Echipamentele SKY Agriculture oferă precizie, tehnologie, eficiență energetică și agronomie

Sigma CVM România, un furnizor de vârf al soluțiilor agricole, anunță un nou parteneriat cu SKY Agriculture, un grup dinamic francez care are o evoluție transformatoare și un rol important în conturarea viitorului agriculturii europene.

Sub conducerea vizionară a lui Julien Burel, Președinte al Grupului, SKY Agriculture a devenit o companie de referință în industrie. Angajamentul grupului față de inovație și sustenabilitate se aliniază perfect cu misiunea Sigma CVM România de a furniza fermierilor o gamă largă de echipamente inovatoare adaptate noilor necesități ale agriculturii europene.

David Guy, Director General al SKY Agriculture, subliniază semnificația acestui parteneriat afirmând: „Prin acest parteneriat, oferind soluțiile noastre fermierilor români împreună cu Sigma CVM România, ne îndreptăm către viziunea noastră de extindere a distribuției de echipamente agricole în Europa. Scopul nostru este de a sprijini mai bine fermierii în tranziția către o agricultură pozitivă, care răspunde provocărilor de mediu și sociale. Suntem siguri că gama noastră de produse va fi bine primită de fermierii români.”

Artemios Kotsiras, Director General al Sigma CVM România, apreciază acest parteneriat, declarând: „Suntem bucuroși să oferim fermierilor români echipamente SKY Agriculture, deoarece compania este concentrată asupra a patru domenii cheie în dezvoltarea produselor lor: precizie, tehnologie, eficiență energetică și agronomie. Acest parteneriat se aliniază cu viziunea noastră de a aduce în fiecare an noi soluții clienților noștri. Ne propunem să aducem soluții productive și fiabile fermierilor din România, susținând motto-ul nostru „Sprijinim fermierii români”.”

Parteneriatul strategic dintre Sigma CVM România și SKY Agriculture este o dovadă a dedicării ambelor companii pentru dezvoltarea agriculturii prin tehnologie, eficiență energetică și agronomie. Sigma CVM Romania contează pe expertiza și pe gama inovatoare de produse SKY Agriculture pentru a lărgi oferta sa și a servi mai bine nevoile în schimbare ale fermierilor români.

Cele trei familii de produse care vor fi disponibile pe piața românească sunt:

  • Lucrări de prelucrare a solului: SKY Agriculture este expert în lucrări minimale, făcând pasul către agricultura conservativă prin reducerea consumului de energie și protejarea solului.
  • Semănat: Concentrat pe agricultura regenerativă și plantarea de culturi de înveliș de protecție timp de 10 ani. Pionier cu lansarea primei semănători cu mai multe buncăre. Chiar și astăzi, brandul este singurul care oferă semănători cu 1, 2, 3 sau 4 buncăre. Același lucru este valabil și pentru alegerea unității de semănat: 6 unități diferite în funcție de presiunea exercitată asupra solului, regiune și tipul de agricultură.
  • Fertilizare: Pionier în fertilizarea de precizie, SKY Agriculture oferă acum tehnologie la bord pentru fertilizare de precizie.

Acest parteneriat reprezintă un pas semnificativ înainte în colaborarea dintre Sigma CVM Romania și SKY Agriculture, combinându-și forțele pentru a stimula inovația și a susține comunitatea agricolă din România.

Despre Sigma CVM România

Sigma CVM România este lider în furnizarea de soluții agricole dedicat să ajute fermierii să-și mărească productivitatea și eficiența utilizând produse și servicii inovatoare pe piața românească.

De la înființarea sa în București, Sigma CVM România – unicul importator al mărcilor Massey Ferguson, Siloking, Irriland în întreaga țară – are 150 de angajați în 11 locații și a atins o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro în 2022, după doar un an și jumătate de prezență pe piață.

Pentru mai multe informații, vizitați www.saracakis.ro


Despre Grupul de Companii Saracakis

Lider în ecosistemul de afaceri grecesc de un secol, Grupul de Companii Saracakis este distribuitor exclusiv al unei game foarte largi de produse auto și de utilaje ale brandurilor de renume mondial.

Fondată în 1922 și încă condusă de familia fondatoare, este o organizație energică ce își propune să continue să susțină clienții privați, corporativi și guvernamentali. Grupul este prezent atât în țara de origine, Grecia, cât și în România, Bulgaria și Cipru.

Grupul reprezintă toate mărcile cu profesionalism și entuziasm, respectând valorile lor în avantajul reciproc. Grupul are responsabilitatea de a adapta și aplica standardele internaționale ale acestora în piețele în care este prezent, atât prin operațiunile de vânzare cu amănuntul, cât și prin dealerii independenți, constant supervizați. Compania este organizată în entități distincte de afaceri, respectând întotdeauna și promovând individualitatea fiecărei mărci.

Grupul îsi propune să depășească așteptările clienților, oferind soluții și îngrijire post-vânzare necesare pe tot parcursul ciclului de viață al produsului, oferind clienților o experiență deosebită și de înaltă calitate.

Punând oamenii în centrul atenției, grupul investește în dezvoltarea personală și profesională constantă a angajaților și recompensează inițiativele și eforturile acestora, în timp ce indicatorii cheie măsoară performanța în toate aspectele activității.

Principalele cifre de performanță: Cifra de afaceri anuală >330 milioane de euro, Numărul de angajați >820, Locații pentru vânzarea cu amănuntul >350 de locații (proprietate și terți), Mărci internaționale gestionate >23 (Volvo, Honda, Mitsubishi, Komatsu, Massey Ferguson și altele).

Pentru mai multe informații, vizitați www.saracakis.gr.


Despre SKY Agriculture

SKY Agriculture este un grup industrial francez deținut de o familie, cu patru situri de producție în Carvin (62), Fontenay (28), Chateaubourg (35) și Osasco (Italia). Grupul este un pionier în fertilizarea de precizie, oferind tehnologie la bord pentru fertilizare precisă. Ei se concentrează pe lucrările de prelucrare a solului, semănat și fertilizare, având un angajament față de eficiența energetică și practici agricole durabile. Informații suplimentare la: www.sky-agriculture.com

Este obișnuit astăzi, în toate discursurile despre descreșterea economică sau despre schimbări climatice, să dai vina pe agricultură, fără a înțelege pe deplin ce înseamnă aceasta și care ar putea fi consecințele pentru societate, în ansamblu. În special, acest tip de argument neglijează relația strânsă dintre energie și agricultură și faptul că „rațional sau nu, fără energie nu va exista agricultură...“.

Datorită utilizării energiei abundente și ieftine, țările OCDE au cunoscut o transformare radicală a calității vieții, inclusiv a sănătății umane, după cel de-al Doilea Război Mondial. Combustibilii fosili – prea des subestimați sau denigrați – care au făcut posibilă această revoluție au crescut și speranța de viață. Ca urmare, populația acestor țări a crescut substanțial. Prin urmare, a fost necesar ca aprovizionarea cu alimente să țină pasul cu această creștere.

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, oamenii de știință preocupați de riscul penuriei de alimente au căutat modalități de a crește randamentul producției. Geneticistul american Norman Borlaug, de exemplu, a dezvoltat noi soiuri de cereale hibride care pot crește recoltele la hectar și pot facilita recoltarea mecanică.

Pentru contribuția sa la eradicarea riscului de foamete, Borlaug a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace în 1970. Acest progres, împreună cu utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor, a fost exportat în întreaga lume, cu excepția Africii, care rămâne încă mult în urmă, parțial din cauza guvernării și a lipsei de energie abundentă și ieftină.

Datorită metodelor științifice (de exemplu, selecția semințelor, inclusiv OMG-urile) și a utilizării inputurilor în agricultură, în anii 1960 și 1990, productivitatea agricolă a crescut atât de puternic încât foametea este acum o amintire îndepărtată.

Cu toate acestea, această revoluție verde nu ar fi fost posibilă dacă ar fi fost necesară continuarea lucrării pământului ca înainte. Fermierii se confruntă din ce în ce mai mult cu lipsa forței de muncă, cu venituri scăzute și costuri mari ale inputurilor care au adesea un impact negativ asupra profitabilității producției. Recoltarea mecanizată, în care intervenția umană este redusă la minimum, ajută la susținerea agriculturii europene și nu numai.

De îndată ce motorul cu ardere internă a devenit disponibil, agricultura a fost mecanizată, tocmai pentru a evita munca manuală grea; petrolul a stat la baza acestei revoluții. Primele tractoare industriale au fost construite în Statele Unite în 1892, dar nu erau foarte manevrabile. În 1917, Henry Ford a construit faimosul Fordson, tractorul care a dus la mecanizarea globală a agriculturii. Ford a dominat rapid piața datorită costurilor reduse de producție, care a fost succesul mașinii Ford T. Lamborghini – mașina sport de lux, dar își datorează succesul faptului că a început prin a inova motoarele diesel pentru tractoare.

Un simplu calcul va fi suficient pentru a măsura ridicolul propunerii de abandonare a tractoarelor, așa cum au cerut ecologiștii naivi. Conform celor mai recente date ale Băncii Mondiale pe care le-am găsit, în 2002 erau 24 de milioane de tractoare agricole utilizate în întreaga lume. Douăzeci de ani mai târziu, este rezonabil să se estimeze că acum există 30 de milioane. Puterea tractoarelor variază de la câțiva cai putere (CP) până la 600 CP pentru cele folosite în fermele gigantice (cum ar fi în Statele Unite). Dacă presupunem, în mare parte implicit, o putere medie de 100 CP per tractor, ajungem la peste 22 de miliarde de echivalent putere umană. Puterea tractoarelor din lume  este echivalentă cu aproape de trei ori populația totală a lumii, inclusiv bătrânii și copiii.

Eliminarea muncii grele – adică puterea musculară! – a contribuit în mare măsură la îmbunătățirea sănătății și a speranței de viață a lucrătorilor agricoli. Hotărârea unor ecologiști de a reveni la energia musculară nu poate fi explicată decât prin viziunea lor malthusiană, întrucât este evident că abandonarea energiei hidrocarburilor în agricultură nu poate duce decât la malnutriție fatală.

În ciuda acestui succes incontestabil, unii ecologiști europeni pretind că le spun fermierilor cum să-și conducă fermele. Le spun chiar africanilor să nu ne copieze. Ei se opun progreselor tehnologice în agricultură, ajungând chiar atât de departe încât să descurajeze folosirea tractoarelor în favoarea „forței musculare“ – un neologism ecologic pentru transpirație și biciuirea animalelor.

De fapt, la fel cum multinaționalele au fost denigrate în Africa, ONG-urile de mediu, bisericile, guvernele și agențiile ONU s-au opus adevăratei revoluții verde. Rezultatul, din păcate, este că „agro-ecologia“ se dezvoltă în Africa subsahariană, mai degrabă decât agricultura verde care a permis Europei să aibă suficiente produse materii prime. Așa cum se întâmplă adesea, atunci când credem că facem ceea ce trebuie, rezultatul este invers. În iulie 2020, revista Nature Food a publicat un studiu intitulat „Limits of agroecology to overcome low crop yields in Sub-Saharan Africa“, care, pe baza a 933 de observații din 16 țări, a concluzionat că „deși agroecologia poate aduce beneficii în ceea ce privește solul, aceasta nu permite micilor fermieri africani să depășească productivitatea scăzută a culturilor și insecuritatea alimentară pe termen scurt“.

Organizațiile de caritate au o mare responsabilitate. De fapt, agroecologia nu va elimina deficitele și penuria alimentară. Avem nevoie de un studiu pentru a demonstra acest lucru? De ce am abandonat agroecologia în Europa și Statele Unite? Să mulțumesc companiilor petroliere cumpărând motorină de la ei? Nu există nicio comparație între agricultura mecanizată și fertilizată și micile creșteri ale randamentului noilor tehnologii promovate de constelația ONG-urilor de mediu și presupus umanitare însă îndestulându-se cu banii contribuabililor europeni.

Din 2020, UE trăiește într-o frenezie energetică a hidrogenului. Pentru a limita emisiile de CO2, Comisia Europeană a acordat o prioritate financiară ridicată producției de hidrogen. Cu toate acestea, progresele nu ar fi fost posibile fără intervenția a peste 150 de ani de chimie în agricultură. Plantele au nevoie de trei elemente principale pentru a se dezvolta pe deplin: azot, fosfor și potasiu. Plantele obțin acești nutrienți din surse organice prezente în mod natural în sol, dar cu fiecare recoltă solul se epuizează și recoltele sunt reduse. Oamenii au trăit astfel de mii de ani. Strămoșii noștri au descoperit că gunoiul de grajd și compostul au îmbunătățit productivitatea pământului. Chimiștii de la începutul secolului al XIX-lea, precum Marcelin Berthelot, au descoperit în cele din urmă că îngrășămintele azotate (nitrat de sodiu, azotat de amoniu, sulfat de amoniu, clorură de amoniu...) „fertilizează“ solul.

Potrivit FAO, între 2002 și 2019, producția de îngrășăminte a crescut de la 87 de milioane de tone (Mt) la 123 Mt. Principalul producător este China cu 32 Mt, sau un sfert din producția mondială. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că China are 1,4 miliarde de oameni de hrănit. Potrivit unui studiu, va dura până în 2065 pentru ca populația Chinei să scadă la 1,2 miliarde. China va rămâne gigant în ceea ce privește cererea de alimente, îngrășăminte și energie. Potrivit Comisiei Europene, consumul de îngrășăminte pe bază de azot în UE este estimat la 59 kg la hectar, cu variații mari în funcție de tipul de agricultură și producție. Creșterea prețurilor la gaze, care reprezintă 90% din costurile lor de producție, este de așa natură încât în 2022, comparativ cu 2021, livrările de îngrășăminte către fermieri au scăzut cu 10% într-un an. Acest lucru are impact asupra randamentelor.

De fapt, amoniacul este necesar pentru a face îngrășământ, iar amoniacul este obținut din azot din aer și hidrogen, care, la rândul său, este făcut din hidrocarburi sau cărbune, folosind procesul Haber-Bosch. În cartea sa din 1922 despre chimia industrială – veche de un secol! – Paul Baud afirmă că în 1912 un metru cub de hidrogen produs prin electroliza apei costa între 0,55 și 0,95 franci francezi, iar din cărbune între 0,15 și 0,19 franci. Deoarece chimia nu s-a schimbat, acest lucru explică de ce hidrogenul, baza îngrășămintelor, nu este încă produs prin electroliza apei folosind energie electrică, fie din surse nucleare sau regenerabile. Această realitate chimică va rămâne pentru totdeauna.

Pe de altă parte, turbinele eoliene și panourile solare pot produce electricitate verde pentru rețea sau hidrogen verde pentru transport curat (deoarece Comisia Europeană își propune să facă sectorul transporturilor mai ecologic). Nu este posibil să le faci pe amândouă în același timp. Acesta este motivul pentru care ecologiștii cărora nu le place energia cu hidrogen au denunțat politica hidrogenului care spun ei „canibalizează“ frumoasa producție de electricitate verde.

Având în vedere că 130 de milioane de tone de hidrogen sunt produse în fiecare an pentru industria chimică și că pe o piață globalizată nu poate exista decât un singur preț, orice gram de hidrogen care este produs ipotetic prin electroliza apei cu energie regenerabilă va merge pe piața indispensabilă pentru producție și nu pe piața de lux a energiei electrice verzi. Cu excepția cazului în care acest import este subvenționat cu noi taxe justificate de EnergieWende, Germania nu va importa hidrogen din Maghreb sau Angola pentru a-l arde ca energie primară banală. Belgia va trebui să cheltuiască o mulțime de bani publici pentru a importa posibilul hidrogen produs în Namibia. Ar fi, de asemenea, ecocolonialism, deoarece această țară din sud-vestul Africii își importă toată energia electrică din țările învecinate, iar Eskom, compania de energie din Africa de Sud, este nevoită să taie electricitatea în propria țară pentru a-și îndeplini obligațiile de furnizare către Namibia. Arderea hidrogenului este ca și cum ai arde o geantă Louis Vuitton pentru a produce căldură și a pune în pericol producția agricolă.

Rusia are cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume, cu costuri de producție scăzute și este un producător major de îngrășăminte pe bază de azot atât de necesar. Potrivit FAO, între 2002 și 2019, exporturile de îngrășăminte vor crește de la 24 de milioane de tone (Mt) la 46 Mt. Rusia este principalul exportator, reprezentând 12% din comerțul mondial.

De la vârful din 2013, fermierii și-au redus utilizarea de îngrășăminte. UE trebuie să fie preocupată de producția de îngrășăminte chimice și să revină la bunul simț, evitând îngrășămintele scumpe. Acestea evident că nu pot fi produse de turbine eoliene și panouri fotovoltaice.

Datorită hidrocarburilor, generațiile anterioare au construit o lume a prosperității care a eradicat foamea, a abolit sclavia și a crescut speranța de viață. Revoluția verde – cea adevărată – a fost unul dintre instrumentele cheie. A fost posibilă doar prin petrol. Fără hidrocarburi abundente și ieftine, progresul ar fi fost rezervat bogaților și privilegiaților. Petrolul, în ciuda tuturor dezavantajelor sale, va rămâne indispensabil pentru progresul continuu în agricultură și în toate celelalte activități ale noastre. Fără hidrocarburi fosile ieftine și abundente, foamea mondială va reveni și agricultura europeană va dispărea pentru că restul lumii nu visează la tranziție energetică.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

ADAMA Agricultural Solutions, unul dintre cei mai importanți furnizori globali de soluții pentru protecția plantelor care combat buruienile, insectele dăunătoare și bolile din culturile agricole, anunță lansarea în România a unei noi campanii de comunicare adresate fermierilor, care pune în dezbatere raportul dintre inovație și tradiție în agricultură și modalitatea în care cele două abordări, aparent opuse, pot fi aduse în echilibru pentru a maximiza rentabilitatea afacerilor agricole.

Construită în jurul misiunii ADAMA de a oferi fermierilor soluții concrete și clare pentru a-și crește profitabilitatea și a-și îndeplini obiectivele până la finalul sezonului agricol, campania propune o alăturare a celor doi termeni, o armonizare și o integrare a celor mai potrivite soluții, fie ele clasice sau inovatoare, în funcție de specificul fiecărei ferme.

Noua campanie este în linie cu angajamentul global al ADAMA – Listen, Learn, Deliver – prin care compania caută în mod proactiv oportunități de a asculta opiniile fermierilor, experților și ale echipei cu scopul de a transpune cunoștințele acumulate în strategia de furnizare de soluții și produse personalizate pe nevoile fiecărui client.

“Suntem alături de fermieri de peste 30 de ani, perioadă în care multe din inovațiile ADAMA au ajuns să devină tradiție în agricultura din România. La ADAMA știm că ambele abordări sunt la fel de importante, atâta timp cât soluțiile, fie cele inovatoare, fie cele tradiționale, reușesc să își atingă obiectivul – acela de a aduce beneficii reale și un impact pozitiv în activitatea fermierului.”, declară Gabriela Vila, Director General ADAMA România și Republica Moldova.

Campania “Inovație sau tradiție? Ambele!” este dezvoltată în parteneriat cu WOPA Advertising și va demara la începutul lunii decembrie.

„În centrul noului concept de comunicare ADAMA stă înțelegerea profundă a fermierilor și a mentalității lor. Fermierii români, muncitori, pasionați de ceea ce fac, nu gândesc în termeni de tradiție sau inovație pură. Ei sunt pragmatici, orientați spre soluții care să le protejeze plantele și să le aducă o recoltă profitabilă. Această mentalitate deschisă îi face să fie receptivi la soluțiile care își demonstrează eficiența și impactul pozitiv asupra culturilor lor. Așadar, întrebarea nu este ce să alegem între tradiție și inovație, ci cum să le facem pe ambele să lucreze împreună pentru profitul fermierilor”, spune Dragoș Ometiță – Creative Director, WOPA.

Cu o istorie de 80 de ani pe piața globală și cu vânzări de peste 5,6 mld $ în 2022, ADAMA se situează pe locul 7 în topul global al companiilor furnizoare de soluții pentru protecția plantelor. Ambiția companiei în România este de a fi prima alegere a partenerilor săi, fermieri și distribuitori, și de a furniza acestora în mod constant produse inovatoare de protecție a plantelor, oferind totodată flexibilitate și simplitate în desfășurarea afacerilor.

Echipele implicate în dezvoltarea noii campanii de comunicare ADAMA:

Echipa ADAMA: Gabriela Vila - Director General România & Republica Moldova; Adrian Cosor - Director Marketing; Mircea Bustea - Specialist Marketing; Suzana Popescu - Specialist Comunicare.

Echipa WOPA: Dragoș Ometiță - Creative Director; Daniel Hărmănescu - Group Creative Director; Miruna Ștefănescu - Graphic Designer; Ștefania Butnaru - Copywriter; Vlad Lipovanu - Head of Digital; Andra Țivichi - Client Service Director; Carolina Vasile - Growth & New Business Director.

Pentru Iuliana Elena Sîrbu, o tânără de doar 20 de ani din satul Fichitești, județul Bacău, studentă la Facultatea de Agricultură în anul I, agricultura nu e despre a munci pământul și atât. Agricultura te face să înveți continuu și să îți depășești limitele, de aceea, chiar de pe băncile facultății, contribuie la ferma mixtă tehnologizată a familiei, atât de culturi de cereale, legume, cât și de creștere a animalelor.

„Dragul de glie“, moștenit din generație în generație

„Ferma noastră este o afacere de familie, crescută, tehnologizată, adaptată cu fiecare generație. Părinții au învățat și au moștenit «dragul de glie» de la părinții lor, noi, mai departe, de la părinții noștri și tot așa. Cu fiecare generație aducem ceva nou, ceva mai bun, ceva în plus. Ferma asta a oferit provocări și satisfacții fiecăruia dintre noi.

Ne-a făcut să ascultăm natura și să evoluăm. Agricultura nu e despre a munci pământul și atât. Agricultura te face să înveți continuu și să îți depășești limitele. Am început de la 12 ha, iar în ziua de azi am ajuns la 100 ha. Pe lângă acestea mai avem 18 ari de sere. Anul acesta am pus culturi de grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui și sorg, specifică tânăra agricultoare din județul Bacău.

Familia Sîrbu cochetează cu fondurile europene

Legat de accesarea fondurilor europene, familia Sîrbu a cochetat cu ideea încă de la începutul programelor de subvenție UE și continuă să urmărească noile programe de finanțare, adaugă Iuliana.

„Pentru noi ar fi un ajutor real, în primul rând pentru tehnologizarea fermei. Dorim să accesăm fonduri pentru a lua utilaje care să ne ajute în a lucra terenul în detaliu. Agricultura este ocupația de bază a noastră, din generație în generație. Este obositor și am să fiu foarte sinceră: ușor nu este, dar cred că tocmai asta face ca această activitate să fie mai ofertantă. Cu toate informațiile bine puse la punct, cu toată experiența, sunt momente când nu știi tot timpul la ce să te aștepți. Plus că trebuie să fii mereu la curent cu soiurile noi de semințe, adaptate climei, dăunătorii care apar, tratamentele, tehnologiile și tot așa. Toate acestea fac parte din motivația mea și m-au determinat să aprofundez studiile la Facultatea de Agricultură din Iași.“

Agricultura este ca o... chemare!

Tânăra de doar 20 de ani a crescut cu agricultura zi de zi și spune că a fost privilegiată. Putea să aleagă oricare alt domeniu, dar agricultura se moștenește, îi curge prin vene.

„Eu așa mă consider. Nu ai cum să nu captezi informații de copil, dacă te formezi în acest mediu. Bineînțeles, am fost încurajată să aleg orice alt domeniu de activitate îmi doresc. Am avut libertatea asta. Chiar după ce am terminat liceul, am optat inițial pentru o altă facultate. Atunci a fost «anul meu de claritate». E ca o chemare. Domeniul agricol e o provocare pe care am îmbrățișat-o cu drag pentru că știu că pot veni cu soluții moderne, optime și pot crește și îmbunătăți procese tehnologice din ferma familiei“, mărturisește aceasta.

Provocări după provocări...

Sunt multe provocări în acest domeniu, de aceea Iuliana ne spune că nu se poate opri la una singură.

„Seceta majoră din ultimii ani ar fi una dintre marile provocări. Alături de ea, lipsa unei rețele de irigare. Concret, nu că nu vrem să investim în asta. Am investi, dar apa e departe (singurul râu din zonă – Pereschiv – e mai mult secat). Și suntem la mâna ploii. O altă provocare este rezistența unor dăunători la tratamentele clasice. Din nou, nu prea îți permiți în agricultură să nu te informezi, să rămâi în urmă. Forța de muncă, iar e o provocare. Și se acutizează de la an la an. De la an la an, în agricultură este tot timpul o altă provocare, așa a fost și anul trecut pentru agricultoarea din Bacău. A fost secetos și greu. Neproductiv. Producția a fost mică, cheltuielile deloc de neglijat și tot așa. Anul acesta, din păcate, se anunță tot unul secetos, iar sezonul rece nu a avut destule precipitații pentru a da pământului apa necesară“, menționează aceasta.


De ce să aleagă tinerii acest domeniu?

„Cu ce să încep? Vrei «jucării» cu mulți senzori, super tehnologizate, cu butoane multe, multe? Agricultura ți le oferă. Îți place să te joci cu drona între blocuri? Încearcă un Dji T30. Vrei aer curat, stele multe și cântec de greieri și broaște? Vino pe câmp! Te știi o fire proactivă și îți place să cauți constant soluții? Ai ghicit! Agricultura“, încheie Iuliana Elena Sîrbu, tânăra de doar 20 de ani din satul Fichitești, județul Bacău, studentă la Facultatea de Agricultură.


Beatrice Alexandra MODIGA

Alexandru Haită este unul dintre tinerii fermieri ai României. A preluat de la părinții săi o afacere concentrată pe producția vegetală și a contribuit la dezvoltarea acestui business într-o manieră modernă și adaptată nevoilor de acum. Exploatația sa se află în comuna Călinești, județul Teleorman.

Toată suprafața cu cinci operatori

Alexandru Haită spune că experiența de fermier în România este plăcută și tocmai de aceea s-a implicat în dezvoltarea fermei. Spune despre sine că a încercat să facă agricultură un pic altfel față de felul în care se făcea până să preia această misiune.

„Totul a început în 2007, cu o suprafață de 130 de hectare, și am ajuns astăzi să avem 1.100 de hectare, cca 20 de hectare proprietate, restul arendă. Avem suficiente utilaje în dotare astfel încât să reacționăm repede. Exploatăm toată suprafața cu cinci operatori. Toate utilajele sunt din 2017, iar la 4-5 ani încercăm să schimbăm echipamentele. Anul trecut am achiziționat a doua combină, în 2021 am achiziționat o mașină de stropit autopropulsată, iar în fiecare an facem câte o achiziție ca să înnoim parcul. Avem trei tractoare, două combine și o instalație de stropit și echipamentele aferente lor. Ultimele fonduri europene le-am accesat în 2017, iar combina și instalația de stropit le-am cumpărat prin creditare. Am încercat să aduc tehnologie, să integrez tot ce înseamnă automatizare, digitalizare în agricultură și am ajuns la nivelul în care pot să spun că am toată ferma pe telefon, toate echipamentele, toate solele și pot gestiona relativ ușor și eficient întreaga activitate.“

2022, un an mediu

3

Investițiile în acest sens au fost pe măsură, dar la fel și beneficiile, spune fermierul. Astfel poți avea date din care poți trage concluzii foarte importante și poți optimiza foarte mult procesul de producție. În ceea ce privește ponderea culturilor agricole pe care le exploatează, Alexandru Haită spune că din cauza vremii a fost nevoit să cultive cca. 90-95% culturi de toamnă, grâu, orz, rapiță și face rotații mai scurte.

„Culturile de primăvară sunt foarte riscante pentru zona noastră și nu am realizat niciodată profit. 2022 a fost un an mediu din punctul de vedere al producțiilor și al costurilor de producție și un an bun în ceea ce privește prețurile. În 2022 am obținut o producție de aproape 4 tone la rapiță, 5.500 kg la grâu și cca 7 tone la orz. Costurile de producție au fost rezonabile, ținând cont că am început achiziția materiilor din 2021, când prețurile erau încă bune. Provocator va fi anul agricol 2022-2023, când prețurile materiilor folosite sunt foarte mari și văd că prețurile de valorificare nu mai sunt așa bune. Avem un ciclu de producție foarte lung și există posibilitatea să trecem prin aceeași situație ca în 2020, atunci când am făcut achiziții de 1.400 de lei și am vândut producția în 2021 cu 90 de bani. Avem și avantaje și dezavantaje când avem un ciclu lung de producție.“

„Uneori, pierderile de producție sunt cauzate de tine, ca factor de decizie“

Ca să te menții pe piață trebuie să fii informat și să știi care este momentul potrivit de valorificare. De aceea, spune fermierul, producția din ferma sa este comercializată prin intermediul Cooperativei Agricole Tinoasa. Această colaborare există de doi ani, iar 90% din producție este valorificată prin intermediul cooperativei. În plus, trebuie să existe o foarte bună gestionare a costurilor de producție și o optimizare a pierderilor din exploatare, din câmp.

„Cel puțin eu reușesc să optimizez aceste pierderi doar cu ajutorul tehnologiei. Când am hărți detaliate la fiecare aplicare, hărți de producție și estimări băltiri și o mulțime de alte informații, atunci le pot pune cap la cap și pot optimiza destul de bine costul de producție. În condițiile acestea este rentabil să fii fermier în România, dar trebuie să înțelegi mecanismele și faptul că uneori pierderile de producție sunt cauzate de tine, ca factor de decizie. Dacă reduci semnele de întrebare doar la aspectele legate de climat, precipitații și temperaturi, atunci ai de câștigat destul de mult.“


  • „Nu vreau să mă extind foarte mult și să ies din arealul de confort, din care pot controla tot procesul de producție. În plus, nu cred că am unde să mă extind mai mult de 100 de hectare pe viitor. Suprafața pe care o am o pot gestiona bine, este productivă și poate în viitor găsim și o soluție de a iriga o parte din ea. Nu am o țintă din a ajunge la 2.000 de hectare, ci am ca scop optimizarea a cât mai mult din ce am acum.“
  • „Am investit în sistemul de silobag pe care îl folosim de patru ani. Depozitarea este foarte bună, mai ales pentru perioade scurte, câteva luni, maximum un an, și costurile inițiale sunt mai mici decât în cazul unui siloz clasic. Nu întotdeauna depozitarea producției îți garantează un preț bun. Uneori, prețurile sunt foarte bune înainte sau în timpul campaniei și apoi scad și atunci depozitarea nu te ajută foarte mult. Este un revers al medaliei.“
  • „În cazul subvenționării trebuie să fim conștienți că suntem controlați tot de politic. Și, în momentul în care politicul ia o decizie de a scoate un produs de protecția plantelor, nu ai ce să faci. Apoi vin și compensează cu subvenții, dar uneori nu este suficient. O să vedem acest lucru în anii următori, când subvenția va fi mai mare de 200 de euro, dar costurile la inputuri vor fi duble. Și atunci practic nu mai susții fermierul. În schimb, competitorii noștri din alte state folosesc acele produse de protecția plantelor care au fost scoase de la noi, mult mai bune și mai eficiente, și nu au subvenții. Și atunci, ce am rezolvat?“

Laura Zmaranda

Dacă și în lumea semănătorilor ar fi la fel ca în domeniul auto, unde în fiecare an specialiștii aleg mașina anului, atunci KINZE 3605 ar fi cu siguranță printre câștigători.

Până la apariția acestui utilaj, care este mai mult o tehnologie decât o semănătoare, două firme, una suedeză și alta germană, își disputau primul loc în lume. Și, cum întotdeauna când doi se ceartă, al treilea câștigă, a apărut această semănătoare care a rupt gura târgului, cum se zice. Adâncimea de însămânțare, singularizarea, distanța între semințe și contactul dintre acestea și sol, sunt cele patru criterii după care sunt apreciate semănătorile.

La toate aceste capitole KINZE 3605 excelează. Ea a dovedit că poate spori germinarea, creșterea plantelor, randamentul și profitul. Doriți să obțineți un venit suplimentar de 70.000 euro la 1.000 hectare de porumb cultivate? Foarte simplu. Întrucât randamentul porumbului scade cu 77 kg pentru fiecare 1% din omisiuni, vă puteți mări semnificativ profitul utilizând o semănătoare KINZE, mai rapidă și mai precisă, îmbunătățind singularizarea cu 4,5 la sută.

La floarea-soarelui nu este nevoie de dozatoare diferite, pur și simplu schimbați discul dozatorului de semințe și începeți să plantați. Aceleași avantaje există și la celelalte culturi care se pot semăna cu aceeași semănatoare KINZE 3605. Mai mult decât atât, acest utilaj de ultimă generație lucrează direct în miriște, în tehnologia no till, cu o viteză de până la 19 km pe oră, fără a diminua precizia la semănat de peste 99%. Tot ca element de noutate, această semănătoare aplică direct pe sămânță un fertilizant lichid, Azoter, care umectează sămânța și o ajută, totodată, să răsară mai repede și uniform.

Rezultatele actuale de pe teren arată că, prin plantarea rapiței folosind tehnologia KINZE de scindare a rândurilor și folosind cu 35% mai puține semințe, recoltele de rapiță au crescut cu 0,5 tone pe hectar. Asta înseamnă o creștere cu 185 de euro a profitului pe hectar.

Așa cum vă spuneam ceva mai înainte, cheia unui profit mai mare ține de adâncimea de însămânțare, singularizarea, distanța între semințe și contactul dintre acestea și sol.

Adâncimea de însămânțare este foarte importantă pentru germinarea corespunzătoare a semințelor și dezvoltarea sănătoasă a rădăcinilor. Un bob de porumb, de exemplu, absoarbe aproximativ 30% din greutatea sa în apă pentru a germina în mod corespunzător și necesită o adâncime de plantare adecvată pentru umiditate consistentă. Rădăcinile nodale trebuie formate la adâncimea corespunzătoare pentru a reduce lăsarea rădăcinilor la începutul sezonului și pentru a îmbunătăți toleranța la secetă.

Distanța între semințe. Cele mai mari recolte se obțin atunci când semințele sunt la distanță egală pe rând și nu concurează între ele pentru lumina soarelui, umiditate și substanțe nutritive. Deși dozatorul de semințe poate avea o doză ridicată de singularizare (de a semăna bob cu bob), acesta nu asigură distanța egală între semințe pe rând. Din acest punct de vedere, dozatorul de semințe de la KINZE are un sistem revoluționar de preluare a boabelor din buncăr și conducere controlată a acestora până la adâncimea de semănat. La toate celelalte semănători, boabele preluate de dozator cad până jos pe sol și se lovesc de interiorul tubului care le conduce. Din această cauză distanța între semințe nu mai este aceeași, de 5 cm să zicem. Datorită acestei situații, unele plante vor avea spații de nutriție mai mici, iar altele mai mari, cu efecte importante asupra producției finale.

Singularizarea reprezintă izolarea, preluarea unei singure semințe, astfel încât aceasta să poate fi condusă în sol fără omiteri sau dublare. Când se omit semințe, există spații în care nu este plantată nicio sămânță și, pentru fiecare scădere de 1% a singularizării, va exista o pierdere de producție de 77,25 kg la hectar. Dublarea apare când două semințe sunt plantate acolo unde ar trebui să fie doar una, ceea ce compromite performanțele plantelor nevoite să împartă lumina soarelui, umiditatea și hrana din sol.

Contactul semințelor cu solul este afectat de mulți factori, inclusiv: starea solului, înălțimea cuplajului semănătorii, alinierea roților de închidere, presiunea și proiectarea roților de închidere. Asigurarea că semănătoarea este reglată corect și că sunt selectate roțile de închidere corespunzătoare pentru tipul de sol este esențială pentru un bun contact între semințe și sol, pentru creșterea maximă și uniformă a plantelor. Așa cum vă spuneam și mai înainte, KINZE 3605 este mai mult o tehnologie decât o semănătoare pentru că ea schimbă regulile semănatului. Este de-a dreptul impresionantă. Lucrează direct în miriște, la distanțe între rânduri de 70 și 35 de centimetri, are 31 de rânduri,16 în față și 15 în spate, este destinată fermelor mari, de la câteva sute de hectare în sus, iar greutate ei este așa de bine distribuită pe secțiile de semănat că abia dacă îi zărești urma pe sol.

Cu un astfel de utilaj faci zilnic la semănat peste 100 de hectare. De asemenea, primăvara sau toamna, când vremea e capricioasă și apar acele ferestre bune de lucru, cu această semănătoare te descurci de minune. Precizie, viteză, performanță și profit, așa am putea defini pe scurt, noua semănătoare KINZE 3605, probabil cea mai bună din lume la ora actuală. Piesele supuse uzurii sunt ușor de înlocuit, au o durată lungă de funcționare și costuri scăzute. Cureaua cu came a tubului de livrare cu autoaliniere nu se întinde și nu necesită demontarea după sezonul de semănat. Întregul acces la dozator și la tubul de livrare se face fără unelte pentru schimbarea facilă și eficientă a culturilor și pentru întreținere.

Pentru aceste lucruri pe care vi le-am spus și pentru multe altele pe care ar fi mai bine să le discutați cu un specialist în domeniu, indiscutabil KINZE 3605 ar trebui să fi aleasă drept semănătoarea anului 2022.

Convinși de acest lucru, vreo 10 fermieri de la noi și-au făcut cadou un asemenea utilaj de excepție, care, fără exagerare, rescrie regulile semănatului.

Marian EFTIMIE

Nu este o noutate că tehnologia se dezvoltă de la o zi la alta. Mai nou, agricultura românească a început să evolueze de la cea clasică la una de precizie. Dar cât de receptivi sunt fermierii la noile tehnologii?

Poate fi descărcată de pe orice telefon

Nelu Mureșan, apicultor, ne-a povestit că este deschis la noile tehnici pentru creșterea și întreținerea familiilor sale de albine, iar tehnologia îi este de mare ajutor: „Îmi place să fac schimbări și încerc întotdeauna ceva nou. Tehnologia nouă ne ușurează treaba. Timpul economisit îl pot folosi la alte lucruri care mă vor ajuta să îmi dezvolt mai mult afacerea. Am descoperit recent o aplicație pentru apicultori care mi-a servit ca suport pentru munca pe care o fac. Prin această aplicație mi-am putut organiza activitatea la stupi.“

Aplicația pe care o recomandă Nelu Mureșan și o consideră utilă pentru apicultori poartă numele de BoxyBee și poate fi descărcată de pe orice telefon din magazin play. Potrivit acestuia, aplicația BoxyBee poate ține o evidență bună a stupilor și ajută la o organizare eficientă a lucrului în stupină.

aplicatie stupi

De asemenea, aplicația poate fi ușor de folosit și înțeleasă de oricare dintre noi. Primul pas pe care îl facem când deschidem aplicația este să adăugăm numărul de stupi și ramele pe care le deținem. Practic, creăm virtual o stupină identică cu a noastră. Cel mai important aspect este că numărul stupilor pe care îi putem adăuga este nelimitat.

În partea dreaptă a aplicației vom observa „un steguleț“ ce conține mai multe secțiuni, punctuale: necesită recoltare, are botci, fără matcă, matcă virgină, matcă neperformantă, bezmeticit, necesită puiet, poate dona puiet, necesită hrană, necesită tratament. De exemplu, după ce verificăm stupul notăm în aplicație observațiile menționate pentru a avea o evidență mai sigură. Observațiile pot fi notate în funcție de necesitate la fiecare stup în parte.

Un alt avantaj al aplicației este că apicultorul își poate face notițe pe fiecare stup în parte. În acest sens, accesează secțiunea „stup“, apoi „caiet stupină“ și identifică în particular fiecare problemă. De exemplu, dacă am notat inițial Matca, scriem și problemele legate de aceasta, cum ar fi, lipsă ouă proaspete, lipsă puiet în orice stadiu, introdus matca virgină, bat botcă și altele.

Un alt lucru pe care îl pot face apicultorii în această aplicație este notarea unui rezumat al fiecărui stup. Dacă accesăm secțiunea „rezumat“ putem observa evoluția producției de miere. Un alt element important este că putem nota din ce an este matca. Totodată, în aplicația BoxyBee putem menționa și greutatea stupului, nu arată bine, mediu, foarte bun, puternic, grozav. De asemenea, în cazul în care stupul a fost vândut, apicultorii pot cu ușurință să șteargă stupul respectiv din aplicație. La final, putem avea o imagine de ansamblu a tuturor stupinelor.

Nelu Mureșan ne-a mărturisit: „Cu siguranță sunt și multe alte aplicații pentru apicultori. Însă, indiferent de aceasta, port întotdeauna cu mine un pix și un carnet în care îmi mai fac și alte notițe. Aplicația îmi oferă un stoc nelimitat de informație, însă, pentru orice eventualitate, mă asigur că am la mine și altele pe care aș putea face notițe. Probabil e și o deprindere mai veche deoarece atât eu, cât și alți colegi de ai mei încă învățăm cum să lucrăm digitalizat.“


Interesat de aplicațiile pentru apicultori a fost și Bogdan Iordache. Acesta, dorind să îmbine tehnologia cu munca agricolă, a dezvoltat, în urmă cu câțiva ani, o aplicație pentru crescătorii de albine cu numele APIARY BOOK, devenind una dintre cele mai cunoscute aplicații, apreciată în magazin play cu nota 4,5. Aplicația APIARY BOOK a fost tradusă în 14 limbi și folosită de apicultori din toată lumea. De asemenea, utilizarea acestei aplicații poate fi la îndemâna oricărui apicultor. Cu ajutorul telefonului mobil se poate identifica stupul, pot fi verificate detalii despre istoricul datelor introduse în trecut, iar pe baza acestor detalii se poate decide dacă stupul are nevoie de anumite acțiuni în acel moment sau nu. Există 30 de indicatori pentru fiecare stup în parte, începând de la trântori, albine lucrătoare până la temperatură, umiditate sau modele financiare cu cheltuieli și venituri. Un avantaj este și că aplicația este gratuită.


Liliana Postica

După cum se știe, apa este principala sursă a vieții. Așa cum în sec. XXI suntem obișnuiți ca lucrurile să evolueze de la o zi la alta, și apa continuă să aibă un curs al dezvoltării proprii, deși apa „clasică“ de izvor are o multitudine de beneficii, cum ar fi efectul energizant, dar și asigurarea sănătății în ansamblu a organismului. De altfel, în piață se observă de mai mulți ani apariția mai multor tipuri de apă, la care se adăugă ingrediente pentru o îmbunătățire, cel puțin declarată, a imunității.

Ce înseamnă apa vie

Recent, în România, un nou producător pe piața de apă plată, Mihaly Gabriel, a prezentat la un târg din Arad produsul numit Apa Vie: „Am adus această tehnologie Pi, adică Apa Vie, în România, prin care producem apă specială atât pentru uz uman, cât și pentru uz agricol. Mai exact, elementul special al apei vii este puritatea acesteia. Încercăm să producem o apă cât mai pură. De asemenea, structura celulei care se găsește în această apă pe plan natural, dar și biorezonanța sau vibrația acesteia, contribuie la producerea unei ape de calitate“, a precizat Mihaly Gabriel.

Tehnologia

Apa ne oferă echilibru și sănătate. De aceea, tehnologia prin care se purifică apa de consum poate diferenția o apă de calitate față de celelalte. Mihaly Gabriel a precizat: „O apă vie este cea care oferă o vibrație asemănătoare cu corpul nostru, iar cine consumă o apă sănătoasă devine sănătos. Este foarte important ca apa să fie similară celei de izvor, ca o garanție a calității acesteia. Apa ne hidratează și ne energizează, iar noi prin această tehnologie încercăm să aducem în mijlocul orașului o apă care are calitatea unei ape de izvor. Este o tehnologie japoneză inventată acum câteva decenii, iar în Europa s-a adus acum vreo 10-15 ani și se cheamă familia Life Energy. Ca și cantitate, produce de la 2 litri până la 20.000 litri pe minut, iar prețul variază în funcție de tipul de aparat sau echipament. Un aparat-echipament, spre exemplu, poate să asigure o apă sănătoasă pentru întregul oraș. De asemenea, avem un echipament care produce apă de tip agricol. Pentru că aducem știința în domeniul cultivării plantelor cât mai sănătoase, noi am numit această tehnologie modernă «tehnologia viitorului»“.

Apa Vie în România

Deși Apa Vie este pe piața din România de doar 4 ani, popularitatea acesteia este remarcată în regiunea Aradului, iar compania care utilizează tehnologia Pi dorește extinderea activității în mai multe zone din România. „Deocamdată suntem o firmă micuță, cu doar 3-4 angajați, dar sperăm să ne dezvoltăm în continuare. Intenționăm să punem bazele unei ferme cu tehnologia această inovativă și desigur căutăm parteneri în țară și nu doar ca să dezvoltăm această rețea. Am avut o perioadă în care ne-am acomodat cu piața, iar pentru anul 2022 urmează investiții mai mari în această tehnologie nouă în care credem“, a conchis Mihaly Gabriel.

Liliana Postica

Corteva Agriscience continuă să își extindă gama de produse pe piața semințelor, venind cu noutăți în portofoliul de hibrizi de rapiță, oferind acces fermierilor la o genetică avansată care impactează îmbunătățirea calității recoltelor, maximizând astfel potențialul productiv al fermelor agricole.

După mai bine de 10 ani de cercetare în sere și laboratoare, realizând mai mult de 100 de testări în întreaga Europă, cercetătorii de la Corteva aduc în câmp o combinație de hibrizi cu cel mai bun randament de productivitate și în plus, toleranță împotriva Sclerotininei, în același produs, în același sac de semințe.

Sclerotinia Protector este o tehnologie unică aplicată culturii de rapiță. În plus, această nouă genetică este adaptată pe scară largă și furnizează rezultate excelente în diferite regiuni și areale, de-a lungul anilor. Programul este axat pe îmbunătățirea potențialului genetic de productivitate, prin livrarea de gene defensive puternice și îmbunătățirea calității recoltei.  

Programul de cercetare a rapiței de toamnă  este parte a programului global de cercetare a culturii de rapiță și am dezvoltat o expertiză puternică în transferul trăsăturilor și tehnologiilor în germoplasma europeană de elită folosind markeri moleculari.

Corteva lansează în sezonul de semănat 2021, hibridul PT303, Sclerotinia Protector (SP), care reprezintă o trăsătură unică a culturii de rapiță de toamnă. Această caracteristică a fost obținută ca urmare a multor ani de ameliorare specifică și testări în Europa. Am vrut astfel să ne asigurăm că vom oferi fermierilor noștri o protecție consistentă și stabilă, folosind germoplasma noastră de elită pentru performanțe de producție mai ridicate și mai sigure.

„Beneficiul imediat și vizibil pentru fermierii care cultivă hibrizi de rapiță Sclerotinia Protector, este scăderea gravității bolii pe câmp și impactul asupra producției este de asemenea vizibil în momentul în care comparăm hibridul Sclerotinia Protector (SP) cu un hibrid sensibil, în aceeași situație.” a declarat Jean Ionescu Country Leader România și Moldova. „Primul nostru candidat, hibridul PT303 este exemplul perfect al acestei linii noi de produse, care oferă siguranță prin cel mai bun pachet de trăsături și un potențial productiv ridicat, confirmat de rezultatele înregistrate. “

Până în prezent, niciun hibrid de rapiță nu a prezentat rezistență la Sclerotinia. Astfel, singura soluție a cultivatorilor de a controla boala, a fost aplicarea  în mod sistematic de fungicide la căderea primelor petale, pentru a preveni contaminările foliare.

În 2021, lansarea primului hibrid tolerant va permite regândirea strategiei de protecție împotriva  sclerotiniei. Cu hibridul PT303, devine posibilă raționalizarea protecției fungice împotriva sclerotiniei. Acum, fermierul poate să adapteze strategia de aplicare a fungicidelor în funcție de factorii agronomici specifici terenurilor sale și contextului meteorologic la momentul înfloririi culturii de rapiță.

“În 2021, vom continua cercetările cu scopul de a completa baza noastră de date și de a ne îmbunătăți cunoștințele legate de optimizarea programelor de utilizare a fungicidelor pe hibrizii toleranți din portofoliul Corteva.” a declarat Maria Cirja - Marketing Manager România și Moldova

Și cel mai important aspect îl reprezintă angajamentul Corteva de a răspunde solicitărilor consumatorilor de produse și practici ecologice și de a răspunde cerințelor fermierilor de produse noi care să le asigure venituri stabile.  Acesta este obiectivul nostru în ceea ce privește ameliorarea, iar Sclerotinia Protector este parte a angajamentului nostru pentru o inovație continuă și o agricultură mai sustenabilă.

Aplicarea tehnologiilor de cultură necorespunzătoare duce la degradarea continuă a solului, care ajunge uneori la starea de nefolosință prin sărăturarea secundară, prin acidifiere, prin înmlăștinire, prin eroziune avansată, prin tasare-compactare, prin scăderea conținutului în humus, prin diminuarea elementelor fertilizante etc.

O contramăsură la aceste dezechilibre o constituie agricultura durabilă care constă în capacitatea acesteia de a satisface necesitățile generației actuale, fără a compromite șansa generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități.

Pentru a evita aceste fenomene de degradare a solului sunt necesare o serie de măsuri, și anume:

1. Dezvoltarea sectorului zootehnic care, pe lângă faptul că poate valorifica superior producția agricolă, este un furnizor de îngrășăminte naturale foarte favorabile îmbunătățirii însușirilor solului. Dacă ne referim numai la sectorul taurin, efectivele au scăzut de la peste 5 mil. capete în 1989 la mai puțin de jumătate.

a) Dacă există zootehnie se vor cultiva plante furajere, graminee și leguminoase anuale și perene. Acestea, pe lângă faptul că oferă furaj de bună calitate, au acțiune benefică asupra structurii solului și acumulării și conservării apei. Prin procesul de simbioză al leguminoaselor solul este îmbogățit în azot.

Totodată, leguminoasele, prin rădăcinile pivotante adânci, aduc calciu la suprafață, acesta fiind foarte necesar în complexul coloidal argilo-humic de formare a agregatelor structurale.

b) Dacă există zootehnie există gunoi de grajd care, prin aplicarea a 30 t/ha, asigură 3.000 kg humus care constituie sursa de elemente nutritive pentru plante.

2) Prin menținerea solului permanent verde, adică după recoltarea culturilor principale, se însămânțează culturile secundare prin care se valorifică energia luminoasă până toamna târziu, se protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie și de temperaturile foarte ridicate.

Se reține apa și se previne eroziunea, se evită levigarea nitraților și, foarte important, se asigură cantități importante de masă organică pentru sol.

3) Încorporarea în sol a tuturor resturilor vegetale. Pentru a menține în echilibru procesele de humificare/mineralizare este necesar să se asigure anual cca 10 t/ha materie organică. Din resturile vegetale se asigură până la 5 t/ha, restul trebuie administrat ca îngrășământ organic.

4) Fertilizarea corectă a culturilor se face evitând fenomenele de acidifiere sau alcalinizare. Scăderea sau creșterea pH-ului sunt determinate atât de fertilizări necorespunzătoare cu îngrășăminte cu caracter acid pe solurile cu pH-ul scăzut sau un caracter basic pe cel cu pH-ul ridicat, dar și din cauza capacității de tamponare a solului scăzută ca urmare a legării calciului de către radicalii acizi.

Prin aplicarea gunoiului de grajd și prin culturile leguminoase și, dacă este necesar prin amendamente, se îmbunătățesc aceste soluri.

5. Se recomandă executarea de lucrări mecanice cât mai puține, cu utilaje ușoare, la umiditatea optimă pentru a evita acțiunea de prăfuire a agregatelor structurale, praf care astupă porii solului și nu permite infiltrarea apei care băltește, se scurge, se evaporă, se pierde.

De dorit ar fi să se lucreze cu utilaje agricole cu șenile care reduc cu 60% presiunea asupra solului, evitând astfel compactarea. În astfel de condiții regimul aerohidric este favorabil unei activități intense a microorganismelor din sol, creatoare de elemente nutritive pentru plante.

Din cele de mai sus rezultă că este la îndemâna agricultorilor ca, prin tehnologii de cultură corecte, să prevină evoluția negativă a solurilor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Fiind o plantă de climat răcoros, zonele favorabile pentru cultura inului de fibră din țara noastră sunt reprezentate de depresiunile intra și submontane. Zona foarte favorabilă o reprezintă depresiunile Gheorghienilor, Ciucului și Topliței din Transilvania, depresiunile Dornelor, Rădăuților din N-V a Moldovei. Favorabile sunt zonele colinare din vecinătatea Carpaților Orientali și Meridionali.

Pentru a realiza o cultură reușită de in de fibră trebuie să acordăm o atenție deosebită uniformității  densității plantelor pe unitatea de suprafață, precum și a uniformității lungimii și maturării plantelor.

Amplasarea culturii

Datorită sistemului radicular slab dezvoltat, inul trebuie amplasat pe soluri suficient de profunde, permeabile, cu capacitate bună de reținere a apei pe cât posibil pe terenuri mai plane sau cu o pantă redusă neafectată de eroziune. Se vor evita solurile grele cu exces de umiditate. Solurile trebuie să fie neutre sau slab acide (pH 6-7). Rotația culturii pe aceeași suprafață nu trebuie să revină mai devreme de 6 ani. Se va ține cont de remanența și fitotoxicitatea erbicidelor aplicate plantei premergătoare. Ca premergătoare sunt preferabile cerealele de toamnă. De asemenea, se vor evita terenurile îmburuienate cu loliun, pir și costrei.

Lucrările solului

Arătura de bază trebuie făcută cât mai timpuriu și cât mai uniform. Adâncimea arăturii variază în funcție de profilul solului și panta premergătoare și poate fi de 20 cm pe solurile puțin profunde și de 25-30 cm pe solele înierbate (pajiști). Nivelarea arăturii înainte de venirea iernii constituie un avantaj pentru pregătirea patului germinativ mai timpuriu în primăvară.

Pregătirea patului germinativ în cele mai bune condiții pentru o sămânță mică este o condiție esențială pentru reușita culturii (densitate, uniformitate). Prin folosirea combinatorului patul germinativ va avea un „pat tare“ și o „plapumă moale“, favorabile semințelor de in și pentru o răsărire uniformă.

Aplicarea îngrășămintelor

Pretențiile inului de fibră față de azot sunt reduse, dar poate suferi atât de lipsa, cât și de excesul acestuia și de aceea trebuie aplicat în doză moderată și într-un raport echilibrat față de fosfor și potasiu. Raporturile de fertilizare N:P:K sunt în funcție de însușirile solului. Astfel, pe solurile slab acide (pH 6-6,5 ) și cu fertilitate mijlocie se vor aplica 40 kg azot substanță activă /ha,fosfor 60 kg.s.a./ha și potasiu 40 kg s.a./ha. Cantitățile de azot pot varia de la 30 kg s.a./ha la 70 kg.s.a./ha, în funcție de fertilitatea solului (mai mici pe cele cu fertilitate ridicată și crescute pe solurile cu fertilitate scăzută), dar respectând un raport  N:P:K cât mai echilibrat. Îngrășarea unilaterală, cu exces de azot duce la atacul de boli ale inului, adeseori la căderea plantelor și la un conținut de fibră scăzut și de slabă calitate. Respectarea unei distribuiri uniforme a îngrășămintelor este foarte importantă deoarece inul este cea mai pretențioasă plantă la uniformitatea administrării îngrășămintelor. De aceea este foarte importantă această lucrare pentru a avea o cultură uniformă ca talie și ca maturare.

Sămânța și semănatul

Se va folosi numai sămânță certificată din soiurile Codruța, Cosmin, Elan FD, Star FD. Pentru prevenirea apariției bolilor criptogamice (antracnoza, fuzarioza) semințele se tratează cu Orius 2 WS în doză de 1,5 kg/t și care poate fi utilizat în amestec cu Seedoprid 600 FS, insecticid, ce asigură o protecție destul de îndelungată împotriva puricilor.

Epoca de semănat este primăvara cât mai timpuriu, când solul atinge 5°C la adâncimea de 5 cm și care manifestă timp de 4-5 zile tendințe de creștere. Fiind o plantă de zi lungă prin semănatul timpuriu, beneficiază de mai multe zile scurte care sunt importante pentru creșterea ei în lungime. Adâncimea de semănat este de 3-4 cm, iar distanța dintre rânduri este de 12,5 cm însă semănatul la 6,5-7 cm prezintă avantajul unei repartizări mai uniforme a plantelor.

Lucrările de întreținere

Dacă între semănat și răsărire s-a format crusta vom folosi grapa cu colți reglabili sau tăvălugi ușori cu cuie, perpendicular pe direcția rândurilor. Dacă sămânța a fost tratată cu un insecticid pentru combaterea puricilor nu mai este necesar un nou tratament după ce plantele au răsărit. În cazul în care sămânța nu a fost tratată și avem atac de purici vom face stropiri cu Decis 0.5 l/ha sau Fastac 0,1 l/ha.

Recoltarea

Momentul optim de recoltare a inului de fibră coincide cu faza de maturitate galbenă, când frunzele de pe tulpină sunt căzute, rămânând doar cele de pe treimea superioară, iar capsulele sunt în majoritate galbene. Această fază este numită maturitatea tehnică, când fibra și-a terminat structura fascicolelor, neîncepând procesul de lignificare. Recoltarea manuală înseamnă un consum mare de forță de muncă și cheltuieli care determină un cost mare de producție și beneficii scăzute. Recoltarea mecanizată este rentabilă și recomandată pentru revigorarea acestei culturi. Mecanizarea se poate face în mai multe variante:

  • smulgere – decapsulare – legare snopi – așezarea manuală a snopilor în clăi pentru uscare;
  • smulgere – decapsulare și așezarea tulpinilor în pale pentru uscare, strângerea și legarea manuală în snopi;
  • aceleași operațiuni, doar strângerea și legarea în snopi se face cu mașini speciale de ridicare și legare în snopi;
  • smuls mecanizat și lăsarea tulpinilor în pale la uscat – ridicarea și legarea în snopi se face manual sau mecanizat – operațiunea de decapsulare a tulpinilor se execută în topitorii.

Pentru combaterea buruienilor vom folosi:

  • Dual Gold pentru erbicidarea preemergentă, pentru combaterea monocotiledonatelor (mohor, iarba bărboasă, meișor, costrei) și dicotiledonatelor (știr, zămoșiță) în doză de 2 l/ha.
  • Tender ca preemergent pentru combaterea monocotiledonatelor și dico- anuale în doză de 1-1,5 l/ha.
  • La erbicidarea postemergentă se folosesc Basagran Forte, pentru combaterea dicotiledonatelor (zârna, cornuți, căpriță, știr) în doză de 2 l/ha, iar pentru combaterea pirului și costreiului din rizomi, Agil 100 EC, în doză de 1-1,5 l/ha.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

„De când mama m-a născut
Am învățat agricultura,
Dar pe măsură ce-am crescut
S-a tot schimbat învățătura.“

În ultimii ani, agricultura din România s-a confruntat cu dificultățile generate de schimbările climatice. Perioadele secetoase prelungite au alternat cu perioade scurte ploioase, când au căzut cantități foarte mari de apă, generând procese de eroziune. În perioadele ploioase, grindina a devenit un fenomen curent. Perioadele reci sunt și ele atipice, alternând temperaturi foarte scăzute cu zile foarte călduroase. Diferențele de temperatură între zi și noapte sunt din ce în ce mai mari, generând manifestări atipice ale parcurgerii fazelor de vegetație.

Presiunea agenților de dăunare (buruieni, boli, insecte, acarieni), la care se adaugă păsările și animalele sălbatice, reprezintă factori care influențează major producția agricolă.

Radiația solară a devenit un factor perturbator major, determinând apariția arsurilor solare la toate culturile, cu afectarea în anumite grade a acestora, până la distrugerea totală a producției.

Temperaturile ridicate și insolația puternică se corelează cu umiditatea atmosferică scăzută, putând să afecteze major fertilitatea plantelor. În timpul zilelor cu radiație solară puternică, temperaturi ridicate și umiditate atmosferică scăzută, plantele pierd cantități mari de apă prin transpirație, iar pierderea apei din sol prin evaporație este foarte ridicată.

În condițiile acestor schimbări climatice, se schimbă major și biologia plantelor de cultură, dar și biologia agenților de dăunare. Mecanismele de absorbție a substanțelor nutritive din sol suferă și ele transformări. Procesele de fotosinteză și de asimilație suferă de asemenea modificări și trebuie intervenit în acord cu nevoia de echilibru metabolic al plantelor. Efectuarea tratamentelor fitosanitare și de fertilizare/stimulare foliară impune o abordare adaptată noilor condiții.

Fertilizarea/amendarea/condiționarea solului

În România există tendința de a se exagera cu utilizarea îngrășămintelor azotoase. Acest fapt reduce major capacitatea plantelor de a rezista la stresul abiotic (înghețuri timpurii de toamnă și târzii de primăvară, secetă pedologică și atmosferică), precum și rezistența la atacul bolilor (bacterii, virusuri, ciuperci).

Nutriția echilibrată este foarte importantă atât în ceea ce privește macroelementele (NPK), oligoelementele (Ca, Mg, S) cât și microelementele (B, Cu, Fe, Mn, Mo ș.a.)

În stabilirea programului de fertilizare trebuie avut în vedere și conținutul solului în materie organică și în elemente (cartare agrochimică), cultura anterioară, alte caracteristici de bază ale solului: pH, textură, structură, grad de compactare ș.a. Dacă avem în vedere că în România peste 50% din soluri sunt acide sau acidifiate, diminuând accesibilitatea elementelor nutritive pentru plante, este evidentă necesitatea amendării solului atât pentru refacerea capacității de acces la nutrienți a plantelor, cât și pentru a evita blocarea elementelor nutritive aplicate prin fertilizare.

Efectuarea lucrărilor pe terenuri uscate sau prea umede și cu mașini și echipamente grele duce la tasarea excesivă a solurilor, în special a celor cu un conținut mai ridicat de argilă, reducând capacitatea de producție cu până la 50%. Prin aplicarea unor condiționatori de sol se poate reface capacitatea productivă a solurilor. Aceiași condiționatori pot reface potențialul productiv al solurilor afectate de inundații sau sărăturări secundare.

Aplicarea corectă a fertilizărilor faziale

În general, fertilizările faziale se referă la utilizarea îngrășămintelor azotoase, excepție făcând culturile care sunt fertilizate prin fertigare (legume, pomi și vie intensiv/superintensiv). În toate cazurile este preferabil să se utilizeze formule cu eliberare controlată sau treptată, care determină o utilizare rațională a îngrășămintelor și reglarea proceselor fiziologice către mărirea rezistenței la stresul abiotic și biotic.

Utilizarea fertilizanților foliari și biostimulatorilor

Pentru ca plantele să-și poată desfășura în mod normal procesele fiziologice este foarte important să fie asigurat echilibrul nutritiv. Absorbția radiculară poate fi influențată/dirijată prin utilizarea diferitelor tipuri de îngrășăminte foliare. Este foarte important să se cunoască ce elemente sunt necesare pe anumite faze de vegetație pentru a alege corect îngrășămintele foliare necesare. Un rol deosebit în creșterea rezistenței la stresul abiotic și biotic îl au produsele/substanțele biostimulatoare. Condițiile de climă dificile au determinat din ce în ce mai mult utilizarea produselor biostimulatoare care pot echilibra/reechilibra procesele fiziologice în plante.

Diminuarea/excluderea efectelor determinate de arsurile solare

În afara unei nutriții echilibrate în sol, fertilizare foliară și biostimulatori aplicați foliar, există astăzi mai multe tipuri de produse care se pot folosi pentru reducerea până la excludere a efectelor negative generate de arsurile solare.

Utilizarea corectă a produselor de protecție a plantelor sau/și produselor pentru sănătatea plantelor

Lupta pentru reducerea impactului negativ asupra mediului, lucrătorilor din agricultură și pentru reducerea reziduurilor din produsele agricole a dus la dispariția rapidă de pe piață a unui număr foarte mare de produse de protecție a plantelor și schimbarea paradigmei pentru asigurarea sănătății plantelor.

Directivele UE solicită industriilor care sunt responsabile pentru sănătatea plantelor să găsească soluții cât mai aproape de natură pentru protecția culturilor. Crește astfel atât rolul nutriției ca factor de asigurare a sănătății plantelor cât și al substituenților pentru substanțele active de sinteză, incluzând produse obținute din materii naturale inerte sau organice, produse cu efect elicitor. Marile companii producătoare de produse de protecție a plantelor își adaptează și ele producția și produsele către noile cerințe. Nu trebuie să uităm că, în condițiile schimbărilor climatice, acțiunea unor agenți de dăunare a devenit mai agresivă și dificil de anticipat. În aceste condiții este foarte importantă prevenirea apariției atacurilor, căci în momentul constatării atacului, s-ar putea să fie târziu. De stringentă actualitate este alegerea corectă a tipului de produse pentru tratamente și a combinațiilor utilizate. Având în vedere presiunea de atac de durată și continuă a grupurilor de agenți de dăunare, se recomandă utilizarea produselor cu acțiune sistemică și de durată, combinată cu produse de contact, cu stimulatori/fertilizanți complecși și produse cu efect elicitor. Atenție însă la compatibilitatea fizică/chimică a produselor din amestecuri/combinații!

Toate aspectele prezentate mai sus ne duc și la concluzia că abordarea sănătății plantelor a devenit mai complexă și incubă luarea în considerare a mai multor factori și limite/limitări. Contextul este favorabil pentru dezvoltarea agriculturii inteligente, cu elemente ale agriculturii de precizie, sub presiunea determinată de efectele schimbărilor climatice precum: radiație solară puternică, apă mai puțină și repartizată neuniform, temperaturi extreme și în continuă creștere, fenomene meteo externe (furtuni, grindină, tornade, ploi torențiale).

Multe dintre programele de protecție a plantelor concepute la planificarea culturii trebuie adaptate condițiilor concrete apărute pe parcursul ciclului vegetativ.

Pentru a beneficia de programele speciale pe culturi adaptate schimbărilor climatice oferite de Naturevo, consultați catalogul de produse și reprezentanții Naturevo din zona dumneavoastră de activitate.

„Pentru a realiza
Ce e bun din ce se știe,
Vă chemăm a căuta
Pe cei ce mai știu meserie!“

Dr. Ing Ioan Enoiu,
Director Strategii Integrate NATUREVO

La mijlocul lunii trecute, în perioada 13-15 octombrie, la Stockholm, toată suflarea din industria producătoare de semințe, dar și din domenii conexe s-a întâlnit la congresul anual al Asociației Europene a Semințelor. În acest an evenimentul a fost organizat într-un mod mai puțin obișnuit. Pe de-o parte s-a derulat programul normal al unui congres, respectiv serii de conferințe și prezentări axate pe diferite teme, dar a existat, în paralel, și o componentă tip târg. Cei peste 1.000 de participanți, reprezentând companii producătoare de semințe, asociații naționale ale producătorilor, firme care produc sau comercializează utilaje destinate producției, condiționării și ambalării semințelor, precum și firme axate pe cercetare, au putut stabili contacte sau purta discuții pe timpul celor trei zile, cât a durat manifestarea.

În total, numărul companiilor și asociațiilor participante s-a ridicat la peste 500, marea majoritate provenind din Europa. Nu au lipsit însă nici firme din SUA și Uruguay.

Una dintre cele mai sonore, ca să spunem așa, hotărâri adoptate la congres a fost aceea de a schimba denumirea organizației din Asociația Europeană a Semințelor în Euroseeds. „Aceasta nu este doar o schimbare de nume, ci este expresia unei schimbări de atitudine, de strategie, de mod de acțiune“, a subliniat secretarul general al asociației, Garlich von Essen.

Unul dintre principalele domenii de acțiune în care Euroseeds a hotărât să se implice mai activ și cu mai multă forță în anul 2020 este acela al lobby-ului pentru acceptarea pe teritoriul Uniunii Europene a noilor tehnici de reproducere și selecție a plantelor, a produselor rezultate în urma editării genomului. Așa cum au subliniat mai mulți dintre participanții la congres, fără aceste instrumente fermierii europeni nu au nicio șansă să facă față concurenței producătorilor din America de Nord și de Sud sau din Asia.

În cadrul conferințelor desfășurate pe secțiuni au fost prezentate principalele evoluții ale piețelor de cereale, cartofi, plante ornamentale și legume.

De asemenea, de un mare interes s-a bucurat și secțiunea dedicată cercetării științifice. În cadrul acesteia au fost prezentate principalele direcții către care oamenii de știință din departamentele R&D din marile companii își îndreaptă eforturile. Dar, din nou, s-a ajuns în același punct: indiferent de cât de minunate ar fi rezultatele obținute de cercetători, actualele reglementări ale UE fac din acestea doar documente pentru sertar!

Ca o concluzie generală ar fi de subliniat că, deși participanții au venit din țări diferite, cu nevoi și elemente specifice radical diferite, poate uneori chiar aflate la extreme, nu au existat diferențe de opinii în ceea ce privește viitorul comun. Categoric, în opinia tuturor participanților, obiectivul principal al producătorilor europeni de semințe rămâne acela de a pune la îndemâna fermierilor acei hibrizi care să le permită obținerea unor producții mai mari în condițiile actualelor provocări, reprezentate de modificările climatice, de creșterea populației și de exigențele tot mai ridicate ale Comisiei Europene legate de limitarea utilizării îngrășămintelor și a pesticidelor.

Alexandru GRIGORIEV

Îmi spunea nu demult un prieten că „ar fi grozav să știm mai multe despre natură, să recunoaștem păsările după cântecele lor, să cunoaștem mai multe despre copacii la umbra cărora ne odihnim...“

Spusele lui mi-au amintit de o scenă care m-a surprins grozav și m-a adus cu picioarele într-o realitate pe care uneori mi-e greu să o accept. O copilă de 12-13 ani, „emancipată“ de traiul în București, la zi cu toate cunoștințele despre tehnologiile puse la dispoziție de telefoanele mobile de ultimul răcnet, se minuna toată la vederea unei șopârle despre care credea că este... pește. Era prima oară în viața ei când vedea o astfel de vietate. Și prima oară pentru mine când am conștientizat cu adevărat cum sunt copiii de azi. Privați de lumea reală în care trăim. Captivi într-o lume virtuală care de cele mai multe ori nu dă doi bani pe sentimente și unde au toate șansele să își piardă personalitatea. Cred că puțini înțeleg că acolo se petrece o dictatură care răpește copiilor șansa de a se descoperi pe ei înșiși.

Și lumea asta superbă care își desfășoară forțele în jurul lor. Este o depersonificare în masă. M-am întrebat dacă există vreo salvare pentru copiii care își irosesc zilele privind într-un monitor inert și lipsit de emoție. Dacă există vreo cale de mijloc, vreo șansă de a-i recuceri. Și am constatat că nu sunt singura care își pune aceste întrebări. Că există oameni care au înțeles reversul medaliei și încearcă să transforme tehnologia într-un aliat al copiilor.

Mi-a atras atenția o informație despre aplicația mobilă PlantSnap prin care poți identifica plantele, florile, copacii, cactușii și ciupercile. Ideea acestei aplicații îi aparține lui Eric Ralls, un antreprenor îndrăgostit de natură. Într-una dintre vizitele sale la un prieten a descoperit o plantă pe care nimeni, nici măcar inteligența artificială, nu o putea identifica. Așa a început totul, iar astăzi aplicația PlantSnap poate recunoaște până la 90% dintre toate speciile de plante și pomi cunoscute din aproape fiecare țară. În baza de date a aplicației sunt înregistrate 316.000 de specii și 90 de milioane de imagini. Cum funcționează aplicația? Simplu. Este suficient să fie instalată pe telefonul mobil, să faci poză unei plante și, prin recursul la baza de date, aceasta va fi identificată.

S-a creat o șansă care trebuie exploatată corespunzător. S-a făcut o punte pe care o putem folosi pentru a reveni la realitate.

(L.Z.)

La mijlocul lunii iunie, ferma Danagri, din localitatea Silistraru, județul Brăila, a fost gazda unui eveniment de la care n-ar fi trebuit să lipsească niciun cultivator de cereale sau floarea-soarelui: Agro-Fest. Nu mai puțin de nouă firme producătoare sau distribuitoare de semințe, îngrășăminte sau pesticide s-au alăturat organizatorului Chemark România. Ca să nu creăm niciun fel de discriminări, vom enumera participanții în ordine alfabetică: BASF, Belchim, Corteva, Donau Saat, Limagrain, Nufarm, Syngenta și Tradecorp Internațional. La o astfel de participare, este evident că cei prezenți nu au regretat nicio clipă drumul făcut.

Texas de Brăila

Totul a început perfect, într-un decor texan autentic. Pe locul evenimentului au fost amenajate canapele și mese din baloți de paie, iar cei care au dorit au putut să participe la concursuri de tir, aruncat cu lassoul sau cu potcoave, în cel mai autentic stil far west. Un tablou imens, al celebrei familii Ewing, domina amplasamentul. În plus, la sfârșitul prezentărilor, o formație de muzică country a desăvârșit atmosfera creată de decor. O dovadă că lucrurile serioase se pot face și într-o atmosferă relaxată.

După cum a spus încă de la început dl Imre Balasz, reprezentant al Chemark România, organizatorul întrunirii, ceea ce s-a prezentat nu a fost neapărat o platformă demonstrativă, ci una de producție, pe care firmele participante au folosit produsele avute în portofoliu și despre care au vorbit încă din iarnă. Iar faptul că de la începutul sezonului de vegetație în zonă nu au căzut decât 25-27 litri de precipitații a făcut să se vadă, cu atât mai mult, eficiența tehnologiilor utilizate.

Minunile bacteriologice ale Chemark

Seed Sprint pare a fi una dintre armele cele mai eficiente pe care Chemark le pune la îndemâna agricultorilor. Este un îngrășământ de tip starter, care conține 12% azot, 43% fosfor, 5% sulf și 5% acizi humici. Acest amestec, aplicat odată cu semănatul, stimulează metabolismul și accelerează germinarea. După aceea, dezvoltă sistemul radicular al tinerei plante și îi mărește rezistența la secetă, odată cu accelerarea dezvoltării. Este recomandat atât pentru floarea-soarelui, cât și pentru porumb.

tehnologii silistraru 3

Ceea ce constituie într-adevăr o nouă abordare a domeniului o reprezintă faptul că îngrășămintele sunt concepute pe bază de bacterii produse în Lituania. Prospix este un amalgam de bacterii care face ca fosforul din sol, blocat în diverși compuși, să devină disponibil pentru floarea-soarelui.

În același mod acționează și Azofix, care este bazat pe o bacterie care fixează azotul atmosferic în sol. În același timp, bacteria asigură un mediu prielnic și pentru alte bacterii specifice solului, ajutând la formarea unui lanț trofic și la refacerea humusului. Față de îngrășămintele tradiționale cu azot, uree sau nitrați, are avantajul că azotul fixat în sol nu este levigat în cazul irigațiilor sau al unor cantități mai mari de precipitații.

Delfan Plus este un amestec alcătuit din 17 amino­acizi, carbon organic și alte materii organice. Aplicat odată cu erbicidele, reduce stresul plantei la erbicid, atât la floarea-soarelui, cât și la porumb sau păioase.

Tradebormolbden conține 5% bor și 1% molibden total solubil în apă și ajută floarea-soarelui în perioada de înflorire. „Ca și un om bine hrănit, o plantă bine hrănită va fi mai rezistentă la boli“, a subliniat dl Marius Miron, tehnician Chemark.

Similar, pentru porumb Atomzinc aduce un aport suplimentar de zinc. În cazul grâului, Inomag M sporește disponibilul de azot și magneziu. „Așa cum molecula de hemoglobină se formează în jurul fierului, la fel clorofila depinde de magneziu“, a arătat specialistul firmei rostul acestui produs În sfârșit, un alt produs bacteriologic prezentat este Ruinex. Acesta este de fapt o ciupercă, care se aplică după recoltare și face ca resturile de pe miriște să fie descompuse rapid.

tehnologii silistraru 1

Arme noi împotriva buruienilor

În ceea ce privește floarea-soarelui am admirat hibrizii din gama Clearfield Plus LG 635 CLP și LG 5555 CLP de la Limagrain. Aceștia sunt caracterizați de o toleranță ridicată la arșiță și secetă, de rezistență la lupoaie și de o toleranță sporită la imazamox, principalul erbicid folosit împotriva lupoaiei. După cum a evidențiat dl Silviu Roșca, reprezentant BASF, sistemele Clearfield Plus reprezintă cea mai nouă soluție în contextul actualelor provocări. În acest sens, compania sa recomandă erbicidarea cu Frontier Forte în preemergență, asociat cu Wing P. Mai târziu, în postemergență, pachetele Pulsar Plus s-au dovedit cu 10-15% mai eficiente față de precursoarele lor, Pulsar, în combaterea buruienilor. Un alt avantaj îl reprezintă fereastra mare de aplicare, putând fi utilizat de la faza de două frunze până la cea de opt frunze.

Firma belgiano-japoneză Belchim oferă soluții pentru protecția porumbului. O combinație de trei erbicide asigură protecția în preemergență. Onix este cea mai bună armă împotriva pălămidei. Împotriva costreiului, Samson este, de asemenea, foarte eficient. „Strategia noastră este de a folosi doar jumătate din cantitatea utilizată în mod obișnuit din substanța actuală mezotrione, astfel încât să reducem rezidualitatea“, a explicat reprezentantul Belchim Crop Protection.

Cei de la Corteva ne-au vorbit despre noul erbicid Pixaro, ce are la bază Arilex, o moleculă nouă, rezultatul a zece ani de cercetări. Această substanță acționează încă de la temperatura de 2ºC, chiar și în condiții de umiditate ridicatã. Astfel, poate rezolva problema buruienilor rezistente, precum macul roșu. O altă noutate, Bizon, se aplică toamna, rezolvând problema imposibilității erbicidării din primăvară. Cerlit distruge, la rândul său, turița, volbura și rugii de mure.

Tot la temperaturi scăzute, 3ºC, acționează și noul Saracen, maxerbicidul sistemic al celor de la Nufarm. Este recomandat pentru păioase și se poate aplica de la înfrățire și până la apariția frunzei stindard.

Soiuri de grâu cu toleranță crescută

Nici iubitorii de grâu nu au rămas nemulțumiți. Alina Volintiru, de la Donau Saat, a prezentat soiul Amicus, un grâu aristat, timpuriu. Cu o talie mijlocie spre înaltă, are un potențial de producție foarte bun și este rezistent la bolile specifice. Limagrain a prezentat soiurile Anapurna, Apache și Avenue. Dacă Anapurna oferă cele mai bune calități pentru panificație, în schimb Avenue este extratimpuriu, putându-se recolta imediat după orz. Oricum, amândouă au un potențial de producție de 9-10 t/ha. Un nou soi, Erba, va înlocui vechiul Renan. Deși nu are același potențial de producție ca Anapurna sau Apache, are în schimb proprietăți deosebite pentru panificație.

Syngenta a promis și ea un nou soi, Falado, cu un potențial ridicat de producție. Până atunci sunt disponibile soiurile Ilico, cu o productivitate de 9-10 t/ha și un spic impresionant, cu 50-55 de boabe. Nici Moisson nu poate dezamăgi fermierii, căci, la fel ca Ingenio, oferă producții spectaculoase, fiind totodată foarte tolerant la boli și secetă.

Alexandru GRIGORIEV

Făcând o retrospectivă sumară asupra nivelului producțiilor agricole din ultimul secol, se pot constata aspecte revelatoare.

Concomitent cu dezvoltarea științei și tehnicii în general, se înregistrează dezvoltarea și modernizarea științei și tehnicii agricole care au asigurat tehnologii de cultură adecvate noilor creații biologice (soiuri și hibrizi).

Trebuie menționată în mod special dezvoltarea științelor biologice, a geneticii în special, care a asigurat cultivarea de mare productivitate, care valorifică superior fertilizarea și apa din sol. Datorită acestei genetici plantele manifestă rezistență la factorii nefavorabili de mediu, toleranță la atacul bolilor și dăunătorilor și reușesc să realizeze producții bune și în condiții mai vitrege.

Mai trebuie menționat faptul că, în acest lung interval, capacitatea de producție a solului s-a diminuat continuu. Totuși, prin intervenții adecvate, prin tehnologii de cultură moderne, nivelul producțiilor a crescut.

Referindu-ne la cultura porumbului care ocupă cea mai mare suprafață în țara noastră, de la producții de 1.055 kg/ha obținute în anii ’30, socotiți ani de vârf ai etapei istorice respective, s-a ajuns la 4.259 kg/ha în 2011 și la 5.854 kg/ha în 2017 (producții medii pe țară).

Dar s-au obținut și 14.000 și 15.000 kg/ha de pe teren neirigat de către G. Alexandru din Călărași sau A. Grigorescu din Ialomița și chiar 19.200 kg/ha de către V. Pop Silaghi în județul Neamț. În Insula Mare a Brăilei, în condiții de irigare, s-au obținut 20.350 kg/ha. Însă potențialul de producție al hibrizilor de porumb este mult mai mare. Compania Pioneer menționează, la unii hibrizi, potențial de producție de 30.000 kg/ha și în SUA furnizorii au obținut chiar 35.500 kg/ha.

La cultura grâului, de la o producție de 1.310 kg/ha obținută în anii ’30 s-a ajuns la 3.665 kg/ha în 2011 și la 4.836 kg/ha în 2017.

Menționăm și producții record de 9.700 kg/ha obținute de I. Nicolae din Argeș, 10.200 kg/ha de P. Popescu din Mehedinți, 10.800 kg/ha de ing. Budai în Bihor și chiar 11.000 kg/ha, obținută cu soiul Apache de la compania Limagrain.

La cultura orzului în anii ’30 se realizau 724 kg/ha, ca în 2011 să se obțină 4.942 kg/ha și în ultimul timp la Diosig – Bihor s-au realizat 12.500 kg/ha.

La floarea-soarelui în anii ’30 se înregistrau 673 kg/ha, ca în 2017 să se ajungă la 2.725 kg/ha, însă s-au obținut și 5.100 kg/ha la Sanislău – S. Mare și 5.420 kg/ha la Osmancea – Constanța.

Rezultate interesante s-au obținut la rapița de toamnă. De la 1.500-2.000 kg/ha s-a ajuns la producții duble și triple ca urmare a noilor soiuri și hibrizi de mare productivitate și a tehnologiei aplicate.

Astfel, la Urlați – Prahova s-au obținut 5.700 kg/ha, la Furculești – Teleorman 5.950 kg/ha, iar O. Siteanu a obținut 6.330 kg/ha și la Lișcoteanca – Brăila 6.500 kg/ha.

La mazăre, cultura care s-a extins mai mult din grupa leguminoaselor pentru boabe, se realizează producții mai sigure folosind apa acumulată în sol în perioada toamnă-iarnă de la 2.000-3.000 kg/ha s-a ajuns, în ultimul timp, la producții ce depășesc 5.000-6.000 kg/ha. De exemplu, Gh. Niculăeș din Răchiți – Botoșani a obținut 6.100 kg/ha, iar la Urlați – Prahova s-au obținut 7.000 kg/ha.

Cultura de soia, cu cerințe mai mari față de apă, s-a extins mai mult în perimetrele irigate, unde s-au înregistrat producții foarte bune.

Astfel, în Insula Mare a Brăilei s-au obținut 5.500-5.600 kg/ha, iar Cristian Brânză – Brăila a obținut 6.000 kg/ha.

De remarcat că, folosind soiuri foarte timpurii, la Chirnogi – Călărași, în cultură dublă (succesivă), s-au obținut 5.000 kg/ha.

Compania Pioneer ne aduce la cunoștință că în SUA, la soia, s-au obținut 11.400 kg/ha.

La sfecla-de-zahăr întâlnim o situație specială în sensul că, față de 200.000-250.000 ha, cât se cultivau înainte de ’90, care se prelucrau în cele 33 de fabrici și se asigura întregul necesar de zahăr pentru țară, cu unele disponibilități pentru export, după aderarea la UE ne-au repartizat o cotă de zahăr care satisface cca 20% din necesarul țării – restul îl importăm.

Între timp, fabricile au fost privatizate, majoritatea s-au închis și au rămas câteva în funcțiune. Suprafața cultivată s-a redus la 20.000-30.000 ha care se prelucrează în fabricile rămase în funcțiune.

În acest an cultivatorii din Bihor, care au condiții bune pentru cultura sfeclei, nu mai pot cultiva deoarece fabrica din Oradea s-a închis.

Producțiile medii de sfeclă-de-zahăr au fost de 40.000 kg/ha, dar sunt și situații de producții mari. Astfel, cultivatorii din județul Brașov au realizat, în medie, pe cele 6.000 ha contractate cu fabrica Bod, 7.500 kg/ha.

Un iscusit specialist din Neamț, V. Pop Silaghi, a obținut pe întreaga suprafață o producție de 77.000 kg/ha, iar în câmpurile experimentale ale Universității Agronomice Iași s-au obținut 90.000 kg/ha.

Considerăm că cele prezentate mai sus indică posibilitățile foarte mari pe care le au fermierii din țara noastră ca, prin alegerea soiurilor (hibrizilor) corespunzător zonei în care se află și prin tehnologii de cultură adecvate, să poată obține producții foarte bune.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește în perioada 29 ianuarie – 30 aprilie 2018 solicitări pentru finanțarea proiectelor de înființare și funcționare a grupurilor operaționale care dezvoltă proiecte pilot și noi produse în sectorul agricol și în cel pomicol prin submăsurile 16.1 (agricol) și 16.1a (pomicol) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară stabilită pentru prima sesiune de primire a solicitărilor de finanțare pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale în sectorul agricol este 6.676.044 euro și 5.850.768 euro pentru sectorul pomicol.  

„Dezvoltarea proiectelor pilot și a unor noi produse în sectorul agricol sau pomicol este o oportunitate excelentă pentru fermierii români de a se alătura celor europeni în ceea ce privește inovarea și excelența în producție. Aceste linii de finanțare oferă posibilitatea de a face cercetare aplicată pentru obținerea unor soluții de eficientizare a proceselor tehnologice sau de obținere a unor noi produse în vederea comercializării. Este pentru prima oară când finanțăm acest tip de proiecte și consider că este o ocazie foarte bună pentru angrenarea organismelor de cercetare românești sau a altor actori din sectorul agroalimentar și cel pomicol în constituirea unor grupuri operaționale care să ducă la o cooperare reală între toate părțile interesate.” a precizat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Valoarea maximă a sprijinului acordat prin sM 16.1 și sM 16.1a pentru dezvoltarea proiectelor pilot, noi produse, procese și tehnologii este de 500.000 de euro/ proiect. Pentru aceste submăsuri pragurile minime sunt de 10 puncte în cazul sM 16.1 și 15 puncte în cazul sM 16.1a, acestea reprezentând pragurile sub care nicio cerere de exprimare a interesului nu este eligibilă.

Cererile se depun on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții interesați au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente sM 16.1 și 16.1a, documente pe care le pot consulta pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR”.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pentru submăsurile (sM) 16.1 și 16.1.a există o abordare în două etape, conform precizărilor din fișa măsurii. Astfel, în etapa I  se va lansa o sesiune de depunere a Cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a II-a va avea loc depunerea, evaluarea și selecția proiectului detaliat al Grupului Operațional (GO).

Solicitanții eligibili sunt grupurile operaționale, fără statut juridic, constituite în funcție de tema proiectului, din minim un partener din domeniul cercetării sau sectorul agroalimentar și din cel puțin un fermier, un grup de producători, o cooperativă sau o altă formă de asociere în agricultură.

Pe baza temei proiectului care va fi abordată de Grupul Operațional, alți parteneri relevanți (cum ar fi: consilieri, ONG-uri, alți consultanți, întreprinderi etc.) se pot alătura parteneriatului.

Parteneriatul poate avea ca membri și persoane fizice neautorizate, cu condiția ca liderul de proiect să fie cel puțin PFA, II, IF (înfiinţate conform legii).

Intensitatea sprijinului submăsurilor 16.1 și 16.1.a este 100% nerambursabilă pentru următoarele tipuri de cheltuieli specifice:

  • elaborarea de studii pregătitoare, studii de fezabilitate și planuri, inclusiv planul proiectului;
  • cheltuieli de funcționare a GO (cheltuieli de transport și diurnă ale coordonatorului sau echipei de proiect și partenerilor, costuri legate de activitățile parteneriatului, conform legislatiei nationale; onorarii ale personalului; cheltuieli legate de închirierea spațiilor de desfășurare a întâlnirilor parteneriatului, închiriere sediu, achiziție echipamente IT și alte dotări necesare desfășurării cooperării);
  • costurile directe generate în mod specific de activitățile incluse în planul de proiect depus de GO (cheltuieli legate de chirii pentru echipamente, utilaje, imobile necesare desfășurării activității descrise în proiect, altele decât sediu; investiții de modernizare și/sau construcție clădiri, echipamente, utilaje necesare implementării proiectului; aplicații software adecvate activității descrise în proiect);
  • cheltuieli generate de diseminarea rezultatelor (organizare evenimente diseminare, pliante, publicații, participare evenimente specifice în vederea diseminării rezultatelor etc.).

În cazul în care prin proiect vor fi prevăzute și acțiuni aferente submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2 și 4.2a, acestea vor respecta intensitatea aferentă.

Dintre cheltuielile neeligibile pentru investițiile finanțate în cadrul sM 16.1 și sM 16.1.a, amintim câteva tipuri: cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente „second hand”, cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal și pentru transport persoane, construcția sau modernizarea locuinței și sediilor sociale, cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile, achiziționarea de clădiri etc.

Sursa: afir.info

În căutarea celor mai bune rezultate atât sub aspect economic, cât şi productiv, managerii fermei trebuie să aibă în vedere elaborarea unei strategii de modernizare şi retehnologizare a proceselor specifice creșterii diferitelor categorii de animale din ferma prin care să devină competitivi. Aplicarea unor tehnologii performante poate duce la evidenţierea cantitativă şi calitativă a potenţialului genetic al animalului. O astfel de strategie poate fi dată de organizarea fermei ce are la bază principiile creşterii vacilor de lapte în sistem intensiv, cu corelarea perfectă a tuturor verigilor tehnologice.

Întreţinerea în sistem liber prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje. Avantajele constau în faptul că există posibilitatea aplicării progresului tehnico-ştiinţific (creşte productivitatea muncii până la patru ori), creşte gradul de mecanizare şi de automatizare a proceselor de producţie, scade efortul fizic al lucrătorilor, vacile beneficiază de mişcare, se obţine lapte cu calităţi igienice superioare. Dintre dezavantaje se manifestă puternic comportamentul de grup şi ca atare nu toate vacile beneficiază de condiţii asemănătoare de odihnă şi furajare, intervine dificultatea ţinerii sub control a stării de sănătate a animalelor, creşte frecvenţa accidentelor, a avorturilor mecanice şi a suptului reciproc.

Vacile de lapte pot fi întreţinute în grajduri, dispuse liniar, unul în continuarea celuilalt, legate între ele de un culoar, care duce la sala de muls. De regulă, adăpostul este compartimentat pe trei zone, respectiv zona de odihnă, zona de circulaţie a animalelor şi de evacuare a dejecţiilor şi zona de furajare.

Zona de odihnă este împărţită în cuşete individuale, cu pardosea din beton, acoperită cu aşternut de paie, asigurându-se între 3-6 kg paie/vacă/zi iarna şi între 2-3 kg paie/vacă/zi vara. Dimensiunile unei cuşete sunt: lungime 1,3 m, lăţime 1,2 m şi înălţime 1 m. La partea dinspre perete, cuşeta este prevăzută cu o bară metalică (opritori de grebăn), care împiedică animalul să defece în zona de odihnă atunci când acesta se ridică. Cuşetele sunt ridicate cu 15-25 cm deasupra zonei de circulaţie pentru a reduce aportul de dejecţii printre ongloanele animalelor.

Zona de circulaţie, are lăţimea de 3 m. Această zonă permite circularea a două animale din sensuri opuse, fără a fi deranjate cele care se află deja la iesle. Aleea de circulaţie este totodată şi zonă de defecaţie, evacuarea dejecţiilor făcându-se cu lama într-un batal situat la capătul adăpostului.

Zona de furajare, este betonată, are o lăţime de 2,5 m şi permite administrarea hranei cu ajutorul unei remorci tehnologice. Aceasta zonă este prevăzută cu iesle betonată care are o înălţime de 30 cm de la sol, şi cu sistem de blocare la alee (grilaje de individualizare care divizează frontul de furajare în lăţimi de 0,7 m, permiţând furajarea simultană a întregului efectiv şi înlătură totodată risipa de furaje din iesle). Grilajele sunt fixate pe bordura ieslei.

Adăparea se face din adăpători cu nivel constant, prevăzute cu încălzire electrică care asigură o temperatură optimă a apei pe timpul iernii de 8-12º C. Se asigură 60-100 l apă/cap/zi din cele două adăpători situate la capetele adăpostului.

Microclimatul se asigură prin existenţa unor fante de admisie a aerului curat, situate la înălţimea de 80 cm de la sol şi a gurilor de evacuare a aerului viciat, amplasate în tavan din 5 în 5 metri. Iluminatul este asigurat de becuri incandescente (din 5 în 5 metri). Temperatura în adăpost este asigurată iarna de căldura biologică.

Din adăpost animalele au acces liber în padoc, betonat, prevăzut cu iesle tip masă betonată, cu umbrar şi cu o adăpătoare cu nivel constant. Împrejmuirea padocului este făcută cu bare metalice. Se asigură o suprafaţă de 7m2/cap.

Un astfel de adăpost are o lungime de 80 m şi o lăţime de 10 m. Lăţimea padocului este de 6 m.

Dr. ing. Andreea Vasilachi – INCDBNA-IBNA Balotești

Sezonul agricol 2017 este aproape de final, iar fermierii își îndreaptă deja privirile către alegerea tehnologiei optime pentru cultura porumbului în anul 2018.

Privind retrospectiv, ultimii doi ani, în funcție de regiune, condițiile pedoclimatice și prețul de vânzare au fost cu provocări majore pentru fermierii din România.

Alegerea hibridului. Într-o piață cu aproximativ 300 de hibrizi comercializați, alegerea hibridului reprezintă întotdeauna o provocare. Obiectivul final al oricărui fermier îl reprezintă profitabilitatea. Legat de acest aspect trebuie să avem în vedere producția care este influențată de zonare (grupa de maturitate), semănatul devreme, toleranța la secetă și arșiță, toleranța la boli, pierderea apei din bob, stabilitate în producții, pretabilitate pentru condiții diferite de tehnologie (intensivă/extensivă) etc. Bazate pe aceste nevoi, în cele ce urmează regăsiți o serie de reco­mandări Syngenta.

Semănatul devreme. Indicatorul care determină momentul optim pentru începerea semănatului este reprezentat de temperatura solului la adâncimea de semănat, care trebuie să fie de 8-10° C la ora 7 dimineața, cu tendință de creștere. Acest moment diferă în funcție de zonele de cultivare a porumbului în România. Pentru fiecare zi câștigată la răsărire se grăbește cu până la 48 de ore apariția paniculelor și a mătăsii. Pentru fermierii care doresc să ia startul rapid în vegetație, alegerile optime sunt: SY ARIOSO, NK COBALT, NK THERMO, SY ULISES, SY ZEPHIR.

Argumentele Syngenta care susțin semănatul devreme:

  • Flexibilitate în alegerea datei de semănat (începând de la 6-7°C).
  • Uniformitate la răsărire.
  • Sporirea eficacității erbicidelor aplicate în preemergență sau postemergență timpurie.
  • Dinamica foarte bună de pierdere a umidității după atingerea maturității fiziologice.
  • Recoltarea timpurie.
  • Costuri minime sau zero pentru uscare.
  • Pregătirea corespunzătoare a terenului pentru cultura următoare.
  • Lejeritate în alegerea momentului de vânzare a producției sau a destinației acesteia.

Toleranță la secetă și arșiță. Ținând cont că în România nu putem vorbi, la nivel național, de condiții optime din punctul de vedere al precipitațiilor și temperaturii favorabile culturii porumbului, această caracteristică a devenit foarte importantă în alegerea hibridului. 

Syngenta recomandă achiziționarea a cel puțin doi hibrizi (în funcție de suprafața semănată) din grupe de maturitate diferită. Pentru acest segment vă propunem hibrizii SY CHORINTOS, SY ORPHEUS, SY PHOTON, SY ZEPHIR.

Stabilitate în producții. Constanta în producții aduce întotdeauna un plus de valoare fermierului deoarece reprezintă un factor de încredere, prin care, indiferent de condițiile pedoclimatice, producția rămâne stabilă în fiecare an. Această constantă are la bază ameliorarea, Syngenta oferind încredere fermierilor prin hibrizii SY BATANGA, NK COBALT, SY ZEPHIR.

Viteza de pierdere a apei din bob. Alături de producție, acest aspect este ușor de cuantificat și contribuie de multe ori negativ la creșterea costurilor pe hectar și la întârzierea recoltatului. Această caracteristică este reprezentativă pentru portofoliul de porumb Syngenta, amintind hibrizii SY ARIOSO, SY PHOTON, SY DARTONA.

Hibrizi recomandați pentru condiții intensive: Se adresează fermierilor care obțin an de an producții mari în condiții bune de tehnologie: îngrășăminte, pregătirea terenului, desimi mari, aplicarea corespunzătoare a erbicidelor, insecticidelor, soluri cu fertilitate bună etc.). Campionii acestui segment sunt SY ARIOSO, SY IRIDIUM, SY DARTONA, SY SENKO.

Noutăți în sezonul 2018. În ultimii 3 ani, Syngenta a propus o schimbare importantă în portofoliul de porumb, venind în întâmpinarea fermierilor cu soluții optime raportate la nevoile acestora. În anul 2018 oferim doi hibrizi noi în segmentul timpuriu care au la bază o caracteristică constantă: potențial de producție în condiții de secetă și arșiță. SY CHORINTOS (300 FAO) și SY ORPHEUS (340 FAO) sunt vedetele noului sezon din perspectiva capacității hibrizilor de a atinge potențialul de producție atât în condiții optime cât și în condiții de secetă și arșiță. Acești hibrizi prezintă o rădăcină puternic dezvoltată, toleranță la cădere și frângere, adaptabilitate pentru semănatul devreme și toleranță la bolile tulpinii și știuletelui. Pentru fermierii care caută producții în condiții de secetă și arșiță precum și calitate a boabelor, SY CHORINTOS și SY ORPHEUS sunt alegerea ideală. 

Erbicidarea. Syngenta deține un portofoliu complet de erbicide, cu aplicare din preemergență până în postemergență (stadiul de 8 frunze al culturii de porumb). Indiferent de teh­nologia aleasă, pentru a asigura un start bun al culturii de porumb Syngenta recomandă aplicarea erbicidelor cât mai timpuriu, evitând astfel apariția buruienilor care periclitează potențialul de producție al hibrizilor semănați și în consecință profitabilitatea culturii. Erbicidarea reprezintă una dintre cele mai importante verigi din tehnologia porumbului. Dintre cele mai eficiente programe tehnologice recomandate fermierilor amintim: GARDOPRIM PLUS GOLD (preemergentă) și ELUMIS (postemergentă).

Alegerea corectă a hibridului împreună cu o tehnologie aplicată corespunzător reprezintă garanția unei recolte profitabile.

Cum nicio fermă nu seamănă cu alta, vă rugăm să nu ezitați să apelați la reprezentanții Syngenta pentru personalizarea tehnologiei care se pretează cel mai bine pentru dumneavoastră.

Vă dorim recolte peste așteptări!

Echipa Syngenta

La baza rezultatelor extraordinare înregistrate în nivelul producțiilor agricole se află activitatea laborioasă și responsabilă din cercetarea științifică din agricultură.

Pornind de la nivelul producției agricole obținute în perioada interbelică, faimoasa perioadă de înflorire a economiei românești, referindu-ne la agricultură și analizând producția medie pe cinci ani (1932-1936), aceasta a fost de 792 kg/ha la grâu și de 1.050 kg/ha la porumb.

Deși cercetarea științifică din agricultură era la început, totuși ea a înregistrat un spor de producție, în acea perioadă, de 80% la grâu și de 49% la porumb.

Referindu-ne la nivelul producției agricole din 1938, anul de vârf al perioadei interbelice, aceasta a fost de 1.310 kg/ha la grâu, 1.055 kg/ha la porumb, 673 kg/ha la floarea-soarelui, 940 kg/ha la soia și 13.668 kg/ha la sfecla de zahăr.

După dezastrul provocat de cel de-al Doilea Război Mondial, nivelul producțiilor agricole, în perioada 1951-1955, a fost de 1.130 kg/la grâu, 1.290 kg/ha la porumb, 740 kg/ha la floarea-soarelui și de 11.670 kg/ha la sfecla de zahăr.

În ultima perioadă dinainte de 1989, în anii 1986-1990 s-au înregistrat 3.080 kg/ha la grâu, 2.920 kg/ha la porumb, 1.580 kg/ha la floarea-soarelui și 21.290 kg/ha la sfecla de zahăr.

După evenimentele din 1989, în perioada 2000-2006 s-au obținut 2.299 kg/ha la grâu, 3.488 kg/ha la porumb, 1.329 kg/ha la floarea-soarelui și 24.570 kg/ha la sfecla de zahăr.

Față de aceste producții, relativ modeste, în ultimii ani, acolo unde s-a folosit genetica de vârf și s-au aplicat tehnologii de cultură corespunzătoare, s-au înregistrat niveluri de producție care depășesc orice așteptări.

Astfel, la grâu, producții de 7.000-8.000 kg/ha sunt frecvente la marile societăți comerciale agricole precum Insula Mare a Brăilei, Curtici – Arad, Diosig – Bihor ș.a. Agrichim Fetești a obținut peste 9.000 kg/ha, iar ing. Budai din Bihor 10.800 kg/ha. La TCE 3 Brazi, cu soiurile românești de grâu, s-au obținut peste 10.000 kg/ha, iar cu un soi de grâu de la Limagrain, 11.000 kg/ha.

La porumbul neirigat C. Costandache – Ialomița a obținut 11.400 kg/ha. Prin folosirea geneticii și tehnologiei de cultură Dekalb s-au obținut 20.000 kg/ha. În Insula Mare a Brăilei, pe 70 ha irigate s-au obținut 20.350 kg/ha.

La floarea-soarelui la Ciulnița – Ialomița s-au obținut 4.500 kg/ha.

La rapiță – ing. Molodoi – Neamț a realizat 5.500 kg/ha, iar C. Măcelaru – Brăila 6.500 kg/ha.

La mazăre de toamnă, la Tichilești – Brăila, s-au realizat peste 5.000 kg/ha.

La soia, Cr. Brânză – Brăila, a obținut 6.000 kg/ha.

La sfecla de zahăr, pe 6.000 ha în județul Brașov – o producție medie de 75 t/ha.

Prin urmare, sunt creșteri spectaculoase la grâu de la sub 1.000 kg/ha la peste 10.000 kg/ha, la porumb de la 1.000 la 20.000 kg/ha, la floarea-soarelui de la 700-800 kg la 4.500 kg/ha etc.

Desigur că asemenea producții sunt izolate, dar ele ne arată potențialul posibil de realizat. Au fost încălcate și unele norme agrotehnice elementare, ca de exemplu rotația culturilor. Pentru floarea-soarelui, care a depășit suprafața de 1 mil. ha, ce rotație se mai poate face deoarece ea nu trebuie să urmeze după soia, după rapiță (atac Sclerotinia) și cu atât mai mult în monocultură (atac mană, Orobanche). Normal, floarea-soarelui nu trebuie să depășească 18% din suprafața unei ferme și să revină, pe același loc, după 6 ani. Chiar dacă s-au creat hibrizi toleranți și chiar rezistenți, cu timpul apar noi rase care vor influența negativ producția, confirmându-se faptul că rotația culturilor este cea mai sigură măsură.

Ajungându-se la aceste niveluri de producție, statul poate interveni, prin politica subvențiilor, astfel încât să se cultive cca 1 mil. ha cu grâu în loc de 2 mil. ha și la o producție de 6.000-7.000 kg/ha se poate realiza producția cât pe 2 mil. hectare. La fel la porumb, în loc de 2,5 mil. ha se poate cultiva 1-1,5 mil. ha cu o producție de 10.000 kg/ha.

La floarea-soarelui, în loc de 1 mil. ha să se cultive 500.000 ha cu respectarea rotației și la o producție de 3.000 kg/ha se realizează cât pe 1 mil. ha.

În mod asemănător se poate proceda și cu celelalte culturi, ajungându-se la concluzia că pe 6-7 mil. ha, folosind genetica și tehnologia corespunzătoare, se obțin producții pentru satisfacerea necesarului intern și chiar și cu disponibilități pentru export. Pe restul suprafeței (peste 3 mil. ha) se vor înființa culturi energetice atât de necesare într-un viitor nu prea îndepărtat. Rezerva de combustibili fosili, oricum limitată, și consumul de carburanți din ce în ce mai mare, vor duce la epuizarea acestora.

De aceea considerăm că statul ar trebui să intervină energic în această acțiune de găsire a resurselor energetice suplimentare, iar biomasa este cea mai ușor realizabilă. De menționat că acești carburanți nu poluează, cerință imperioasă a viitorului.

Prof. dr. Ing. Vasile POPESCU

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti