Dacă italienii spun că toate drumurile duc la Roma, moldovenii spun că în țara lor toate drumurile duc la Cricova. Și pe bună dreptate pentru că orașul subteran este unul dintre acele locuri pe care trebuie să le vizitezi cel puțin o dată în viață. Arheologia și arta vinificației, la care se adaugă butoaiele gigant, milioanele de sticle pline, străzile cu nume de vinuri și sala de cinema sunt elementele care și-au dat mâna, oferindu-ne astăzi un loc unic în lume.

Din dragoste pentru vin și tradiție

Încă din parcarea cramei poţi afla detalii despre locul pe care urmează să îl vizitezi, însă cu adevărat informat vei fi din momentul în care ești invitat să te urci în mașinuța care te va plimba pe străzile orașului subteran, unul deloc mic pentru că, după cum atrage ghidul atenția încă de la început, „dacă am reuni toate străzile, am putea avea o stradă cu o lungime de peste 100 de km“. Până la prima oprire acesta se asigură că știi datele importante din istoricul cramei: încă din secolul al XIV-lea aici exista o mină din care se extrăgea piatra care ulterior era folosită pentru construcția caselor de pe tot teritoriul țării. În anul 1947, academicianul Petru Ungureanu a realizat un experiment pentru a observa cum se păstrează vinul în mină și a constatat faptul că se regăsesc aici cele mai bune condiții. În următorii ani s-au realizat alte experimente și așa s-a ajuns la crearea unei uriaşe crame şi depozit. La prima staţionare te poziționezi lângă butoaiele de stejar unde vinul este pus la învechit, iar străzile poartă numele vinului pe care îl depozitează: Fetească, Cabernet ș.a.m.d.

Plimbarea este cu adevărat palpitantă mai ales prin faptul că, înaintând printre hrube, te îndrepţi spre centrul pământului, la figurat vorbind, însă la un moment dat ajungi chiar și la adâncimea de 100 de metri. Și nu ajungi oriunde, ci la cinema! Da, n-am greșit locul, ci chiar în orașul subteran există o astfel de destinaţie elegantă și modernă unde turiștii sunt invitați să vadă un filmuleț care rezumă istoria cramei și a combinatului de vinuri.

Tot de la ghidul excursiei vei afla cum se face șampania prin metoda champenoise, dar și prin metoda tradițională. Dacă ești norocos poți vedea la lucru și linia de șampanizare, un echipament modern, dar cu siguranță te vei întâlni cu una dintre cele 5 doamne remueur care învârte în fiecare zi, câte o optime de cerc, sticlele cu șampanie așezate în suporturi de lemn speciale.

Din vinotecă n-ai mai pleca!

Înainte de a ajunge în vinotecă ai posibilitatea de a admira un muzeu în care diverse obiecte, machete și tablouri prezintă scene din producerea vinului, momente de sărbătoare sau momente din viața țăranului care are mereu o carafă cu vin în preajmă. Dar când ajungi în vinotecă nu știi încotro să te uiți. Miile de sticle așezate cu rost formează colecția națională. Și începi să te plimbi, dar nu înainte de a admira cele două distincții importante acordate cramei: Ordinul Republicii Moldova, cea mai înaltă distincție din stat, primită în anul 2002, precum și declararea prin lege, în anul 2004, a combinatului și a beciurilor ca patrimoniul cultural-național al Republicii Moldova. Colecția a fost creată în anul 1954, iar de-a lungul vremii a ajuns să numere chiar și 1,3 milioane de sticle. Există și o colecție privată de vinuri ce aparțin președinților din mai multe țări de pe mapamond. Aceasta este cu atât mai valoroasă pentru că păstrează vinuri vechi, unele în ediție limitată, iar la loc de cinste este așezat cel mai important vin: Evreiesc de Paști – Ierusalim 1902. Pentru acest vin au existat și numeroase oferte, uneori fiind vorba despre sume astronomice, dar am aflat că nu este de vânzare, momentan, indiferent de suma pe care ar fi cineva dispus să o plătească.

De-a lungul timpului, beciurile de la Cricova au devenit o atracție pentru numeroase personalități ale vieții politice, mondene, sportive și culturale. Din acest motiv a fost înființat și un panou cu fotografii care ilustrează momente ale vizitatorilor.

După o astfel de excursie parcă e musai să deguști un vin de Cricova. Aşa că excursia continuă cu vizitarea sălilor de degustare amenajate sub diverse tematici. Sala Europeană, Sala Fundul Mării, Sala Casa Mare, Sala Prezidențială și Sala cu șemineu. Fiecare dintre ele spune o poveste, a vinului, a tradiției moldave și a istoriei, creând mediul perfect pentru a sorbi dintr-un pahar cu vin. Tot aici este amenajat și un restaurant modern, chiar de lux ar spune unii, semn că fiecare oportunitate trebuie valorificată pentru ca vinurile moldovenești să rămână cea mai importantă carte de vizită a Republicii Moldova.

La plecare sentimentele sunt contradictorii: ești încântat de ce ai văzut, dar indignat de faptul că ai fi vrut să stai mai mult, să faci mai multe poze și atunci îți spui: sigur am să revin! Și cu acest gând te poți îndrepta spre magazinul cu suveniruri de unde poți lua o amintire sau mai multe, dar neapărat și o sticlă de vin de Cricova.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 54-55

Recent, la Editura MASR din Bucureşti a văzut luminiţa de la capătul tunelului şi a tiparului cartea cu titlul de mai sus, având ca autori trei specialişti, posesori ai unei practici îndelungate şi de calitate: V. Guţu, Fl. Mateescu şi M. Avarvarei. Ea se adresează în primul rând viticultorilor amatori, care pot avea astfel la dispoziţie un GHID care să le călăuzească lucrările ce trebuie executate în vie, cramă şi pivniţă.

Lucrarea este alcătuită din două părţi, şi anume:

Partea l-a – Cartea viei, în care sunt prezentate capitolele:

1. Înfiinţarea viilor pe lângă casă, din hibrizi direct producători;

2. Tehnologia obţinerii viţelor altoite;

3. Înfiinţarea plantaţiei de viţă-de-vie;

4. Sisteme de susţinere;

5. Tăierile de formare şi întreţinere;

6. Forme de conducere;

7. Lucrările de întreţinere a viilor pe rod şi 8. Boli şi dăunători.

Partea II-a – Cartea vinului cuprinde capitolele:

1. Inventarul minim necesar pentru obţinerea, condiţionarea şi păstrarea vinului;

2. Materia primă, prelucrarea şi condiţionarea primară;

3. Fermentarea mustului;

4. Întreţinerea vinului după încetarea fermentării.

Tot în cadrul părţii a II-a mai sunt prezentate şi două capitole speciale, şi anume: a) 44 de întrebări şi răspunsuri despre vin şi b) Să ne confecţionăm singuri un teasc.

La finalul cărţii sunt prezentate pe patru pagini 36 de poze color (foarte reuşite) privind cele mai rapace boli şi cei mai periculoşi dăunători ai viţei-de-vie. Aceste figuri pot avea un rol determinant pentru identificarea agenţilor patogeni care pot apărea în plantaţiile viticole.

Doritorii îşi pot procura această carte prin intermedierea Editurii MAST din Bucureşti, str. Sirenelor nr. 22, sector 5, telefon; 021-410.19.36 sau 0740-320.350.

Virgil Grecu

„O Altfel de… întâlnire” - eveniment ce va avea loc în data de 22 martie a.c., ora 18.30, în cadrul Centrului de Afaceri Green Gate, Ambery Hall Lights, București.

Aici se vor reuni vinuri de la cel puţin 22 producători, care și-au confirmat prezența la Salonul Internațional de Vinuri VINVEST Timișoara.

Va fi un REGAL care va însufleti lumea vinului. Acest nou concept va îmbina clasicul unei conferințe de presă cu farmecul unei degustări.

Vor fi prezente importante personalităţi din viaţa publică, parlamentari, şi nu în ultimul rând reprezentanţi de prim rang ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

***

Salonul Internațional de Vinuri VINVEST Timișoara, eveniment ce se va desfăşura în perioada 22 – 24 aprilie 2016, în cadrul Centrulului Regional de Afaceri Timișoara.

Experienţa celor 12 ediţii ale Salonului VINVEST de la Timişoara ne-a oferit prilejul de a învăţa că nu este suficient doar să cunoaştem vinul, ci să-l şi oferim semenilor noştrii, publicului larg, împreună cu informaţiile necesare privind caliatea şi beneficiile lui.

Iată-ne ajunşi în acest an la a 13-a ediție a Salonului VINVEST de la Timișoara – și la cea de-a 11-a ediție a Concursului Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice. Pe lângă aspectele tradiționale, am mai învăţat că la fiecare  ediție trebuie să ne reinventăm. Adică trebuie să reîmprospătăm atmosfera cu oameni noi, abordări noi tematici de asemenea. Fiindcă și producătorii – am spune – se reinventează.

Mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături susținându-ne în tot ceea ce am reușit să construim în toţi aceşti ani, astfel încât evenimentul să devină o tradiție în această parte de vest a țării, putând oferi imaginea unui altfel de vin, cel care astăzi stă pe masa consumatorilor, dar şi a concursurilor din ţară şi din lume.

Am fi onorați, dacă și la această ediție ne veţi fi alături susţinând pe parcursul celor trei zile, Timișoara – Capitala Vinului!

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească derulează, în prezent, 10 proiecte: 6 în cadrul Planului sectorial MADR-ADER 2020, în două fiind conducător de proiect, iar în 4 partener; 3 în cadrul PNCDI 2-Program 4 Parteneriate, ca partener; unul – COST FA 1303 – ca partener. Despre cele două proiecte în care ICDVV este titular ne-au vorbit dr. biolog Elena Brîndușe - director științific și dr. ing. Marian Ion – directorul general al instituției.

Proiectul 3.2.5. – „Diversificarea sortimentului viticol pentru struguri de masa și vin“ are o valoare totală de 1,062 milioane de lei, bani asigurați de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și o perioadă de implementare de patru ani (2015-2018). Acesta se desfășoară în parteneriat cu stațiunile de cercetare-dezvoltare pentru viticultură și vinificație de la Blaj (Alba), Bujoru (Galați), Iași, Miniș (Arad) și Odobești (Vrancea), filiala SCDVV Pietroasa (Buzău) a USAMV București și Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești (Argeș). Detaliile au fost dezvoltate de directorul de proiect, dr. biolog Elena Brîndușe: „Proiectul se înscrie în preocupările actuale la nivel internațional privind evaluarea și valorificarea resurselor genetice. În România, utilizarea resurselor genetice în procesul de ameliorare a sortimentului a condus la obținerea unui material biologic diversificat, reprezentat prin soiuri și selecții clonale cu caracteristici superioare de productivitate și calitate, cu plasticitate ecologică ridicată, cu toleranță sporită la boli și dăunători, cu rezistență crescută la factorii de stress. În ultimii 10 ani, prin efectuarea hibridărilor în cadrul speciei Vitis, s-au obținut elite valoroase, care sunt plantate în câmpuri experimentale. Acestea se află pe rod în diferite stadii, în câmpuri comparative sau de încercare, fiind supuse selecției conservative. Elitele valoroase aflate în câmpurile de concurs vor fi omologate și brevetate ca soiuri.

Completarea fondului de germoplasmă viticolă deținut de partenerii proiectului cu soiuri și selecții clonale din soiurile românești autohtone, realizate în activitatea de ameliorare, diminuează riscul pierderii unor genotipuri din anumite motive (calamități naturale, retrocedări, reorganizarea unităților de cercetare etc.). Aceasta are efect pe termen mediu și lung, prin conservarea genelor de rezistența la factorii biotici și abiotici. Ca finalitate, printre altele, la ICDVV Valea Călugărească se va înființa un câmp demonstrativ cu cele mai valoroase genotipuri (creații) românești obținute în unitățile de cercetare viticolă“. Așadar, ca sinteză, după finalizarea proiectului, toate creațiile românești din ultimii ani se vor regăsi nu doar acolo unde au fost realizate, ci și în colecții de rezervă, pentru a avea siguranța păstrării lor timp îndelungat.

Proiectul 3.3.9. – „Menținerea materialului de înmulțire viticol – categoriile biologice material inițial de înmulțire, bază și certificate“ se înscrie în preocupările MADR privind necesitatea producerii materialului săditor viticol în vederea satisfacerii cerințelor Programului de reconversie în viticultură pentru perioada 2014-2018 și pentru înființarea plantațiilor viticole după această perioadă. Valoarea proiectului, finanțat de MADR, este de 962.850 lei, cu o perioadă de implementare de patru ani, până în 2018, având ca parteneri unitățile de cercetare de la Blaj, Iași, Minis, Murfatlar (Constanța), Odobești și INCDBH Ștefănești. Directorul de proiect este dr. ing. Marian Ion: „În ultimii 5 ani, în cadrul unităților de cercetare vitivinicole au fost omologate mai multe soiuri și clone. Ele vor fi testate virusologic, prin cele mai moderne metode, urmând să fie introduse în cadrul fondului național de germoplasmă viticolă. Pornind de la acest nucleu, prin parcurgerea tuturor etapelor specifice diferitelor categorii biologice de material de înmulțire, se evită dispariția naturală sau accidentală a soiurilor autohtone valoroase, se protejează și se promovează în producție noile creații și se pune la dispoziția marilor și micilor producători viticoli un material săditor sănătos, autentic și cu valoare biologică ridicată. Proiectul își propune ca unitățile de cercetare vitivinicolă să dispună de un stoc nucleu (G0) propriu, care să includă toate creațiile biologice valoroase realizate în cadrul unităților respective, pentru a menține valoarea biologică a acestora, prin conservarea lor în câmpuri de germoplasmă viticolă și pentru a putea răspunde prompt solicitărilor pepinieriștilor particulari care doresc să îți înființeze plantații mamă «certificat», cu soiurile și clonele create în cadrul stațiunilor. Din punct de vedere tehnic, proiectul urmărește realizarea bazei tehnice, respectiv a plantațiilor mamă «bază» și «certificat», care să stea la baza producerii materialului săditor viticol în România, în conformitate cu normele europene în domeniu. Înființarea plantațiilor mamă furnizoare de coarde altoi și butași portaltoi din categoriile «bază» și «certificat» va conduce la creșterea calității și siguranței fitosanitare a materialului de plantare, precum și la evitarea dispariției premature a plantațiilor viticole, ca urmare a infestării cu virusuri sau micoplasme (de exemplu, cancerul bacterian este cel mai dăunător). Pentru obținerea acestui material vor fi parcurse mai multe etape, fiecare cu caracteristicile tehnice și cerințele de calitate specifice, în concordanță cu Ordinul MADR nr. 1267 pe 2005. Obiectivele propuse se vor realiza prin cercetări cu caracter aplicativ care vor viza utilizarea celor mai adecvate soluții tehnologice de multiplicare rapidă a materialului biologic de înmulțire.“

Cunoscându-se faptul că, în prima etapă a reconversiei plantațiilor viticole, au fost multe discuții legate de incapacitatea României de a asigura material săditor, viticultorii aducând butași de oriunde altundeva din Europa, s-ar putea spune că, de aici înainte, stațiunile ori pepinieriștii vor putea asigura material autohton suficient. Iar răspunsul este favorabil, da, România ar putea asigura cantități suficiente, cu condiția ca viticultorul să facă o comandă certă cu un an înainte, fiindcă nimeni nu-și permite să lucreze pe stoc.

Maria BOGDAN

La sfârșitul lunii decembrie 2015, International Journal of Agricultural Science and Food Technology a publicat un studiu al unui grup de cercetători greci ale cărui concluzii pot marca începutul unei noi ere în conservarea vinurilor. Siguranța alimentară, dezvoltată cu precădere de-a lungul ultimilor 10 ani, are ca țintă declarată eliminarea cât mai profundă a substanțelor folosite în conservarea alimentelor și băuturilor, având în vedere riscul pe care acestea le reprezintă pentru sănătatea umană. În ceea ce privește conservarea vinurilor, ținta este eliminarea sărurilor de sulf (sulfiții). Într-o oarecare măsură, sulfiții sunt prezenți în mod natural în produsele viniviticole, însă ei sunt adăugați artificial, în diferite etape ale producerii vinurilor, ca și conservanți, pentru a preveni alterarea și oxidarea lor. Etapele în care sunt adăugați sulfiții sunt înainte de fermentare și înainte de îmbuteliere. Metabisulfitul de potasiu folosit în acest scop (K2S2O5) se transformă în mod natural în sulfit de potasiu și dioxid de sulf, adică în substanțele care sunt codate la nivel internațional prin indicatorii E224 și E223. Dioxidul de sulf previne dezvoltarea microorganismelor, protejând astfel culoarea și gustul vinurilor. Cu toate că și vinurile naturale conțin cantități mici de derivați ai sulfului, aceștia rămân în limite tolerabile pentru organismul uman.

Din 1987, SUA au reglementat cantitatea de sulfiți, obligând producătorul ca pe eticheta produsului să consemneze cantitatea conținută, dacă aceasta depășește valoarea de 10 ppm. În Uniunea Europeană, o măsură similară a intrat în vigoare începând cu anul 2005, și aceasta deoarece s-au observat legături cauză-efect între consumul de vin și cantitatea de sulfiți din organismul uman care, peste o anumită limită, duce la reacții adverse de genul: urticarie, strănut, umflarea gâtului și dificultăți de respirație, mergând până la anafilaxie și reacții alergice la persoanele sensibile la sulfit și la astmatici. Sulfiții sunt, de asemenea, recunoscuți pentru distrugerea vitaminei B1 (tiamina) din organism, indispensabilă sănătăţii fizice şi psihice, având efecte benefice asupra sistemului nervos, digestiv, dar şi la nivelul muşchilor şi chiar al inimii. Vitamina B1 poate juca un rol important în prevenirea şi/sau tratarea mai multor afecţiuni, precum: alcoolism, boala Alzheimer, boala Crohn, insuficienţa cardiacă congestivă, depresie, epilepsie, fibromialgie etc. Din aceste motive, multe proiecte de cercetare sunt menite să substituie sulfiții, în special pentru produsele ecologice etichetate.

Cercetătorii greci au folosit frunze și fructe prelevate de Hippophaes și fructe de Goji, care au fost adăugate în vinuri albe și roșii, după faza de fermentare. Aceștia au demonstrat că, folosind aceste plante în locul sulfitului, caracteristicile senzoriale și oenologice au rămas aproape neschimbate comparativ cu probele originale, iar activitatea lor antioxidantă a fost semnificativ crescută mai ales atunci când s-au adăugat frunzele plantei Hippophaes. Fructele de Goji și cele de Hippophaes au dus și ele la creșterea activității antioxidante, comparativ cu probele originale, în care nu s-au adăugat niciun fel de substanțe chimice.

Aflată la început de drum, cercetarea extractelor botanice care să înlocuiască utilizarea conservanților, coloranților și amelioratorilor de sinteză are toate șansele să ducă, nu peste multă vreme, la noi reglementări în privința calității vinurilor, de aceea investiția în cercetare rămâne o obligație a oricărei țări civilizate care se preocupă de sănătatea poporului ei.

Patrik Antonio Scoruș, student USAMV

VINVEST şi Asociaţia de Cultură şi Promovare a Vinului continuă şi în această toamnă Campania IUBESC VINUL ROMÂNESC, prin GALA VINULUI NOU ŞI VECHI, cu degustări în zilele de 21 – 22 – 23 octombrie 2015, în intervalul orar 17:00 – 22:00, la Green Gate Bucureşti, locaţia Ambery Hall. Eveni­mentul este organizat cu aportul producătorilor de vin şi distribuitorilor de utilaje care se înscriu, precum şi al partenerului oficial Domeniile Anastasia. Pe parcursul celor 3 zile/seri producătorii de vin pot angaja, în spaţiu special amenajat, diferit de spaţiul de degustare închiriat de producător (susţinute de oenologul, somelierul sau investitorul cramei), degustări tematice asociate cu produse ale bucătăriei salonului restaurant Ambery Hall din incinta Green Gate Bucureşti.

Pasionaţii, iubitorii de vin, profesioniştii sunt aşteptaţi pe parcursul a 3 seri minunate să îşi delecteze papilele gustative cu circa 200 de vinuri de calitate ce provin din toate regiunile viticole ale României. Evenimentul se va încheia cu surprize mult aşteptate, tombola şi tragerea specială a două bilete pentru două persoane la o degustare de vin, de neuitat, la crama Domeniile Anastasia.

Operaţia de tratare a butoaielor de vin care au tirighie şi mucegai este o operaţie foarte importantă, necesară şi obligatorie. În timpul fermentării mustului în butoi până la primul pritoc, precum şi între primul şi al doilea pritoc, în perioada fermentării malo-lactice a vinurilor, pe fund şi pereţi (partea interioară a butoiului) se depune un sediment cu aspect sticlos şi gust acru, format în special din săruri, de tipul tartratului de potasiu, care popular se numeşte deseori piatra vinului, iar în limbajul oenologic de specialitate se numeşte tirighie. Prezenţa tirighiei în butoaiele în care se pune la fermentat o nouă şarjă de must ori, după caz, se pune la maturare – învechire o nouă încărcătură (plin) de vin este foarte nedorită, chiar contraindicată, întrucât tartraţii şi alte săruri se pot redizolva în mustul dulce ori în vinul tânăr, ducând astfel la obţinerea unui vin cu gust ierbos (profesioniştii îi spun ştiros) şi cu aciditate (acreală exogenă, rezultată din redizolvarea sărurilor de acid lactic în mustul dulce ori în vinul tânăr). Din această cauză butoaiele în care s-a fermentat mustul (mai ales roşu) trebuie curăţate de tirighie, prin spălare IMEDIATĂ (dacă-i posibil în aceeaşi zi) după golirea de vinul conţinut. Pentru desprinderea crustelor de tirighie de pe doage este absolut necesară întrebuinţarea lanţului de curăţire, care se leagă bine la un capăt de un băţ de grosimea unei cozi de mătură pentru a putea fi scos din vas după utilizare, iar celălalt capăt se introduce în butoi.

Lanţul trebuie să fie suficient de lung (câţiva metri) pentru ca în timpul rostogolirii butoiului să cureţe şi fundurile. Lanţul se mai poate lega şi de dopul butoiului, iar după curăţare, prin rostogolirea butoiului, se scoate dopul odată cu lanţul din butoi. Se pot folosi lanţuri simple, antiderapante de iarnă cu crampoane sau alte lanţuri cu ghimpi asemănători cumva cu cei de la sârma ghimpată ori la care sunt sudate diferite plăcuţe de oţel foarte ascuţite...! Dacă se spală repede după golire butoiul sau după câteva zile de înmuiere a tirighiei sunt bune chiar şi lanţurile cele mai simple şi la îndemână în orice gospodărie. Curăţarea cu lanţul trebuie obligatoriu să fie însoţită de tratarea cu o soluţie alcalină, dacă este posibil cât mai fierbinte, de sodă de rufe ori var bulgări care se sting pe loc înăuntrul butoiului, tot la fel ca la butoaiele oţetite. Soluţia alcalină fierbinte trebuie însă golită din butoi înainte ca ea să se răcească.

Tratarea butoaielor mucegăite se face fie cu o soluţie fierbinte de sodă calcinată în concentraţie de 10%, fie cu o soluţie fierbinte de acid sulfuric de aceeaşi concentraţie. Totuşi, se recomandă folosirea sodei înaintea acidului, dat fiind pericolul la manipularea acidului sulfuric! Urmează apoi spălarea butoiului de mai multe ori cu apă rece în care s-a amestecat cărbune animal câte 2 kg la 100 de litri de apă, pentru a absorbi mirosul de mucegai care ar fi putut rămâne în butoi. Dificultatea este că pentru micul producător cărbunele animal este relativ greu de procurat. Cu bune rezultate se foloseşte mangalul (cărbunele de lemn pentru forjă), numai că acesta trebuie pus în doze de cel puţin 5-6 kg la 100 de litri volum al butoiului şi sfărâmat în bucăţi atât de mici încât la golire să poată curge liber odată cu apa afară din butoi, dacă butoiul nu are uşiţă de curăţire. Dacă eventual mangalul sfărâmat prea mărunt se lipeşte de pereţii umezi ai butoiului folosim din nou lanţul, dar de această dată numai cu apă. După ce am igienizat butoiul, în vreo câteva luni mangalul s-a uscat, iar vara următoare se poate folosi la foc sau la alte întrebuinţări pentru care este destinat ca atare. Se mai poate folosi la tratarea vaselor mucegăite soluţie concentrată de permanganat de potasiu, 1 kg la 100 de litri apă, pulverizată în interiorul butoaielor folosind pompa de spate pentru stropit la vie. Se mai poate folosi clorura de calciu în concentraţie de 2%.

Pentru a îndepărta apoi mirosul de clor butoiul se spală bine în mai multe ape, iar după zvântare, la 3-4 zile, se afumă până ce persistă în butoi un uşor miros de S02 şi nu se mai simte mirosul de clor. Mai în glumă, mai în serios, trebuie să reţinem următoarele: vinul e blând şi ademenitor la început. Dar, băut peste măsură, înţeapă ca un şarpe şi îşi varsă veninul prin tot sângele! Strugurele este unul dintre cele mai sănătoase fructe, fiind extrem de bogat în vitamine şi substanţe antioxidante, o parte dintre acestea încetinind procesul de îmbătrânire, conform analizelor biochimice. În bobul său, mai ales în coajă şi în seminţe, se găsesc toate vitaminele, lucru destul de rar întâlnit la fructe, având în special vitaminele C, B-urile, D, E, F, K. Bobul de strugure mai conţine şi fosfaţi, ioduri şi cloruri, de la magneziu, potasiu, calciu, sodiu până la coenzima Q10. Datorită acestei compoziţii extrem de bogate în vitamine, strugurii menţin sănătatea ficatului şi a rinichilor. (V. ALEXANDRU)

După un an 2013 cu supraproducţie de vin, 2014 se arată mai degrabă modest pentru producători, situaţie determinată în mare parte de condiţiile meteo defavorabile, care au redus producţia cu circa 25% faţă de 2012, un an normal din punctul de vedere al recoltei. Viticultorii speră ca măcar calitatea vinurilor să fie de excepţie.

Pe fondul numeroaselor precipitaţii din acest an, care au afectat o mare parte din podgorii, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului se aşteaptă la o producţie de vin mai mică cu circa 25% faţă de 2012, când recolta a atins niveluri normale. Există, însă, şi zone unde pierderile au fost de 100%, viticultorii renunţând practic să mai culeagă strugurii.

„Avem un an atipic. 2014 este un an cu o producţie diminuată faţă de 2012 cu 25%. Vreau să punctez că 2013 a fost un an cu o producţie de struguri şi de vin foarte mare şi de aceea nu facem referire la anul de producţie 2013. Au fost regiuni viticole afectate de grindină, cu preponderenţă Banat, Mehedinţi, Drăgăşani şi Tulcea. Precipitaţiile au fost duble cantitativ faţă de anul precedent, iar acest lucru a îngreunat campania agricolă în general, de la tratamente până la cules“, a declarat Ovidiu Gheorghe, preşedinte PNVV.

Acesta susţine că, din punct de vedere cantitativ, producătorii care au efectuat corect şi la timp tratamentele fitosanitare nu au avut pierderi semnificative de producţie raportat la producţiile normale estimate.

Din punct de vedere calitativ, toamna călduroasă şi prelungită, cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte, va conduce la obţinerea unor producţii de struguri cu caracteristici senzoriale şi fizico-chimice deosebite şi implicit a unor vinuri de calitate ridicată, după cum apreciază reprezentantul PNVV.

Acesta avertizează, însă, viticultorii că este foarte posibil ca în unele regiuni să fie înregistrate ploi, care vor afecta culesul strugurilor la momentul optim sau chiar mai rău, acestea pot să determine apariţia mucegaiului. Situaţia ar putea fi cu atât mai dificilă cu cât nu se pot face tratamente înaintea culesului, susţine Ovidiu Gheorghe.

În 2012 producţia de vin a fost de 3,3 milioane de hectolitri, iar în 2013 de 5,1 milioane de hectolitri, potrivit datelor MADR.

Diferenţe mari între regiuni

Producţia de struguri diferă în acest an foarte mult de la o zonă la alta. Dacă la Cotnari estimările sunt optimiste, în alte zone lucrurile stau cu totul altfel. La Săhăteni (Dealu Mare) producţia este undeva la jumătatea nivelului de anul trecut, în timp ce în Argeş există viticultori care pur şi simplu au renunţat să mai culeagă strugurii afectaţi de mană.

Pentru acest an, conducerea Cotnari estimează o producţie de vin de 15 milioane de litri, comparativ cu 13 milioane de litri, anul trecut, de pe cele 1.300 ha de vie admi­nistrate de companie. În campanie, peste 1.400 de culegători adună zilnic strugurii aflaţi în viile de pe cele 7 coline ale Cotnariului. Culesul a început cu suprafeţele de Frâncuşa, Fetească Albă şi Tămâioasă, urmate de Grasa de Cotnari. Pe rod au intrat, şi încă din 2013, Feteasca Neagră şi Busuioaca, reintroduse în podgoria Cotnari după aproape 100 de ani.

În Argeş, în schimb, precipitaţiile au făcut ravagii. George Lazăr, de exemplu, care deţine 11 ha de vie, spune că nu a mai văzut precipitaţii precum cele din acest an niciodată.

„Pagubele au fost foarte mari, au fost ploi de 100 de litri pe metru pătrat în Argeş. Am avut parte de trei ploi, dintre care una chiar în timpul înfloritului. La momentul acela, ploile s-au prelungit şi nu am putut să intrăm să executăm tratamentele. Totul s-a dus pe apa sâmbetei şi nu am mai avut ce să mai facem“, spune Lazăr. El afirmă că a luat decizia de a nu mai recolta via, deoarece cantitatea de zahăr din struguri era foarte mică – mai puţin de 150 de grame.

„N-am cules, pentru că dacă recoltezi struguri care sunt pe jumătate stricaţi trebuie să pui zahăr, ceea ce legislaţia nu îţi dă voie. Trebuie să adaugi cel puţin 20 de grame ca să faci un vin de 10 grade. Ce a mai scăpat din struguri, cred că nu a avut nici 150 de grame de zahăr“, a declarat Lazăr.

Producţie la jumătate la Săhăteni

Producţia din acest an este mult mai mică şi la Domeniile Săhăteni, în podgoria Dealu Mare, sub jumătate faţă de cea de anul trecut, după cum afirmă Aurelia Vişinescu, în calitate de oenolog şi proprietar al companiei.

„Să nu uităm totuşi că 2013 a fost un an de excepţie în ceea ce priveşte producţiile de struguri obţinute în România. Dacă ne raportăm la un an normal, scăderea ar fi cam de 30%. Sunt foarte multe suprafeţele fără struguri, recolta a fost pierdută chiar din faza de legare ca urmare a atacului de mană şi făinare în special“, a declarat Vişinescu.

Ploile excesive au făcut ca aplicarea tratamentelor fitosanitare să nu poată fi efectuată la timp, iar multe tratamente au fost spălate de ploi şi nu au mai asigurat protecţia necesară.

Aurelia Vişinescu mai afirmă că, din cauza precipitaţiilor, a fost „sacrificată“ o parte din plantaţie pentru a putea fi ţinute sub control parcelele valoroase calitativ, dar chiar şi aşa producţiile au fost semnificativ mai mici în comparaţie cu un an normal. În ceea ce priveşte coacerea, aceasta a fost foarte diferită, soiurile albe au ajuns la maturitate foarte repede, în timp ce pentru soiurile roşii încă nu s-a atins acest moment (n. red. – la data de 30 septembrie), excepţie fiind Pinot Noir-ul, care este un soi timpuriu.

„Aceasta îmi aminteşte cumva de începuturile carierei mele când nu intram la cules decât în luna octombrie, mergând chiar către sfârşitul lunii cu soiurile tardive precum Cabernet Sauvignon“, adaugă Vişinescu.

În ceea ce priveşte calitatea vinului din acest an, în mod cert 2014 va fi mult mai bun decât 2013 şi 2012, susţine oeonologul de la Săhăteni.

Ioana Guţe

In perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 2013, ROMEXPO a organizat sase manifestari expozitionale ce au avut tematici complementare. Astfel, vizitatorii au putut lua parte la:

-          INDAGRA - Targ international de produse si echipamente in domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii si zootehniei

-          INDAGRA FOOD - Targ international pentru industria alimentara

-          ALL - PACK – Expozitie internationala pentru ambalaje, materiale, masini si echipamente specifice

-          EXPO DRINK & WINE – Targ de vinuri, bauturi alcoolice si non-alcoolice

-          AUTOEXPOTEHNICA – Expozitie internationala de componente si accesorii auto

-          TARGUL DE PRODUSE TRADITIONALE

Cele sase targuri au reunit peste 700 de firme din Romania si din strainatate, pe o suprafata de aproximativ 40.000 de metri patrati. Beneficiind de o puternica reprezentare internationala, evenimentele au adus in fata publicului atat companii autohtone, cat si de peste hotare din tari precum: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Coreea de Sud, Danemarca, Emiratele Arabe Unite, Franta, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Serbia, Slovenia, Spania, SUA, Turcia si Ungaria.

Numarul mare de expozanti, calitatea si diversitatea produselor prezentate, noutatile si recordurile acestei editii au atras 60.000 de vizitatori in toate cele cinci zile.

INDAGRA a fost si in acest an capul de afis al manifestarilor expozitionale, depasind orice asteptari: “A fost o editie care a batut toate recordurile, fara indoiala. Fie ca ne referim la numarul de expozanti, la participarile internationale, la numarul de produse expuse sau la vizitatori, anul 2013 este unul de referinta pentru INDAGRA”, declara Mariana Suciu, Director General ROMEXPO S.A.

Ca la fiecare editie si de aceasta data INDAGRA a fost sinonim cu noutatile si recordurile. Dintre acestea amintim:

-          Cea mai mare paine din Romania a fost coapta in timpul evenimentului, avand o greutate de 96 de kg. Aceasta a fost realizata din 57 de kg de faina, 34 de litri de apa, 10 kg de cartofi, 1 kg de drojdie, 1 kg de sare iar procesul de coacere a durat 6 ore. Produsul final a fost taiat si impartit vizitatorilor chiar de catre Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Domnul Daniel Constantin

-          Berbecul de peste 100 de kg, “Miss Vacuta” Vanessa, licitatia cu strigare pentru animale, utilajele de ultima generatie dar si cea mai mare folie de sere din Romania au fost alte atractii ale INDAGRA.

Manifestare expozitionala dedicata in mare parte specialistilor, dar si publicului larg, INDAGRA a fost si de aceasta data gazda a numeroase seminarii si sesiuni informative din cadrul carora fermierii au putut afla stadiul fondurilor alocate pentru agricultura, cum pot realiza corect dosarele pentru finantare, beneficiind in acelasi timp si de experienta companiilor din strainatate.

Pentru familii si in special pentru copii, weekend-ul a fost prilej pentru a vedea si testa utilaje spectaculoase dar si pentru a admira numeroase specii de animale si pasari, printre care si exemplare rare aduse doar in cadrul targului.

In acelasi timp cu INDAGRA au mai avut loc alte cinci targuri complementare, care au delectat vizitatorii. Astfel, in cadrul INDAGRA FOOD, ALL-PACK, EXPO DRINK & WINE, AUTOEXPOTEHNICA si TARGULUI DE PRODUSE TRADITIONALE, o multitudine de produse alimentare si echipamente pentru industria alimentara, felurite soiuri de vinuri din Romania dar si din Europa, materiale si utilaje pentru industria ambalajelor, componente, accesorii auto dar si zone special dedicate produselor traditionale si bio au incantat persoanele care au poposit la fiecare stand in parte.

„Ne-am bucurat sa putem oferi publicului evenimente de calitate, care cu siguranta au fost apreciate de vizitatori. Diversitatea si noutatile au fost si in aceast an atuul manifestarilor expozitionale prezentate si credem ca toti cei care le-au trecut pragul au gasit aici resurse si informatii pentru dezvoltarea afacerilor proprii”, conchide Mariana Suciu, Director General ROMEXPO S.A.

Va asteptam la editiile 2014 ale INDAGRA, INDAGRA FOOD, EXPO DRINK & WINE, ALL-PACK si AUTOEXPOTEHNICA si TARGUL DE PRODUSE TRADITIONALE.

Pentru mai multe detalii despre evenimentele organizate de ROMEXPO, accesati: www.romexpo.ro

Raportat la extremele climatologice, anul 2013 ar trebui să fie mai bun pentru viticultură, în comparaţie cu 2012, când viţa de vie a fost afectată de gerurile năprasnice din februarie şi apoi de seceta atmosferică şi pedologică puternică din lunile iunie-august. Fenomenele meteorologice din acest an s-au manifestat izolat, două valuri de grindină, de la sfârşitul lunii mai şi prima decadă a lunii iulie, afectând, suprafeţele plantate cu viţă de vie din Odobeşti, Broşteni, Ţifeşti, Jariştea, Găgeşti şi Boloteşti, din judeţul Vrancea, în procente de 30-60%. Grindină a mai fost în Dobrogea, dar pierderile reclamate la Adamclisi şi Murfatlar nu sunt foarte importante. Per total ţară însă, producătorii aşteaptă o recoltă mai bună cu 25% decât anul trecut şi de o calitate superioară, dat fiind faptul că a existat un echilibru între precipitaţii şi temperatură (căldură).

7-10 tone în Dealu Mare

Dr. ing. Marian Ion, director ştiinţific la ICDVV Valea Călugărească, referindu-se la podgoria Dealu Mare, estimează o medie a producţiei de 6.500-7.000 kg/ha: „Vor fi producţii în viile tinere şi de 10-11.000kg/ha, dar media este trasă în jos de recolta din plantaţiile bătrâne, unde nu se poate conta pe mai mult de 5-6.000kg /ha, pe alocuri şi 4.000 kg/ha. Dacă perioada de secetă însoţită de caniculă va persista, este posibil să avem diminuări de recoltă, nu cu foarte mult, dar scăderea nu poate fi evitată“. 

La Pietroasele, în condiţiile unui an climatic fără excese, mai puţin perioada de secetă din ultima perioadă, se estimează o medie de 7.200 kg/ha, cu o maximă de recoltă la soiul Burgund Mare (9.000 kg/ha) şi un minim la Cabernet Sauvignon (6.200 kg/ha) şi Riesling italian (6.000 kg/ha).

În zona Ceptura, ing. Robert Băicoianu, vorbea despre o producţie excelentă calitativ în primul rând, cu însuşiri organoleptice specifice fiecărui soi exprimate la maximum, dar şi calitativ, cu o medie a producţiei cert peste 10.000 kg/ha.

Şi în judeţul Buzău, în centrul viticol Verneşti – Zoreşti, lucrurile stau foarte bine, potrivit ing. Vasile Mocanu: „La noi s-a început deja recoltarea, cu 7-10 zile mai devreme, cu viţa de vie aflată în anul al III-lea, pentru a o elibera de sarcină şi a-i permite să formeze elementele pentru rodul următor. Ca estimare a producţiei, aceasta diferă, în funcţie de cât a programat fiecare prin tăiere, de vârsta plantaţiei, de goluri etc. Un raport echilibrat între calitate şi cantitate ar vorbi despre un optim de 8.000 kg/ha, însă anul acesta, media trece peste 10.000 kg/ha, putându-se atinge lejer 12.000 kg/ha, la Fetească regală şi albă. În zona noastră, ne bucurăm de un an bun, când Muscatul Ottonel poate ajunge şi la 15.000 kg/ha, dar una peste alta, vorbind doar despre via mea, mă aştept să am o recoltă cu 30% mai bună comparativ cu anul trecut, deşi raportarea nu este corectă, având în vedere că reperul (2012) este un an afectat puternic de îngheţ“.

Datele publicate pe site-ul oficial al MADR arată că, în 2012, suprafaţa cultivată cu viţă de vie a fost de 183. 169 ha (locul 5 în Europa şi 10 în lume), cu o producţie de vin cifrată la 3450,7 mii hl, mai mică decât în anul 2011 cu 607,5 mii hl. Structura pe soiuri nobile a plantaţiilor este dominată de Fetească regală (15,86%), Merlot (14,83%), Fetească albă (11,78%), Riesling italian (6,99%) şi Aligote (6,86%). Din ţară au plecat la export 11,8 mii tone de vin, cu un volum al tranzacţiilor de 16,6 milioane de euro, dar piaţa internă a înghiţit de cinci ori mai mult vin adus din ţările intracomunitare şi terţe/agreate, respectiv, 59 mii tone, care au valorat 44,9 milioane de euro.

Cotnari şi Huşi – recolte excelente

Potrivit informaţiilor trimise din Dobrogea, la Murfatlar, specialiştii contează pe producţii de peste 10-11.000 kg/ ha.

În Galaţi, în Dealurile Bujorului, se estimează o recoltă de 5.000-6000 kg/ha, mai mică în suprafeţele lucrate în loturi restrânse (Muscat Ottonel, în jur de 3.000 kg/ha). Alte evaluări: 5.000 kg/ha la Nicoreşti, 7.500 kg/ha (Fetească regală şi albă), la Matca, între 7.000 kg/ha (Cabernet sauvignon) şi 12.000 kg/ha (Riesling), la soiurile pentru vin, şi de la 7.000 kg/ha (Afuz Ali şi Italia) la 10.000 kg/ha (Perla de Csaba), în cazul soiurilor de masă, în centrul viticol Iveşti.

Secretarul ştiinţific de la SCDVV Iaşi, dr. ing. Doina Damian, vorbeşte despre o producţie, potrivit estimărilor şi a informaţiilor primite din teren, de 10.900 kg/ha la soiurile pentru vin roşu şi de 6.900 kg/ha la soiurile albe, în podgoria Huşi – Vaslui (Fetească regală – 11.000 kg/ha, Aligoté – 11.000 kg/ha, Tămâioasă românească – 11 000 kg/ha, Busuioacă de Bohotin – 11.300 kg/ha, Cabernet Sauvignon – 9 000 kg/ha), în vreme ce, la Cotnari – Iaşi, recolta este evaluată la 8-12.000 kg/ha.

Pe dealurile din apropierea Iaşilor, producţia este de aşteptat să depăşească 6.400 kg/ha (4.400-Merlot, 4.250 – Muscat Ottonel, 7.500 – Aligoté. 5.270 – Fetească regală).

În judeţul Iaşi, în anumite zone, producţia a fost afectată de căderile de grindină din 21 mai, respectiv, 4 iunie 2013.

Muscat Ottonel, soi cu probleme în Transilvania

În Arad, la Miniş, lucrurile ar fi stat binişor dacă nu ar fi apărut intervalul de aproape o lună, în care temperaturile de 35-40°C la adăpost şi lipsa precipitaţiilor (au fost nopţi în care nu s-a format nici măcar roua) au contribuit la diminuarea producţiei. Un 4.200 kg/ha este varianta optimistă.

În zona de influenţă a SCDVV Blaj, se estimează rezultate medii mai slabe la Muscat Ottonel (3.500 kg/ha) şi Pinot gris (5.600 kg/ha) şi bune la Riesling Italian (7.000 kg/ha), Fetească regală (8.900 kg/ha), Sauvignon blanc (9.800 kg/ha). În cazul soiului Muscat Ottonel, din cauza temperaturilor scăzute din primăvară, s-a produs fenomenul de cădere a florilor şi boabelor tinere. Mai multe soiuri au fost afectate, dar efectul cel mai puternic s-a resimţit la Ottonel.

În viile Jidveiului, directorul tehnic al celei mai mari companii din Transilvania, Marian Cucură, anticipează o producţie mai mare, în medie, cu 3.000 kg/ha, în comparaţie cu anul trecut: „La Muscat Ottonel,  afectat de temperaturile scăzute din timpul înfloritului, contăm pe 4-5.000 kg/ha, dar media pe ansamblul plantaţiilor va fi de, să zicem, 8-9.000 kg/ha. Cele mai bune rezultate le avem la Fetească regală, unde ne aşteptăm la o producţie de 14.000 kg/ha.

Maria BOGDAN

Unul dintre cele mai importante momente în procesul de vinificaţie îl reprezintă maturarea vinului în baricuri pentru o perioadă determinată de timp. Acest lucru conferă vinului cantitatea de taninuri specifică şi, în egală măsură, definitivează aromele sale. Renumitele butoaie de stejar, cu capacităţi de 225 de litri, care fac parte din recuzita oricărei crame care se respectă, au o perioadă de utilizare de numai 3-4 ani, reprezentând ciclurile de maturare, motiv pentru care sunt considerate cele mai costisitoare investiţii ale unui producător de vin. Detanizarea butoaielor este o operaţiune obligatorie pentru fiecare tip de butoi, fie că ne referim la butoaiele de maturare – baricuri – sau la butoaiele de depozitare – budane – pentru a îndepărta excesul de tanin din lemn, precum şi eventualii germeni microbiologici, care pot afecta calitatea vinului.

Poţi pune vinul nou în butoiul vechi

Deşi, în mod tradiţional, se spune că „nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi“, recent, pe piaţa din România, compania Norad din Timişoara, cu o experienţă de 18 ani în domeniul comercializării echipamentelor de răcire şi întreţinere a sistemelor de stocare a băuturilor şi produselor alimentare, a adus o nouă soluţie pentru tratarea butoaielor de lemn de stejar de tip baric, care urmăreşte prelungirea duratei de utilizare a acestora de la 3-4 ani până la 7 ani. „Este o instalaţie inovatoare în România, care are două calităţi: de igienizare şi de tratare a baricurilor unde se ţine vinul. După cum bine ştiţi, un baric se foloseşte de maximum 3-4 ori, după care nu mai poate fi utilizat. Cu această instalaţie urmărim să prelungim durata de viaţă a baricurilor. Se folosesc două tipuri de substanţe pentru a curăţa foarte bine pereţii baricurilor şi a păstra, în acelaşi timp, porozitatea cât mai deschisă, pentru a scoate taninul din lemn. Cele două substanţe sunt un acid şi o bază al căror scop este de a neutraliza suprafaţa lemnului astfel încât aceasta să revină la condiţiile iniţiale fără a afecta calităţile vinului ce urmează a fi depozitat“, ne-a declarat Anton Daniel, reprezentantul companiei Norad. Aplicarea celor două substanţe la o presiune mare se face complementar cu utilizarea metodei tradiţionale de detanizare cu apă caldă. „Este o instalaţie care se foloseşte la presiune şi la o anumită temperatură a apei, precum şi a substanţelor adiacente, ce provin de la firma Thonhauser. De altfel, această companie se ocupă de mai bine de 30 de ani de întreţinerea şi igienizarea instalaţiilor de vinificaţie şi de depozitare. Am fost cu această instalaţie la mai multe târguri, inclusiv la VinVest, unde am remarcat un interes crescut din partea vinificatorilor pentru acest produs“, a precizat Anton Daniel. De altfel, mai mulţi deţinători de crame s-au arătat interesaţi să testeze acest sistem de recondiţionare a baricurilor în acest an pentru a vedea eficienţa lui. Trebuie spus că soluţia propusă de firma austriacă nu este una invazivă, asemenea tehnicii pe care unele companii din domeniu o propuneau prin decuparea unui strat de lemn şi arderea ulterioară a butoiului prin interior. Nu în ultimul rând, conform producătorului, alături de prelungirea perioadei de utilizare a baricurilor, aplicarea regulată – cel puţin o dată pe an – a acestor soluţii de curăţare elimină riscul infecţiilor microbiologice cu Bretanomyces şi Dekkera.

Daniel PLĂIAŞU

Comunicat de presă
14 iunie 2013

Salonul Național de Vinuri al României VINTEST București, ediția a 3-a, s-a desfășurat în perioada 6-9 iunie 2013, la Sala Palatului. Evenimentul a fost organizat pentru a sublinia importanța prezenței reprezentanților OIV în România, cu ocazia celui de-al 36-lea Congres care a avut loc la București dupa 45 de ani.

Au fost prezenți 25 de expozanți: Budureasca, Domeniile Sâmburești, Cramele Voievodului, Domeniile Franco-Române, Casa de Vinuri Cotnari, Wine Ro, Vincon România, Crama Oprișor, Casa de Vinuri Huși, Galeria Polona 89, Vinarte, Unicom Wood Production, Domeniile Anastasia, Domeniile Dealu Mare Urlați, Domeniile Sara, SCDVV Pietroasa, Scharfenberger, Agrofam Holding Fetești, Autoritatea Națională pentru Turism, Asociația Degustătorilor Autorizați din România, Radio Antena Satelor, Bistro Jezebelle, House of Guides, Comuna Prundeni-Drumul Vinului Valcean, Radio România, Mihai Hristu & Travel MixTV, Casa Lux & Restaurant Jubilee.

Partenerii principali ai celei de-a 3 –a ediții VINTEST au fost Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autoritatea Națională pentru Turism, Agerpres, Radio România și Revista Millesime.

Numărul de vizitatori a fost de 4200, dintre care în jur de 100 au fost reprezentanți OIV. Ne-au vizitat delegații ale ambasadelor din Brazilia, Pakistan, Japonia, Franța, Portugalia, Serbia, Chile, Bosnia-Herzegovina, Spania, Polonia, Ungaria, Africa de Sud, Canada, Statele Unite ale Americii, delegații ale Camerelor de Comert Bilaterale România – Coreea și România – Tunisia. Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost prezenți Dan Botănoiu și Dan Ionescu, iar din partea Autorității Naționale pentru Turism - Daniela Prelipcean, alături de Romulus Romașcanu, Adrian Altarescu și alți colegi. Din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului - Laboratorul de Analiză a Vinului - ne-a onorat cu prezența Daniela Potmischil. De asemenea, Sergiu Nedelea și somelierii de la Agenția de Somelieri pe care o reprezintă au fost alături de noi și de această dată. Actorul Valentin Uritescu și academicianul Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, ne-au făcut marea cinste de a degusta vinurile românești în compania organizatorului, Lucia Pîrvu. Printre cei care s-au implicat activ în desfășurarea evenimentului se numără și reprezentanții Asociației Degustătorilor Autorizați din România, Cornelia Toma – somelier, Iulia Creangă – somelier, Istvan Pentek – vicepreședinte OSR 2011, jurnaliști din diferite domenii: cultural, economic, agricol, turism rural și vitivinicol, vie și vin.

Cu ocazia celei de-a 3-a ediții VINTEST, Mihail Gălățanu și Rabbit Media au lansat revista Vinuri de top, iar Razvan Adam de la wine bar 1000 de Chipuri și Cristian Pitulice de la vinland.ro au prezentat proiectul Drumul Viilor, un circuit care presupune vizitarea unor crame din Dealu Mare și se adresează tuturor iubitorilor de vin, dar în mod special companiilor multinaționale care-și pot îmbogăți activitățile de team building prin practicarea turismului viticol.

Prof. Ada Nămoloșanu ne-a împărtășit din experiența de organizator a Congresului OIV din 1968, iar Răzvan Stoenescu de la vin2.ro ne-a oferit cu generozitate câteva opinii personale despre misiunea unui blogger de vin pe care le puteti găsi aici http://www.vintest.ro/misiunea-unui-blogger-de-vin-o-parere-personala/

Mulțumiri tuturor expozanților și partenerilor media care au susținut acest eveniment.

www.vintest.ro
www.facebook.com/vintest
+40 721 34 25 27

Marți, 4 iunie 2013, ora 19,00, va avea loc Gala de premiere International Wine Contest Bucharest (IWCB) 2013. Ceremonia se va desfășura la Biblioteca Națională  a României.

Concursul Internațional de Vinuri București este cel mai reprezentativ concurs de vinuri din România, desfășurat sub tutela OIV (Organizația Internatională a Viei și Vinului) și sub cea a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și este organizat de către ONVPV (Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole) în parteneriat cu ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România) și ASER Wineconsulting.

Anul acesta s-au înscris în Concurs 541 de probe din 18 țări, nivelul de participare al vinurilor din străinătate continuând trendul ascendent din ultimii doi ani, ajungând la 42 % din total probe înscrise în Concurs. Astfel, au trimis probe spre evaluare producători din: România, Italia, Franța, Portugalia, Spania, Chile, Africa de Sud, Republica Moldova, Argentina, Australia, Austria, Azerbaijan, Muntenegru, Liban, Ungaria, USA/California, Bulgaria, Noua Zeelandă.

Juriul internațional, organizat pe 3 comisii, a avut în componența sa 10 jurați străini și 7 jurați români. Din România au trimis probe spre jurizare 43 producători români și 13 importatori.

Conform Regulamentului OIV, se acordă medalii numai pentru 30% din vinurile care au punctaj de premiere, păstrându-se, astfel, standardul ridicat al competiției și al vinurilor medaliate, în folosul consumatorului.

S-au acordat un număr de 163 medalii, 64 Medalii de Aur și 99 Medalii de Argint. România a obținut 99 medalii (39 Medalii de Aur și 60 Medalii de Argint).

Rezultatele IWCB 2013 sunt disponibile pe site-ul oficial al Concursului în secțiunea REZULTATE IWCB 2013 .

La Gală vor fi prezenți producători, importatori, reprezentanți ai mass-media, parteneri IWCB, precum și oficialități.

Este cunoscut faptul că vinul produs în ţara noastră a intrat, în ultimii ani, pe un trend ascendent atât din perspectiva promovării, cât şi din punctul de vedere al calităţii. În pofida acestui fapt, majoritatea viilor autohtone, multe dintre ele plantate la finalul decadei trecute prin fondurile europene de reconversie, provin din material săditor importat din Italia, Franţa, Spania sau Ungaria. Dacă în urmă cu peste 20 de ani România era un important producător de butaşi de viţă-de-vie, astăzi producătorii de material săditor viticol se pot număra pe degete.

Şcoala de viţă, din ce în ce mai rar întâlnită în România

Ca şi în celelalte ramuri ale agriculturii din ţara noastră, una dintre problemele viticulturii autohtone este obţinerea inputurilor, care, ca urmare a restructurărilor postdecembriste, provin cel mai adesea din afara graniţelor. Primul pas pentru orice cultivator de viţă-de-vie este alegerea materialului săditor, iar, după cum declară şi Branislav Giurici, directorul uneia dintre puţinele firme româneşti producătoare de butaşi, „pentru a bea un vin bun trebuie să avem un material biologic foarte bun“. În acest sens, în 2006, în comuna Variaş, judeţul Timiş, domnia sa a înfiinţat o plantaţie mamă de portaltoi care astăzi produce cam 150.000 de viţe pe an. Intenţia iniţială era ca întregul material săditor să fie de provenienţă autohtonă, însă din cauza discontinuităţii şi inconsecvenţei colaboratorilor din ţară, Giurici importă în prezent coardele de altoi din Ungaria şi Italia, dar speră totuşi ca în viitor acest sector să se relanseze şi în România. „Portaltoi se produc şi în ţară, dar eu folosesc materialul propriu al firmei noastre pentru că ne satisface cerinţele de altoire, însă în ceea ce priveşte corzile de altoi am întâmpinat greutăţi din cauza neseriozităţii unor societăţi şi atunci am optat pentru varianta de import. În trecut se puteau obţine aceşti altoi şi de la staţiunile de cercetare în viticultură, dar astăzi puţine dintre ele mai produc corzi de altoi. Din păcate, multe din şcolile de viţă au dispărut şi în acest proces de reconversie 90% din materialul săditor a fost cumpărat din afara ţării“, a precizat Branislav Giurici.

Controlul tehnologic, esenţial în producerea butaşilor de calitate

Pentru a putea fi valorificat un butaş de viţă-de-vie trebuie să aibă minimum două rădăcini, poziţionate diametral opus, cu o grosime de cel puţin doi milimetri, iar lăstarul să depăşească patru milimetri. Îndeplinirea acestui STAS de calitate necesită un proces de selecţie şi de prelucrare extrem de riguros. Astfel, conform lui Giurici, vigurozitatea şi rezistenţa sunt calităţile pe care un portaltoi le are de îndeplinit, în timp ce corzile de altoi trebuie verificate fitosanitar atât de Inspectoratul pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, cât şi de producător pentru a nu exista boli sau alte tipuri de dăunători la nivelul butaşilor. După îndeplinirea acestor norme, se realizează altoirea propriu-zisă, compania timişeană folosind în acest sens maşini de tip omega şi forţarea în apă. Pentru realizarea acestui procedeu este necesară menţinerea unei temperaturi constante pe parcursul altoirii. „Folosim forţarea în apă, iar temperatura trebuie să fie de 28 de grade la punctul de altoire, pe care o menţinem cu ajutorul termostatelor şi a maşinilor care produc aer cald. Nivelul de umiditate se reglează acoperind materialul săditor cu saci de iută, aşa este tehnologia, iar umiditatea trebuie să fie mare, dar nu excesivă, pentru a nu crea Botrytis sau alte boli care ar putea ataca viţa-de-vie. După aceea avem plantarea în câmp, în şcoală de viţă şi procedeul de selectare şi valorificare, care dacă este posibil se petrece toamna, dacă nu le păstrăm în camere frigorifice pentru primăvară“, a explicat Branislav Giurici.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Aproape 500 de vinuri vor fi prezentate la a 10-a ediţie a Salonul Internaţional de Vinuri VINVEST, care se va desfăşura la Timişoara în perioada 19-21 aprilie, iar aproape 100 de probe de vinuri şi băuturi alcoolice au fost înscrise la Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi VINVEST, potrivit organizatorilor.

La ediţia aniversară VINVEST vor fi prezenţi 18 producători de vin, cinci distribuitori şi 19 firme din domeniul serviciilor conexe industriei vinului, iar noutatea celei de-a 10-a ediţii a salonului va fi Gala Vinului Premium, unde fiecare cramă participantă va prezenta 'Oscar'-ul vinurilor sale, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, directorul VINVEST, Lucia Pârvu.

Vor participa la VINVEST 2013 producătorii de vin Domeniile Anastasia, Crama Oprişor, WineRo, Petrovaselo, Jidvei, Budureasca, Casa de Vinuri Cotnari, TM INOX, Domeniile Sâmbureşti, Agrofarm Holding, Liliac, Domeniile Sara, Domeniile Boieru, Wine Princess, Domeniile Dealu Mare Urlaţi, SCDVV Pietroasa, SCDV Blaj, Basilescu şi importatori şi distribuitori de vin precum Crama Borha, Marvin Wine Shop, Moez GmbH, La Republica Del Gusto, Heinrig Distribution.

Jidvei vine la acest salon cu două soiuri noi de vin din gama NEC Plus Ultra - Roze şi Chardonnay, vinuri tinere din 2012, a declarat directorul de vânzări al companiei, Sorin Gheorghe, iar Casa de Vinuri Cotnari va prezenta două vinuri lansate recent - Grasa de Cotnari vinificată în sec şi Busuioaca de Bohotin vinificată în sec, potrivit reprezentantului companiei, Emilian Ion.

'La ora actuală, consumul de vin în România este destul de bun faţă de alte ţări, dar se pune problema ce fel de vin consumăm. Trebuie să atragem din masa consumatorilor de vin persoane care să fie pretenţioase faţă de vinul pe care îl consumă. Trebuie să facem un mic pas înainte către civilizaţie şi progres, către vinul de calitate, care reprezintă acum circa 20% din vinul care se consumă în România', a spus profesorul Ioan Nămoloşanu, preşedintele de onoare al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România ADAR.

Ediţia jubiliară a VINVEST 2013 Timişoara aduce în atenţia iubitorilor de vin o imagine edificatoare a parcursului pe care viticultura românească l-a făcut în aceşti 10 ani. Echipa VINVEST a lansat un concept modern de a evidenţia realizările pe care vinul românesc le-a făcut, a impus un standard pentru promovarea şi imaginea sectorului vitivinicol, evidenţierea performanţelor enologiei, a potenţialului uman de excepţie implicat în producerea vinului.

'Educarea consumatorului este una dintre grijile cu care ne-am responsabilizat căutând să aducem la statutul de cultură această nobilă artă a vinului. Prin Concursul National de Vinuri şi Băuturi VINVEST, am pus în valoare cele mai importante reuşite din domeniu. Suntem recunoscători tuturor celor care au făcut eforturi şi ne-au fost alături în acest demers', se menţionează într-un comunicat al organizatorilor.

Sursa: AGERPRES

România a importat anul trecut circa 54.529 tone de vin obţinut din struguri proaspeţi, o cantitate de aproape cinci ori mai mare decât cea exportată, care a totalizat numai 11.382 tone în 2011, conform balanţei comerciale cu produse agroalimentare solicitate de AGERPRES Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Valoarea importurilor de vin din ţările intra şi extracomunitare a totalizat aproape 42 de milioane de euro, în 2012, fiind în scădere cu 16% faţă de cele 50 de milioane de euro cheltuite în 2011 însă pentru o cantitate mult mai mare, respectiv de 90.769 tone de vin.

Conform datelor statistice, încasările din exporturile de vin au totalizat 15,92 milioane de euro, în 2012, cu 10 procente mai mult faţă de suma obţinută în acceaşi perioadă din 2011, de 14,42 milioane euro. 

Vinurile din struguri proaspeţi au fost exportate atât în ţările comunitare, cât şi în cele extracomunitare şi au totalizat 11.382 tone în 2012, în timp ce în perioada similară din 2011 exporturile au fost cu 907 tone mai mici, respectiv de 10.475 tone.

Tot în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2012, au mai fost importate 4.511 tone de vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, în valoare de 2,88 milioane euro, şi au fost exportate din această categorie doar 443 de tone, pentru care au fost încasată o sumă de 632.235 euro. 

Piaţa autohtonă de vinuri este estimată la circa 500 de milioane de euro, cu un trend ascendent, mai puţin pe piaţa vinurilor premium şi super-premium.

România este unul dintre cei 15 producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. De asemenea, ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010.

Ţara se află în top zece consumatori de vin la nivel mondial cu 22-24 de litri pe cap de locuitor, reprezentând doar jumătate faţă de consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 de litri/locuitor.

Sursa: AGERPRES

Vinurile şi produsele agroalimentare româneşti vor fi promovate pe piaţa germană cu sprijinul Departamentului de Comerţ Exterior din Ministerul Economiei, care intenţionează să deschidă în acest an, în oraşele Ulm şi München, două astfel de centre de promovare.

"Intenţionăm să deschidem la Ulm, cu sprijinul celui mai mare distribuitor şi contractor de vinuri din Germania, prin care circulă circa peste 2.200 de soiuri, un centru regional de promovare a vinurilor româneşti. În luna iunie, premergător deschiderii acestui centru, împreună cu Biroul Dunării, vom avea la dispoziţie spaţii pentru promovare şi o degustare de vinuri româneşti. De asemenea, am stabilit într-o discuţie avută în luna noiembrie cu primarul din Ulm că vom face şi o săptămâna românească", a declarat pentru AGERPRES directorul general adjunct în Ministerul Economiei, Cristian Cutaş, prezent la Biofach 2013.

Totodată, producătorii români vor avea posibilitatea să-şi deschidă puncte de desfacere în pieţele din oraşele Stuttgart şi Ulm, unde vor beneficia de spaţii la preţuri promoţionale.

Cristian Cutaş a menţionat că în oraşul München intenţionează să deschidă un centru regional de promovare a produselor agroalimentare româneşti, dar pe un concept german mai nou.

"Pentru München intenţionăm să deschidem un centru regional de promovare a produselor agroalimentare româneşti, dar pe un concept german mai nou, unde poţi să cumperi produsul, poţi să serveşti diverse meniuri făcute din produsul respectiv şi poţi să iei şi acasă. Este un concept care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii trei ani în Germania", a subliniat reprezentantul ME.

Intenţiile oficialilor din Ministerul Economiei sunt lăudabile şi în privinţa introducerii de produse tradiţionale româneşti în pensiunile şi restaurantele din Germania.
"Cu ajutorul Asociaţiei Saşilor din Transilvania vrem să ne întâlnim cu saşii proprietari de pensiuni şi hoteluri pentru a le distribui produse tradiţionale româneşti. Nu o dată am fost întrebat de o doamnă de origine germană unde trebuie să meargă ca să poată aduce din România murături, ţuică şi brânză. Şi aşa mi-a venit ideea", a explicat Cutaş. 

Potrivit sursei citate, Departamentul economic din cadrul Primăriei din Nurnberg poate subvenţiona pe o perioadă de trei luni o firmă din România, cu publicitate, bază de date, machmaking, dar oficialii ME vor încerca să aducă în acest program o asociaţie care să promoveze interesele mai multor firme.
În paralel cu Biofach 2013, Ministerul Economiei derulează o misiune economică sectorială pe produse agroalimentare româneşti în cele trei oraşe Stuttgart, Ulm şi München.

"Am prefigurat o serie de întâlniri şi acţiuni pe care vrem să le facem în cadrul acestei misiuni. La Stuttgart vom avea întâlniri cu managerii de zonă de la retailerii Edeca, Lidl şi Kaufland, primul fiind un lanţ de produse agroalimentare, mai selecte, cu preţuri mai mari la raft. Este mai avantajos şi pentru producătorii noştri, pentru că vor obţine un preţ mai mare dacă vor reuşi să intre în reţea", a adăugat reprezentantul ME.

În ceea ce priveşte Biofach 2013, Cutaş afirmă că evoluţia României est evidentă, în condiţiile în care, în 2007, la prima ediţie de participare a României la Biofach, erau prezente doar 12 firme în pavilionul naţional, anul acesta fiind 50 de firme.

"Ne bucurăm că sectorul a început să se dezvolte aşa cum trebuie în ţara noastră. Departamentul de Comerţ Exterior a fost printre puţinele instituţii care au acordat credit acestui sector, ocazie cu care i-am prins în Strategia Naţională de Export şi am început să mergem la manifestări expoziţionale, dar şi în misiuni economice. Anul aceste este meritul Ministerului Agriculturii pentru organizarea acestui târg, noi am sprijinit doar participarea unor firme în standul României", a adăugat Cristian Cutaş.

România, desemnată 'Ţara Anului' la cel mai mare târg destinat agriculturii ecologice din lume "BioFach Nürnberg 2013" (13 - 16 februarie 2013) este reprezentată în pavilionul naţional de peste 55 de expozanţi din sectorul agriculturii ecologice, evenimentul fiind susţinut de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi de Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - "Bio România".

Pavilionul României se întinde pe o suprafaţă de 600 de metri pătraţi, inclusiv un restaurant unde sunt gătite meniuri tradiţionale româneşti. Firmele prezente expun produse certificate ecologic, precum cereale şi seminţe oleaginoase, uleiuri, fructe de pădure, ciuperci uscate, plante medicinale, seminţe de plante aromatice şi mirodenii, furaje, brânzeturi, ouă, produse lactate, vinuri, fructe şi sucuri din fructe, produse de panificaţie, dulceţuri, cosmetice, miere şi produse apicole, produse provenite din acvacultură. 

Biofach Nurnberg este cel mai mare târg de agricultură şi de produse organice din lume, la care sunt expuse produse alimentare şi comerciale ecologice din peste 130 de state.

Sursa: AGERPRES