ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Sep 2021

Pierre de Ronsard, trandafirul favorit al lumii

În 1985, Marie-Louise Meilland, creatoarea a aproximativ 120 de soiuri de trandafiri răspândite și premiate în întreaga lume, aducea pe scena rozelor un trandafir care de-a lungul deceniilor și-a câștigat reputația de Eden Rose. Adică Trandafirul raiului. Acest trandafir urcător de culoare roz deschis și alb este probabil cel mai cunoscut, medaliat și apreciat trandafir din lume. Acesta a făcut parte din colecția Renaissance și a fost numit în onoarea lui Pierre de Ronsard (11 septembrie 1524 – 27 decembrie 1585), un celebru poet francez.

Din punctul de vedere al caracteristicilor, Pierre de Ronsard este un trandafir cu rezistență crescută în fața bolilor, moderat viguros, ideal pentru a acoperi o arcadă sau un spalier mic. Când este cultivat pe arcade, planta poate atinge înălțimi de aproximativ 3 metri. În cazul aceste este recomandat să plantați un trandafir pe fiecare parte a arcului pentru a obține o acoperire completă și uniformă în 3 până la 4 ani. Tulpina trandafirilor Pierre de Ronsard prezintă câțiva spini, de aceea este de preferat ca arcada să aibă o lățime de cel puțin 1,5 metri pentru a evita prinderea în spini atunci când se trece pe sub ea.

Florile acestui soi sunt globulare, au de la 7 până la 10 cm și sunt formate din 55 până la 60 de petale de culoare alb cremos, acoperit cu roz carmin. Pe o tulpină poate fi o singură floare sau grupuri de până la patru flori. Îndepărtarea regulată a florilor uscate va asigura înflorirea repetată și constantă pe tot parcursul sezonului de creștere. În plus, florile rezistă destul de bine atunci când sunt culese pentru aranjamente florale. Trandafirul raiului răspândește un parfum ușor și delicios de trandafir de ceai.

În 2006, trandafirul urcător Pierre de Ronsard a primit din partea Federației Mondiale a Societăților de Roze distincția Rose Favorite du Monde Entier. În același an a fost introdus pe Rose Hall of Fame, unde sunt menționați doar trandafiri considerați favoriți la nivel mondial prin votul membrilor Federației Mondiale a Societăților Trandafirilor. Câștigătorii sunt anunțați la fiecare trei ani la World Rose Conventions. În plus, trandafirii celebrii, cu o istorie îndelungată sau de importanță genealogică, sunt menționați în Old Rose Hall of Fame. Pierre de Ronsard a fost numit și câștigător al titlului Trandafirul Anului 2018.

Potrivit Famous rose, prețul pentru un butaș cu rădăcina goală este de 100 lei, iar cu rădăcina la ghiveci este 126 lei.

(D.Z.)

Trandafirii urcători, pe înțelesul tuturor

Trandafirii urcători sau cățărători au fost cândva foarte prezenți în grădinile din România. O perioadă au dispărut din preferințele iubitorilor de flori, dar în ultimul timp e un val uriaș de solicitare a acestei specii. Planta e relativ ușor de întreținut.

De regulă, agreează un sol bine drenat, îngrășat consistent cu mraniță sau, acolo unde este posibil, cu gunoi de grajd, pentru a avea un substrat bogat în nutrienți. Preferă zonele însorite (aproximativ 7-8 ore de expunere zilnică la soare), dar care să fie ferite de curenții puternici. Având în vedere specificitatea lor, trandafirii urcători se amplasează lângă un gard, zid sau stâlp, dar de preferat este să dispună de un suport special construit (pergolă), în funcție de forma pe care dorim să i-o atribuim (boltă, tufă).

În grădinile de acasă, puțini mai produc de unii singuri butașii de trandafiri; de regulă, ei se procură din centrele specializate. Plantarea, în ambele cazuri, se face toamna, în septembrie-octombrie sau primăvara, în martie-aprilie. Procedeul este cel bine cunoscut: se sapă o groapă, în funcție și de dimensiunea cubului nutritiv (40 cm adâncime și 30-35 cm adâncime), se așază butașul, se acoperă cu mraniță și pământ, iar la tulpină se realizează un mușuroi, pentru ca planta să aibă susținere perfectă în sol. Se udă generos în primele 5-6 zile. Distanța dintre butași, în cazul în care se plantează mai multe tufe, este de 1,5-2 m.

Plantele încep să înflorească succesiv din luna iunie. Pentru a stimula o înflorire bogată, exemplarele care se ofilesc se retează imediat sub floare. În timpul verii se udă de două ori pe săptămână, în verele secetoase, sau o dată la 6-7 zile, în anotimpurile normale din punct de vedere termic. De asemenea, se practică și legarea tulpinilor de suportul amplasat după plantare. Toamna târziu trandafirii se protejează de îngheț fie prin tragerea pământului la rădăcină, fie prin improvizarea unui adăpost de frunze sau alte ambalaje din hârtie.

Foarte importante sunt tăierile. La început, când se formează scheletul (tăieri de formare), grija este ca să se obțină o plantă cu multe tulpini care pornesc de la baza solului, cu lăstari puternici; așadar se îndepărtează, în această etapă, doar lăstarii firavi.

Tăierile de întreținere se realizează primăvara și constau în îndepărtarea ramurilor rupte, degradate, afectate de boli sau dăunători sau cele excesiv de lungi. O dată la 2-3 ani se reduc, de asemenea, și ramurile bătrâne.

În cazul în care nu s-au efectuat primele două tăieri, se intervine cu așa-zisa tăiere de remediere. În acest caz, planta lăstărește puternic și există pericolul ca ea să se îmbolnăvească din cauză că aerul nu circulă bine prin tufă. Aceste suprimări constau în rărirea tulpinilor, retezarea lăstarilor foarte lungi. Atenție însă: niciodată nu se recurge la tăieri drastice, fiindcă planta are de suferit, ci le vom face treptat, astfel încât trandafirul să rămână cu un aparat foliar bogat.

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS