, Domeniile Samburești, Domeniile Sara.
 
Întreaga manifestare își propune promovarea vinului produs pe meleagurile românești, a cramelor ca destinații turistice și a profesioniștilor care au avut curajul să investească în industria vinului.
 
Prețul biletului ce poate fi achiziționat la intrare este de 25 de lei și oferă șansa de a participa la o tombolă având ca premii un weekend de două personae cu acces SPA și mic dejun la Hotelul Valea cu Pești, o degustare de vin acasă la Partenerul Oficial – Domeniile Anastasia, 2 baxuri cu singurul vin universitar de la Stațiunea Pietroasa și o sticlă de vin la fiecare oră.

Tratamente în plantaţiile viticole

Pentru a avea o producţie sigură de struguri, tratamente preventive împotriva celor mai frecvente boli şi dăunători – mana, făinarea, putregaiul cenuşiu şi acarienii – sunt aproape obligatorii în plantaţiile comerciale de viţă-de-vie. Vă prezentăm intervenţiile foto-sanitare din prima perioadă de vegetaţie, de la lăstărire şi până la compactarea ciorchinilor, cu precizarea că gama de substanţe este mult mai largă decât cea din tabel, dar dozele utilizate trebuie să respecte recomandările din prospectul produsului.

Mana (Plasmopara viticola)

Este cea mai cunoscută şi periculoasă boală a viţei-de-vie. Se manifestă pe toate organele supraterane ale plantei – frunze, cârcei, lăstari –, dar cel mai periculos şi păgubitor este atacul de pe ciorchini.

Factori determinaţi în apariţia bolii: umiditatea de 80% (ploi, ceaţă, rouă), la infecţia primară şi 75%, la infecţia secundară; temperatură-minimum 10°C sau 11°C, la infecţia secundară.

Simptome: frunze – pete gălbui, cu aspect unde­lemniu, pe faţa superioară a frunzelor, care devin, spre toamnă, colţuroase, brun-ruginii, cu un puf albicios corespunzător petelor, pe faţa inferioară; lăstari şi cârcei – pete alungite, brun-roşietice, acoperite de puf albicios la umiditate ridicată; lăstari lignificaţi - pete alungite de culoare brun-violacee; ciorchini - boabele se îngălbenesc şi apoi se acoperă cu puf albicios, la umiditate ridicată, se brunifică (acţionează ca putregaiul gri) şi se usucă, atunci când este timp secetos. Infecţia poate continua şi după ce boabele sunt mari, se brunifică, se zbârcesc şi cad cu uşurinţă (acţionează ca putregaiul brun).

Făinarea (Uncinula necator)

Atacul cel mai păgubitor şi des este cel de pe boabe şi se dezvoltă începând cu o temperatură a aerului de cel puţin 5°C, factor favorizant fiind şi lumina difuză din aparatul vegetativ.

Simptome: frunze-miceliu albicios, care se brunifică ulterior, trecând şi printr-o nuanţă roşiatică, lobul se încreţeşte; ciorchini-miceliu albicios la început, brun mai târziu, boabele se usucă şi cad cu ciorchine cu tot. În toamnele ploioase, boabele atacate de făinare pot fi gazda perfectă pentru putregaiul cenuşiu, cele două boli fiind devastatoare pentru plantaţie.

Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea)

Ciuperca  iernează sub formă de scleroţi şi, în condiţii prielnice, poate afecta toate organele plantei, pe toată durata perioadei de vegetaţie, însă riscant pentru producţie este atacul pe boabele intrate în pârgă.

Condiţii favorabile infecţiei: umiditate mai mare de 95%; temperatură -18 până la 20°C; leziuni produse de grindină, boli şi insecte.

Simptome: frunze – pete iniţial gălbui şi apoi roşietice, pe care se dezvoltă un mucegai cenuşiu; lăstari – ţesuturile de la noduri sunt acoperite efectiv de un mucegai de culoare cenuşie; fructele mature se colorează în galben-cenuşiu spre violaceu, boabele se înmoaie, crapă, se acoperă de mucegai, putrezesc şi cad.

Dăunătorii frecvenţi: acarienii (cei mai periculoşi dăunători ai plantaţiilor viticole, putând reduce randamentul cu până la 40%, atacul fiind favorizat de temperaturile ridicate şi higroscopicitatea scăzută), molia (2 sau 3 generaţii, atacă bobocii florali, inflorescenţele şi lăstarii tineri – G1, boabele verzi – G2 şi boabele pârguite sau coapte – G3).

Maria BOGDAN

2014 - anul de deces al podgorie Teremia Mare

Moto: „Toate celelalte bogăţii ale pământului pălesc înaintea minunatelor podgorii, întinse pe mari suprafeţe“.   Dimitrie Cantemir

Anii studenţiei, în practica de o lună în primul an de facultate şi de şase luni în ultimul, precum şi primii cinci ani ai profesiei i-am petrecut printre viile din Teremia Mare. Astfel, m-am legat sufleteşte de aceste meleaguri şi de populaţia predominant germană (şvabii bănăţeni) care popula o mare parte a satelor din zonă. În afara localităţii de reşedinţă, comuna Teremia Mare mai avea şi atunci două sate: Nerău, cu populaţie predominant românească, şi Teremia Mică, ce avea exclu­siv etnici germani. Veniturile localnicilor proveneau îndeosebi din viticultură, dar erau atât de substanţiale încât cei mai avuţi dintre ei, în anii dintre cele două războaie mondiale, îşi schimbau anual autoturismul.

Sortimentul local era constituit din soiurile Creaţă, Majarcă şi Steinschiller, iar acestea se cultivau pe terenurile nisipoase ale extravilanului, la o distanţă de 1/1 metri, având astfel o densitate de 10.000 viţe/ha. Se practicau tăieri scurte, iar lucrările de întreţinere se efectuau aproape exclusiv manual şi hipo. Singurele tratamente se făceau cu zeamă bordeleză, contra manei, deoarece făinarea încă nu ajunsese în podgorie, iar putregaiul cenuşiu nu crea probleme.

Fosta Gospodărie Agricolă de Stat (GAS), devenită ulterior Întreprindere Agricolă de Stat (IAS), deţinea trei ferme viticole şi una de pepinieră. Anual se altoiau circa 5 milioane de butaşi de portaltoi, cifră dublă faţă de cât se altoieşte în prezent în întreaga ţară.

Din viţele STAS obţinute an de an se reţinea o parte importantă pentru extinderea suprafeţelor viticole. În acest mod, la nivelul anului 1980, numai IAS-ul din localitate deţinea circa 1.200 hectare de vii pe rod. În perimetrul localităţii mai erau suprafeţe importante şi în posesia CAP-ului, precum şi a particularilor.

Începând din 1990, la Teremia Mare, ca şi în alte câteva podgorii din ţară, a început un declin accentuat al plantaţiilor viticole astfel că, din întregul patrimoniu viticol al localităţii, în urmă cu 10 ani mai existau doar 8 hectare de vii, din care în prezent (2014) au mai rămas 0,5 ha, urmând ca după culesul strugurilor şi această vie să fie defrişată.

Unele dintre datele prezentate mi-au fost furnizate de către inginerul Ion Ilie, absolvent al Facultăţii de Horticultură din Bucureşti în anul 1975, care încă de la absolvire şi-a desfăşurat activitatea în zonă (CAP, IAS şi SC Terevin din localitate), fiind martor ocular al prosperării şi apoi al decăderii viticulturii locale. A avut însă iniţiativa ca în gospodăria proprie să cultive şi viţe din cele trei soiuri ale vechiului sortiment, pentru a nu se pierde în totalitate. Regret că pe un alt coleg (M. Macici), care a plecat dintre noi în 2010, nu pot să-l mai rog să-şi rectifice harta alăturată care îi aparţine, cel puţin pentru eliminarea celei mai vestice podgorii din România.

Dispariţia podgoriei Teremia Mare le-a provocat cu siguranţă un sentiment de frustrare localnicilor şi celor care, prin activitatea lor îndelungată, au contribuit la producerea plăcutelor vinuri „de cursă lungă“, ce au fost apreciate atât de conaţionalii noştri, cât şi de către mulţi consumatori din străinătate, prin vinurile trimise la export.

În încheiere, aş pune doar o întrebare decidenţilor din ţara noastră: Oare nimeni nu se face vinovat pentru dispariţia acestei avuţii naţionale, ce poartă numele de Podgoria Teremia Mare, care multor generaţii de localnici le-a fost un sprijin atât moral cât şi mai ales material?

Virgil GRECU

Via și vinul românesc, de la Dionysos la Busuioaca de Bohotin

Cu mii de ani în urmă, pe lângă activitatea de bază, care era păstoritul, locuitorii de atunci ai spațiului pe care se întinde acum România se îndeletniceau și cu viticultura. Bineînţeles, într-o formă simplă, rudimentară. Azi, nobila licoare recunoscută în lume prin soiuri alese precum Feteasca Albă şi Feteasca Regală, Grasa de Cotnari și Galbena de Odobești (pentru vinuri albe), Feteasca Neagră (pentru vin roşu), Tămâioasa Românească şi Busuioaca de Bohotin (pentru vinurile aromate) câștigă zeci de medalii la concursurile de profil.

Burebista taie viile, Decebal le replantează

Dacă luăm în calcul legendele și miturile Greciei Antice, se spune că prin însuși Dionysos, zeul vinului, a cărui patrie ar fi fost Tracia, ar fi ajuns grecii să descopere vinul. La rându-i, Homer lasă să se înțeleagă că vajnicii războinici ai regelui Agamemnon s-ar fi aprovizionat cu vin din Tracia, înaintea celor 10 ani de bătălii cu locuitorii Troiei. Mai târziu, poetul roman Ovidius, marele exilat la Tomis, lăuda vinurile Traciei, pomenind că aici se făcea chiar și coniac, prin metoda îngheţării vinului. A venit vremea geto-dacilor conduși de Burebista să practice viticultura la un nivel atât de înalt încât regele s-a văzut nevoit să distrugă plantațiile de viță-de-vie, argumentând că acestea, prin calitatea lor, atrag năvălirile dușmane. Asta cu atât mai mult cu cât vinul bun încețoșa mințile războinicilor săi înaintea marilor bătălii. După un secol şi jumătate, sub conducerea lui Decebal, Dacia își recăpătase statutul de paradis al viței-de-vie. Dovadă că, după cucerirea ei de către romani, provincia apărea reprezentată pe o emisiune monetara imperială (Dacia Felix, a împăratului Traian) printr-o femeie ce ţinea în brațe doi prunci, unul cu un strugure în mână, celălalt cu spice de grâu. Totodată, romanii au adus cu ei soiuri străine de struguri și au aplicat noi tehnici de tăiere a viței. După retragerea acestora, cu toată vânzoleala popoarelor migratoare, ce s-au perindat pe aici, cultivarea viței-de-vie se face în continuare, din generație în generație, cu eforturi reduse și rezultate bune.

Vinul voievozilor

Începând cu Evul Mediu, negustorii și călătorii străini descoperă în cele trei provincii românești soiuri de vin ieftine și de calitate. Sute de ani se exportă în întreaga Europă (Varșovia, Constantinopol, Viena), impresionând prin aromă, gust și prețuri foarte mici. Scriitorii de curte ai marilor case regale se grăbesc să consemneze în cronici nobleţea vinului de la noi. În același timp, ținându-se cont de particularitățile zonale, în cele trei țări românești începe să se practice o viticultură bazată pe anumite sortimente, în funcție de tehnica de îngrijire, tradiție sau arome. Astfel, printre podgoriile cu renume se aflau cele de la Dealu Mare (cu soiuri albe de Gordan, Bragină, Grasă de Cotnari, Feteasca Albă), Odobești (cu soiurile Galbenă de Odobești și Fetească Regală) și Drăgășani (cu soiurile Bragină, Crâmpoșie și Gordan).

Vinurile României Mari

Secolul al XIX-lea debutează îngrijorător cu apariția filoxerei și a manei, fapt ce duce la degradarea viței-de-vie autohtone. Pe baza științei și metodelor europene se încearcă refacerea rapidă a podgoriilor. Se aduc alte soiuri de viță nobilă, în special cele franțuzești, soiuri ce necesită o altă îngrijire și o altă tehnică de cultivare. Cu toate acestea, via autohtonă rezistă competiției. În 1914 izbucnește Primul Război Mondial și viticultura stagnează. Urmează înfloritoarea perioadă interbelică, timp în care vinul are din nou căutare. Pentru puţină vreme, însă, fiindcă al Doilea Război Mondial bătea la ușă stopând iarăși exploatarea normală a podgoriilor. Se instaurează regimul comunist, naționalizarea și condamnarea micului agricultor la cultivarea soiurilor hibride, de o calitate mai slabă, producția obținută fiind folosită exclusiv pentru consum propriu. Astăzi, și prin accesarea unor fonduri europene de către viticultorii de la noi, România cucerește medalii, primește distincții și premii la cele mai importante concursuri de profil, arătând lumii calităţile de necontestat ale vinului autohton.

Paul ROGOJINARU

An dificil pentru producătorii de vin

După un an 2013 cu supraproducţie de vin, 2014 se arată mai degrabă modest pentru producători, situaţie determinată în mare parte de condiţiile meteo defavorabile, care au redus producţia cu circa 25% faţă de 2012, un an normal din punctul de vedere al recoltei. Viticultorii speră ca măcar calitatea vinurilor să fie de excepţie.

Pe fondul numeroaselor precipitaţii din acest an, care au afectat o mare parte din podgorii, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului se aşteaptă la o producţie de vin mai mică cu circa 25% faţă de 2012, când recolta a atins niveluri normale. Există, însă, şi zone unde pierderile au fost de 100%, viticultorii renunţând practic să mai culeagă strugurii.

„Avem un an atipic. 2014 este un an cu o producţie diminuată faţă de 2012 cu 25%. Vreau să punctez că 2013 a fost un an cu o producţie de struguri şi de vin foarte mare şi de aceea nu facem referire la anul de producţie 2013. Au fost regiuni viticole afectate de grindină, cu preponderenţă Banat, Mehedinţi, Drăgăşani şi Tulcea. Precipitaţiile au fost duble cantitativ faţă de anul precedent, iar acest lucru a îngreunat campania agricolă în general, de la tratamente până la cules“, a declarat Ovidiu Gheorghe, preşedinte PNVV.

Acesta susţine că, din punct de vedere cantitativ, producătorii care au efectuat corect şi la timp tratamentele fitosanitare nu au avut pierderi semnificative de producţie raportat la producţiile normale estimate.

Din punct de vedere calitativ, toamna călduroasă şi prelungită, cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte, va conduce la obţinerea unor producţii de struguri cu caracteristici senzoriale şi fizico-chimice deosebite şi implicit a unor vinuri de calitate ridicată, după cum apreciază reprezentantul PNVV.

Acesta avertizează, însă, viticultorii că este foarte posibil ca în unele regiuni să fie înregistrate ploi, care vor afecta culesul strugurilor la momentul optim sau chiar mai rău, acestea pot să determine apariţia mucegaiului. Situaţia ar putea fi cu atât mai dificilă cu cât nu se pot face tratamente înaintea culesului, susţine Ovidiu Gheorghe.

În 2012 producţia de vin a fost de 3,3 milioane de hectolitri, iar în 2013 de 5,1 milioane de hectolitri, potrivit datelor MADR.

Diferenţe mari între regiuni

Producţia de struguri diferă în acest an foarte mult de la o zonă la alta. Dacă la Cotnari estimările sunt optimiste, în alte zone lucrurile stau cu totul altfel. La Săhăteni (Dealu Mare) producţia este undeva la jumătatea nivelului de anul trecut, în timp ce în Argeş există viticultori care pur şi simplu au renunţat să mai culeagă strugurii afectaţi de mană.

Pentru acest an, conducerea Cotnari estimează o producţie de vin de 15 milioane de litri, comparativ cu 13 milioane de litri, anul trecut, de pe cele 1.300 ha de vie admi­nistrate de companie. În campanie, peste 1.400 de culegători adună zilnic strugurii aflaţi în viile de pe cele 7 coline ale Cotnariului. Culesul a început cu suprafeţele de Frâncuşa, Fetească Albă şi Tămâioasă, urmate de Grasa de Cotnari. Pe rod au intrat, şi încă din 2013, Feteasca Neagră şi Busuioaca, reintroduse în podgoria Cotnari după aproape 100 de ani.

În Argeş, în schimb, precipitaţiile au făcut ravagii. George Lazăr, de exemplu, care deţine 11 ha de vie, spune că nu a mai văzut precipitaţii precum cele din acest an niciodată.

„Pagubele au fost foarte mari, au fost ploi de 100 de litri pe metru pătrat în Argeş. Am avut parte de trei ploi, dintre care una chiar în timpul înfloritului. La momentul acela, ploile s-au prelungit şi nu am putut să intrăm să executăm tratamentele. Totul s-a dus pe apa sâmbetei şi nu am mai avut ce să mai facem“, spune Lazăr. El afirmă că a luat decizia de a nu mai recolta via, deoarece cantitatea de zahăr din struguri era foarte mică – mai puţin de 150 de grame.

„N-am cules, pentru că dacă recoltezi struguri care sunt pe jumătate stricaţi trebuie să pui zahăr, ceea ce legislaţia nu îţi dă voie. Trebuie să adaugi cel puţin 20 de grame ca să faci un vin de 10 grade. Ce a mai scăpat din struguri, cred că nu a avut nici 150 de grame de zahăr“, a declarat Lazăr.

Producţie la jumătate la Săhăteni

Producţia din acest an este mult mai mică şi la Domeniile Săhăteni, în podgoria Dealu Mare, sub jumătate faţă de cea de anul trecut, după cum afirmă Aurelia Vişinescu, în calitate de oenolog şi proprietar al companiei.

„Să nu uităm totuşi că 2013 a fost un an de excepţie în ceea ce priveşte producţiile de struguri obţinute în România. Dacă ne raportăm la un an normal, scăderea ar fi cam de 30%. Sunt foarte multe suprafeţele fără struguri, recolta a fost pierdută chiar din faza de legare ca urmare a atacului de mană şi făinare în special“, a declarat Vişinescu.

Ploile excesive au făcut ca aplicarea tratamentelor fitosanitare să nu poată fi efectuată la timp, iar multe tratamente au fost spălate de ploi şi nu au mai asigurat protecţia necesară.

Aurelia Vişinescu mai afirmă că, din cauza precipitaţiilor, a fost „sacrificată“ o parte din plantaţie pentru a putea fi ţinute sub control parcelele valoroase calitativ, dar chiar şi aşa producţiile au fost semnificativ mai mici în comparaţie cu un an normal. În ceea ce priveşte coacerea, aceasta a fost foarte diferită, soiurile albe au ajuns la maturitate foarte repede, în timp ce pentru soiurile roşii încă nu s-a atins acest moment (n. red. – la data de 30 septembrie), excepţie fiind Pinot Noir-ul, care este un soi timpuriu.

„Aceasta îmi aminteşte cumva de începuturile carierei mele când nu intram la cules decât în luna octombrie, mergând chiar către sfârşitul lunii cu soiurile tardive precum Cabernet Sauvignon“, adaugă Vişinescu.

În ceea ce priveşte calitatea vinului din acest an, în mod cert 2014 va fi mult mai bun decât 2013 şi 2012, susţine oeonologul de la Săhăteni.

Ioana Guţe

Programul viticol al României dispune de 238,5 milioane de euro, în perioada 2014-2018

România a reușit să cheltuiască în totalitate, până în 2013, cele 253 de milioane de euro alocate prin programul viticol , iar pentru perioada 2014-2018 sunt disponibile alte 238,5 milioane de euro, a declarat, vineri, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în cadrul evenimentului dedicat Zilei Europei.

"O mândrie pentru noi este programul viticol deoarece, prin cele 252 milioane euro cheltuite 100% până în 2013, au fost realizate 25.000 ha plantații nou înființate și programe de promovare a vinurilor în China, Rusia, Japonia și SUA. Alte 238,5 milioane euro sunt disponibile pentru anii 2014 — 2018. Prin Decizia Comisiei recent adoptată în 29 aprilie 2014, s-a aprobat un nou program de promovare a vinurilor în Azerbaidjan și Belarus", a spus Constantin.

Și agricultura ecologică "este o altă mândrie a României" pentru că produsele ecologice și cele tradiționale pot face oricând cinste pe toate piețele, consideră șeful MADR.

"Produsele ecologice și cele tradiționale reprezintă cu adevărat România și pot face oricând cinste pe toate piețele, fie pe cea europeană fie în țări terțe. Le mulțumesc fermierilor și procesatorilor care s-au dedicat acestui sector, dezvoltat an de an, atât în producția cerealieră, dar și zootehnică. Aici sunt produse care vin din cele opt regiuni de dezvoltare ale țării, dar care sunt prezentate și de ceea ce caracterizează zona respectivă, tradiții și porturi populare. Strategia noastră în domeniu este de a face toate eforturile, inclusiv financiare, ca la toate expozițiile internaționale specializate standurile României să fie cât mai generoase, iar produsele să fi reprezentate așa cum se cuvine", a spus ministrul Agriculturii, în timpul vizitării expoziției de produse tradiționale.

În ceea ce privește noul PNDR 2014-2020, Constantin a reamintit că în 20 mai vor fi lansate primele două măsuri, respectiv investiții în ferme și bunăstarea animalelor.

"Noul PNDR 2014-2020, cu o finanțare de 8 miliarde euro fonduri comunitare, transmis în martie Comisiei Europene, înglobează obiectivele de dezvoltare viitoare stabilite în relație strânsă cu partenerii noștri, viitorii beneficiari, discutat și dezbătut în 8 conferințe regionale, în cadrul cărora am învățat la fața locului ce își doresc fermierii și cum să ne atingem țintele. În 20 mai, peste 13 zile, lansăm primele două măsuri finanțate din alocarea 2014-2020, investiții în ferme și bunăstarea animalelor", a adăugat ministrul.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au celebrat vineri 'Ziua Europei' alături de producătorii agricoli, evenimentul fiind susținut de o paradă a costumelor populare din opt regiuni ale țării, realizată de elevii de la Cercul de Folclor "Dor și dor cu mine călător" al Liceului teoretic "Dimitrie Bolintineanu.

Pe toată durata zilei de vineri, 9 mai 2014, curtea Ministerului Agriculturii se va transforma într-un loc în care "voia bună, mâncarea sănătoasă și portul popular se vor armoniza în spiritul tradițional românesc".

Membrii Asociației BIO — România și cei ai Federației Naționale de Produse Tradiționale au organizat și o expoziție de produse tradiționale și ecologice din cele opt regiuni ale țării.

Sursa AGERPRES

 

Lucrări de protecţie a viţei-de-vie

Unitatea Fitosanitară Cluj recomandă aplicarea tratamentelor fitosanitare în plantaţiile de viţă-de-vie şi butucii de lângă casă împotriva Acarienilor (adulţi) care au iernat în crăpăturile scoarţei butucilor, coardelor, în solzii mugurilor, resturile vegetale, în frunzele căzute pe sol (Calepitrimerus vitis, Eriophies vitis, Tetranychus urticae).

Tratamentele sunt curative pentru parcelele/ butucii unde a existat atac anul trecut. Aplicaţi tratamentul într-una dintre fenofazele plantelor de viţă (în funcţie de zonă):

1. La umflarea mugurilor, dezmugurire – Envidor 240 SC – 0,04% (pentru rezerva de acarieni eriofizi);

2. La 3-4 frunzuliţe – lăstar 10-15 cm, cu  Nissorun 10 WP – 0,05%, sau Apollo 0,04%, sau Vertimec 1,8 EC 0,08-0,1% (pentru acarioză şi erinoză). De asemenea, se poate folosi Thiovit Jet 80 WDG – 0,3%, sau Kumulus DF – 0,3 %, ori Microthiol Special – 0,35%, sau Karathane M 35 CE – 0,05%, ori Sulphur 80 WG – 0,3% (pentru făinare).

Este obligatoriu tratamentul acolo unde au fost semnalate atacuri de făinare în anul trecut şi există soiuri sensibile la acest patogen. Urmăriţi o acoperire cât mai uniformă a butucilor de viţă-de-vie.

În mod particular pentru plantaţiile/butucii (înfiinţate pe rădăcini proprii, portaltoi sau HPD) unde s-a semnalat şi anul trecut prezenţa dăunătorului Phylloxera vastatrix – filoxera galicola sau filoxera frunzelor se va aplica un tratament în focarele cunoscute între fenofaza de dezmugurit – degajarea primelor 2-3 frunzuliţe (momentul migrării larvelor) cu produsul Calypso 480 SC – 0,02%.

Luaţi toate măsurile ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător. Respectaţi cu stricteţe normele de lucru cu produse de protecţia plantelor, cele de securitatea muncii, animalelor, peştilor, polenizatorilor.

Prilej de bucurie pentru viticultori - butoaiele sunt pline şi anul acesta

Producţia de vin din acest an este estimată la peste 4 milioane de hectolitri, cu circa 20% mai mare faţă de anul trecut, ceea ce reprezintă un record al ultimilor 3 ani din punctul de vedere al volumului, potrivit prognozelor avansate de Patronatul Naţional al Viei şi Vinului. Condiţiile meteo favorabile, precum şi intrarea pe rod a unor suprafeţe noi au mărit serios producţia, ba chiar au dublat-o în unele cazuri.

Producţie cu 20% mai mare faţă de anul trecut

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) susţine că producţia bună din acest an a fost favorizată şi de faptul că, spre deosebire de anii precedenţi, nu s-au înregistrat importante manifestări extreme ale vremii. „Iarna a fost blândă, iar perioadele prelungite de insolaţie din acest an au permis acumulările de zaharuri în struguri necesare producerii vinurilor de calitate“, se arată într-un comunicat al patronatului.

Culesul viilor a început la mijlocul lunii august în Banat (Recaş) şi Dealu Mare şi a continuat în septembrie, finalizarea acestuia fiind preconizată undeva la mijlocul lunii octombrie.

„Din datele preliminare furnizate de producătorii de vin, estimăm la nivel naţional o producţie cu cel puţin 20% mai mare faţă de anul precedent, peste 4 milioane de hectolitri de vin. Două sunt principalele motive care conduc la această concluzie: intrarea pe rod a noilor suprafeţe cultivate cu viţă-de-vie ca urmare a investiţiilor realizate prin SAPARD şi Programul Naţional Suport pentru Sectorul Vitivinicol 2008–2013 (circa 30.000 ha) şi precipitaţiile bogate căzute pe parcursul acestui an (cca 15% mai mult decât anul prece­dent)“, afirmă Ovidiu Gheorghe, preşedintele PNVV.

Strugurii pentru vin se tranzacţionează în ţară la preţuri care variază între 0,8 şi 1,2 lei/kg. În 2012 România a ocupat locul 11 în topul mondial al producătorilor de vin, la mare distanţă de Italia şi Franţa, care s-au aflat pe primele poziţii. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), ordinea a fost următoarea: Italia, Franţa, Spania, SUA, Argentina, Australia, Chile, Africa de Sud, Germania, Portugalia şi România (3,45 milioane de hectolitri).

Creştere de 80% la Ostrov

Producătorul de vinuri Domeniile Ostrov estimează pentru acest an o producție de peste 12.000 tone de struguri de vin (nouă milioane de litri de vin), mai mare cu 80% față de anul trecut.

„Anul acesta recolta la strugurii de vin este una bogată, poate chiar cea mai bogată din ultimii ani, se pot culege în medie 12 tone la ha. Rezultatele sunt mai mult decât pozitive, estimăm o creștere cu 80 de procente a producției de anul acesta, față de cea din 2012. Această creștere se datorează și celor 300 ha care au intrat în 2013 pe rod“, declară Oana Belu, acționar Domeniile Ostrov.

În 2012 Domeniile Ostrov au investit peste 700.000 de euro în replantări cu soiuri nobile, astfel încât în prezent întreaga suprafaţă de peste 1.300 ha „se află în această situaţie privilegiată“. O altă parte din aceste fonduri au fost direcționate spre achiziționarea de utilaje şi instalaţii de producție, tehnologii de ultimă generație, afirmă Belu.

La Ostrov, peste 600 de oameni participă timp de două luni la culesul strugurilor de pe cele 1.000 ha cultivate cu viţă-de-vie. Compania are în dotare și o mașină de recoltat struguri care adună zilnic peste 20 de tone. Procesul de vinificație a început odată cu culesul strugurilor. Pe măsură ce sunt culeși, strugurii sunt încărcați în remorci, după care aceștia ajung la zdrobit și mai apoi mustul intră în procesul de fermentație și maturare. Tot acest proces se va încheia în luna noiembrie, după ce se va finaliza recoltarea, afirmă reprezentanţii companiei. Alături de podgoria de viţă-de-vie, compania mai deţine aproape 400 ha de pomi fructiferi şi 200 ha de legume.

Murfatlar aşteaptă o majorare de 30%

Compania Murfatlar, unul dintre principalii jucători pe piaţa internă a vinului, se aşteaptă în acest an la o producţie mai mare de vin cu 30% faţă de anul trecut. Culesul a început în 5 septembrie, procesul fiind finalizat în jurul datei de 5 octombrie, potrivit reprezentanţilor companiei.

„Creşterea producţiei a fost influenţată de condiţiile meteo favorabile şi de faptul că nu ne-am confruntat cu fenomene extreme. În sezonul de iarnă temperaturile au fost în general blânde, lăsând astfel ca mugurii să se dezvolte, primăvara a adus precipitaţii normale şi iată că am avut parte şi de o vară însorită, cu temperaturi ridicate, ceea ce conduce la acumulări de zahăr în struguri şi, prin urmare, la vinuri de calitate“, afirmă Laura Muşat, PR manager Murfatlar.

Aceasta susţine că au contat şi tratamentele fitosanitare şi îngrăşămintele aplicate la viţa-de-vie.

Producţie record la Cotnari

Producătorul de vinuri Cotnari estimează pentru acest an o producţie record de 12 milioane de litri de vin, pe fondul unui an de excepţie, dar şi intrării pe rod a tuturor celor 1.710 ha cu viţă-de-vie.

„Anul trecut erau doar 1.350 ha pe rod. Anul acesta a plouat exact la timp (lunile mai, iunie). Apoi a urmat perioada de caniculă, când strugurii aveau lichidul necesar şi au acumulat zahăr. De asemenea, soiurile roşii (Feteasca Neagră şi Busuioaca de Bohotin) sunt deja în al treilea an de rod şi putem spune că avem două soiuri care s-au adaptat extraordinar la condiţiile de la Cotnari“, afirmă Cătălin Grecu, directorul de marketing al companiei.

Cantitate dublă la Budureasca

Producţia de struguri este foarte bună atât calitativ, cât şi cantitativ – mult mai bună decât anul trecut pentru că nu a fost îngheţ – şi la Budureasca (podgoria Dealu Mare).

„Am recoltat o treime din producţie, vreo 900 de tone, şi mai avem încă 1.600 de tone. Faţă de anul trecut, la noi producţia este dublă, am avut producţii bune atât la strugurii albi, cât şi la cei roşii. A mers ceva mai prost la Chardonnay şi la Fetească Neagră, unde avem o producţie mai mică de opt tone, în rest media este pe undeva la nouă tone“, afirmă Dumitru Jurcă, director la producătorul de vinuri.

Sfârşitul culesului este prognozat a se finaliza după 15 octombrie.

Producţii slabe în Franţa

Viticultorii francezi se aşteaptă, în acest an, la o recoltă mai mică, dar de calitate mai bună, după ce furtunile violente şi cea mai rece primăvară din ultimii 25 de ani au afectat viile, transmite Reuters. În multe regiuni ale Franţei, cel mai mare producător mondial de vin, producţia este aşteptată să coboare la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. În schimb, vara caldă şi uscată ar trebui să contribuie la creşterea calităţii vinului. Ministerul francez al Agriculturii se aşteaptă în 2013 la o producţie de vin de 44,5 milioane hectolitri, echivalentul a aproape şase miliarde de sticle, peste recolta de 41,4 milioane de hectolitri înregistrată anul trecut, însă sub media multianuală.

Ioana GUŢE

Abonează-te la acest feed RSS