Schimbarea modului de viață, adoptarea și de către români a unui stil de viață și, implicit, de alimentație modern s-au reflectat și în horticultura din țara noastră. Deschiderea comercială largă de la începutul anilor ’90 a condus la creșterea consumului de legume proaspete și în sezonul rece. În locul verzelor, murate sau păstrate în depozite, al fasolei uscate și al cartofilor, precum și al conservelor, au început să fie folosite cantități din ce în ce mai mari de castraveți, roșii, ardei, vinete, aduse din Grecia, Turcia, Italia, Spania și cine mai știe de pe unde.

Din câmp în spații protejate

Legumicultorii români nu puteau rămâne pasivi în fața acestei situații. De aceea, pe măsură ce a crescut cererea, au încercat să profite de această nișă și să crească și ei oferta. Că acest fapt s-a mulat pe o realitate evidentă și că este o chestiune fezabilă o demonstrează inclusiv programul „Tomate Românești“, declanșat de Guvernul României anul acesta. Deocamdată fermierii autohtoni reușesc să ofere cantități însemnate de legume în cea mai mare parte a sezonului rece, cu excepția intervalului ianuarie-aprilie. Specialiștii spun, fără însă să fi ajuns la o concluzie definitivă, că probabil nici nu va fi posibilă o producție suficientă și eficientă în acest interval. Din cauza climei specifice țării noastre, producerea legumelor în sere pe timpul iernii ar implica costuri mult prea mari față de prețul importurilor. Dar aceasta este de-acum o altă poveste...

Ceea ce este cert e că numărul fermierilor care produc legume în solarii este în creștere, de la an la an. Fie că este vorba de produse destinate autoconsumului gospodăriei, fie că încearcă să își creeze un nou domeniu de activitate, tot mai mulți sunt cei care încep să practice agricultura în spații protejate. Pe lângă legumele deja enumerate, în solarii se cultivă, mai nou, și soiuri care până nu demult creșteau doar în câmp. Așa se întâmplă cu fasolea, cu salata, dar și cu cartofii. Rezultatul? Producții timpurii, care pot fi vândute cu preț mai bun!

Cum se naște o nouă afacere

Dar legumicultura în spații protejate implică, aprioric, existența acestor spații. Or, în acest domeniu, până de curând, în România nu au existat rețete. Marea majoritate a gospodarilor își construiau solariile pe lângă casă, folosindu-se de imaginație și de ce aveau la îndemână. Așa se face că foarte multe dintre solarii semănau cu un fel de căsuțe destul de joase – în jur de doi, până la 2,5 metri la coamă, învelite în folii de toate tipurile imaginabile, așezate pe o structură de lemn, adesea crengi nefasonate. Desigur, pentru o gospodărie făceau față destul de bine. Asta chiar dacă la aproape fiecare furtună sau ninsoare mai trebuiau cârpite, iar aerisirea era o veșnică problemă.

Odată cu creșterea suprafeței cultivate în regim protejat, s-a vădit și necesitatea apariției unor firme specializate care se ocupă de construirea solariilor. Căci una este un solar de 200-300 m.p. și alta unul de 1.000, 2.000 sau chiar 4.000 m.p. În acest din urmă caz, lucrurile nu se mai pot face „după ureche“, spun specialiștii. De aceea, pentru realizarea și, apoi, instalarea solariilor este nevoie de cunoștințe în domeniu, de un minimum de utilaje, ca și de mână de lucru specializată. Așa a apărut o nouă afacere conexă în agricultură: fabricile de solarii.

Un solar, ca o casă

Fabricile de solarii se găsesc pe tot teritoriul agricol al țării dar, cu precădere, în marile bazine legumicole. Cu toate acestea, am întâlnit o fabrică de solarii și în zona Brașovului, dar și în vecinătatea Aiudului sau a marilor orașe, inclusiv București, Cluj, Arad, Craiova etc. Și este firesc să fie așa, pentru că cererea este, așa cum am arătat, în creștere.

Dar ce presupune o fabrică de solarii? După cum am văzut în mai multe locuri, în primul rând este necesară o hală de dimensiuni cel puțin medii, respectiv 25 x 50 metri, care să adăpostească utilajele necesare realizării structurii solariilor. Pentru că vorbim despre solarii realizate de profesioniști, pentru profesioniști și făcute să dureze, structura se realizează din metal. În funcție de varianta constructivă aleasă pentru solar se utilizează fie stâlpi din profil metalic, uniți între ei cu bare în „T“, fie, în cazul solariilor tip „Buzău 77“ sau tunel, țeavă de oțel cu diametrul de 16-20 mm.

Fixarea în pământ a stâlpilor se face în fundații de beton, în general, pentru a asigura rezistența necesară.

Structura de rezistență se acoperă apoi cu diferite tipuri de folii. Și în această situație, un rol determinant îl joacă tipul de solar a cărui realizare se dorește. De regulă, pentru optimizarea costurilor, se folosesc folii de tipuri diferite pentru acoperiș și pentru pereții laterali.

Stâlpii și folia, doar partea ce se vede!

Acoperișul solarului, care este partea cea mai expusă agresiunii factorilor de mediu, trebuind să suporte atât ploaia, zăpada, eventual grindina, cât și expunerea maximă la ultraviolete, se realizează din folie mai groasă, de până la 200 microni. Pentru cei care doresc să investească într-un solar mai rezistent și mai performant, specialiștii pot utiliza și folii care conțin aditivi ce măresc rezistența la UV și la temperaturile ridicate provocate de arșiță. Este știut că acești doi factori au cel mai important rol în uzura plasticului, în general.

Pentru pereții laterali se folosește o folie ceva mai subțire, cu grosimea cuprinsă între 100 și 150 de microni. Iarăși, pentru cei care doresc să utilizeze solarul în condiții optime, specialiștii pot realiza și pereți laterali cu învelișul în două straturi. Cel din interior este, de fapt, o plasă foarte deasă, care permite aerisirea, dar păstrează totuși o circulație limitată a aerului și împiedică pătrunderea unor dăunători. În exterior se folosește folie normală, care, atunci când este cazul, se rulează pentru a permite aerisirea.

Drenajul, la fel de important ca și construcția

Dar un solar nu înseamnă numai stâlpii și folia. Deși acestea sunt cele mai vizibile (și cele mai costisitoare elemente ale solarului), ele reprezintă doar o parte. La fel de importante sunt, spun specialiștii, pregătirea terenului înainte de instalarea construcției, amenajarea sistemelor de udare, de drenare, de aerisire și de încălzire.

Așa se face că, înainte de ridicarea solarului este recomandată o prelucrare primară a solului, care, evident, după instalarea construcției și la fiecare cultură se reface în funcție de necesități. Apoi, instalarea unui sistem eficient de drenare este foarte importantă pentru acest tip de agricultură. Altfel, apa provenită din condens, care se va scurge pe pereții laterali, va provoca, probabil, inundarea unor porțiuni din suprafața protejată. Sistemul de irigare trebuie și el bine ales și instalat. Se pot folosi aproape toate sistemele utilizate și în spații deschise: cu picătura, cu pulverizatoare fixe sau mobile, pe șanțuri etc. Alegerea se face în funcție de posibilitățile de investiție, de sursele de apă și de culturile proiectate.

În fine, dacă se dorește utilizarea solarului pe o perioadă cât mai lungă în sezonul rece, atunci trebuie instalat și un sistem de încălzire. Aici intervin o multitudine de factori, legați atât de culturi, cât și de microclimatul local.

În concluzie, construcția unui solar, cu excepția unuia pentru hobby, a devenit o chestiune pentru profesioniști. Deci, adresați-vă lor!

Alexandru GRIGORIEV

Programul MADR pentru susținerea produselor românești deficitare, cu subprogramul tomate, începe să dea roade. Directorul Direcției Județene Agricole Prahova, Mita Enache, a anunțat că prima producție din spațiile protejate a fost livrată en-gross pe piețele ploieștene. Recolta de tomate vine de la Daniel Matei, din comuna Tomșani. Prețul este deocamdată destul de ridicat pentru consumatori, dar extrem de favorabil pentru intermediari ori producători, 15 lei/kg.

În zilele următoare sunt așteptate alte cantități în special din solariile legumicultorilor din Balta Doamei și Olari. În Registrul Unic al DAJ deschis special pentru acest program s-au înscris 186 de fermieri. Sprijinul constă în alocarea sumei de 3000 de euro agricultorilor care dețin minimum 1.000 mp solarii sau sere cultivate cu tomate, cu o producție de cel puțin 2 kg tomate/mp și care fac dovada că valorifică pe piață 2.000 kg de pe suprafața înscrisă pentru ajutor. Valorificarea celor 2.000 kg trebuie să se facă în perioadele ianuarie-mai inclusiv și noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

În data de 15 martie 2017 ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Petre Daea, s-a deplasat la mai multe solarii din localitatea Colibași, județul Giurgiu, la centrul local APIA Comana, la sediul Primăriei Colibasi și la ferma Agroindustriala Pantelimon.

În solariile din Colibasi, ministrul a apreciat evoluția răsadurilor de roșii ale mai multor beneficiari înscriși în Programul de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate, subliniind faptul că producătorii agricoli trebuie să se organizeze pentru a-și putea valorifica producția într-un mod mai avantajos.

În acest context, ministrul a afirmat ca în localitatea Colibași sunt solarii și sere pe o suprafață de patru sute de hectare și că legumicultorii de aici au fost de acord să se organizeze într-o cooperativă, pentru a-și putea valorifica mai bine pe piață marfa obținută. Ministrul a salutat inițiativa membrilor cooperativei BIOPROD, cu un număr de şase membri fondatori, constituită la finele lunii februarie 2017, la doar o lună de zile de la prima sa vizită în Colibași în calitate de ministru.

Ministrul a mers să vadă și sediul unde se va construi cooperativa, în cadrul căreia se va regăsi un depozit de legume finanţat din resurse proprii. Construcţia urmează a se finaliza în lunile iulie-august, iar dotarea depozitului va fi făcută prin accesarea de fonduri europene, prin măsuri din PNDR 2014 -2020.

La finalul vizitei din județul Giurgiu, ministrul Agriculturii s-a deplasat și la Centrul APIA de la Comana pentru a vedea cum decurge procesul de primire a cererilor de sprijin.

Referitor la campania pentru anul 2017, Petre Daea a spus ca depunerea de cereri a început cu data de 1 martie și să se va încheia pe 15 mai. Până acum, la Centrele județene/locale APIA au fost programați un număr de 171.900 fermieri, din care s-au prezentat la APIA un procent de 72,02 %, respectiv 123.797 fermieri, în campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017.

Vizita în teren a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a continuat în județul Ilfov, la ferma Agroindustriala Pantelimon.

Autoritatea Națională Fitosanitară, prin Oficiul Fitosanitar Alba, face unele recomandări producătorilor de material săditor. Pentru obţinerea unor răsaduri viguroase, sănătoase şi pentru evitarea pierderilor provocate de boli şi dăunători în sere, solarii şi răsadniţe este bine să respectați următoarele măsuri de prevenire şi combatere.

1. Amplasarea răsadniţelor se va face în locuri adăpostite, însorite şi pe cât posibil nu în acelaşi loc ca în anul precedent. Înainte de utilizare se va face dezinfecţia tocurilor răsadniţelor, ramelor, uneltelor cu zeama bordeleză tip „Mif“ = 2%. Amestecul de pământ va fi pregătit cu 5-7 zile înainte din nisip curat, mraniţă bine fermentată și cernută. Pământul va fi luat din locuri unde nu s-au erbicidat culturile, de preferinţă din lucerniere, mirişti sau muşuroaie. Dacă amestecul de pământ este refolosit, se va dezinfecta obligatoriu, eficientă fiind zeama bordeleză tip „Mif“ = 0,5%. Se va respecta timpul de pauză până la semănat 12-14 zile, timp în care amestecul se acoperă cu prelată şi se lopătează de 3-4 ori. Dacă nu s-a făcut dezinfecţia solului cu această soluţie, înainte de semănat cu 5-7 zile, amestecul se poate trata cu unul dintre produsele: Captadin 50 PU= 0,25% prin prăfuire sau prin stropire cu soluţie de Previcur energy = 0,1% sau Topsin M 70 = 0,1%, câte 3-4 l soluţie/mp împotriva putregaiului plantelor, mană, putregaiul rădăcinilor.

2. Sămânţa de tomate, vinete, castraveţi, varză, salată, ardei poate fi tratată înainte de semănat cu 2-3 zile, cu unul dintre produsele: Captadin 50 PU = 4g/kg sămânţă sau Apron XL 350 ES = 1 ml/ kg prin prăfuire sau umectare.

3. Patul germinativ, atât în răsadniţe cât şi în sere sau solarii, imediat după semănat se stropeşte la suprafaţă cu 10 - 15 litri suspensie/mp de semănătură cu: Previcur energy = 0,1% sau Captadin 50 PU = 0,2% sau Topsin 500 SC = 0,15% sau Merpan 50 WP = 0,2%. Deoarece bolile răsadurilor sunt favorizate de temperaturi ridicate şi exces de umiditate se vor lua măsuri de aerisire zilnică, în special în perioada amiezii, dar fără a provoca şocuri mari de temperatură, care să sensibilizeze răsadurile.

4. Plantele răsărite sau repicate se vor trata săptămânal cu unul dintre produsele: Previcur energy = 0,1%, Acrobat MZ 90 = 0,2%, Bravo 500 SC = 0,2%, Aliette 80WG = 0,2%, Captadin 50 PU = 0,2%, Champ 77 WP = 0,3%, Ridomil Gold MZ 68 wg = 0,25%, sau Topsin 500 SC = 0,15% ori Verita = 0,25%. Se vor utiliza 15 - 20 litri suspensie/100 mp, la interval de 6-7 zile. Cele mai bune rezultate se vor obţine dacă se amestecă un produs cu acţiune preventivă cu un altul cu acţiune curativă. Produsele de protecţia plantelor vor fi alternate pentru a nu crea rezistenţă.

5. La apariţia focarelor de boală, cum ar fi căderea plăntuţelor, plantele bolnave se smulg şi se distrug, iar golurile se dezinfectează chimic cu Previcur energy = 0,1% (3 l soluție/mp)

6. Pentru stimularea răsadurilor de legume se recomandă unul dintre produsele: Atonik = 5ml/10 litri apa, Stabilan 0,1% sau Cycogan 400 = 0,1% (1 l soluție/mp). Alungirea exagerată a răsadurilor poate fi stagnată, prin tratarea plantelor, după apariţia celei de-a 3 perechi de frunze adevărate, alternând, cu produse pe bază de cupru.

7. La apariția dăunătorilor se va efectua şi combaterea acestora: coropişniţa se combate cu produsul Mesurol 2 RB = 0,5-1 g/mp sau Corocid forte = 0,5-1 g/mp. La apariţia melcului fără cochilie, în special la răsadurile de ardei, varză şi salată, care sunt preferatele acestui dăunător, se intervine cu; Mesurol 2 RB = 0,5-1 g/mp (sau 5 kg/ha) sau Optimol 4 G = 1,5 g/mp (produsul Optimol este repelent pentru şoareci şi cârtiţă) sau Agrosan B = 1,5 g/mp. La depistarea afidelor, musculiţei albe de seră sau a acarienilor se vor efectua tratamente cu Karate Zeon = 0,02%, Fastac 10EC = 0,02%, sau Confidor energy = 0,08%, iar pentru acarieni : Sanmite 20 WP = 0,075%, Envidor 240 SC = 0,04%, Apollo 50 SC = 0,04% sau Vertimec 1,8% EC = 0,1%.

ATENŢIE!

Se pot utiliza şi alte produse de protecţia plantelor omologate pentru bolile şi dăunătorii amintiţi. Efectuarea tratamentelor se va face respectând măsurile ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător, a animalelor, normele de lucru cu produse de protecţia plantelor, precum și cele de sănătate şi securitate în muncă.

În cadrul Programului SCAPA, ambalajele din carton provenite de la produse se vor plia și depozita până la predarea în termen de 3 luni către distribuitorul de produse. Ambalajele din material plastic se vor clăti obligatoriu, de 3 ori, cu folosirea apei rezultate în rezervorul mașinii de tratat. Ambalajele clătite se depozitează în magazii şi se returnează distribuitorului.

Atenţionare! Fiecare utilizator de ppp (persoane fizice sau juridice) trebuie să deţină registrul privind evidenţa tratamentelor fitosanitare după următorul model (vezi tabel revistă).

Producătorul agricol numerotează paginile registrului. La spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul, purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

Utilizatorii profesionişti de produse de protecţie a plantelor au obligaţia să păstreze, pentru o perioadă de cel puţin 3 ani, evidenţa produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează. Nerespectarea de către utilizatorii profesionişti a prevederilor art. 67, alin (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind menţinerea evidenţei atrage după sine sancţiuni cu amenzi de la 8.000 lei la 10.000 lei.

Ing. Dan GALATAR, ing. Ana BĂDILĂ

Primarul are solar din 1974...

...deci din primul an după absolvirea Facultății de Agricultură din cadrul Universității din Craiova. Acum ing. Mircea Velica lucrează împreună cu băiatul, care este tot inginer agronom, 3.000 mp de legume în sistem protejat și peste 25 ha în câmp (aici se include și cultura de pepeni). Este primar de 14 ani pentru că a înțeles să se implice în dezvoltarea comunității și să-și lase amprenta pentru posteritate. Este un om plin de forță, parcă din ce în ce mai tânăr, deși este născut în 1948 („o altă generație pașoptistă“). De fapt, este precum un vulcan care clocotește, gata să erupă în orice clipă. Dacă primarul se mândrește cu realizările obștești, inginerul agronom prezintă cu mândrie solariile moderne, de tip tunel, cu folie de umbrire în care cultivă azi soiurile de mâine. Are o colaborare cu compania americană Seminis (din 2005 a fost achiziționată de Monsanto) care produce și comercializează semințe de legume în peste 120 de țări.

Uite că acum culegem și noi ardeii cu scara

„Când spuneam în 2004 că o să culegem ardeiul cu scara, fermierii spuneau că îi iau de proști. Acum nimeni nu se mai miră de acest fapt. Tehnologia a pătruns în fiecare solar din comună, dar încă nu reușim să ne vindem producția în comun.“ Fermierii construiesc solarii tip tunel, din țeavă galvanizată, cu proiect, pentru a putea beneficia de asigurări.

Au fost încercări de asociere cu oarecare impact, dar mai sunt multe de făcut în această direcție. Nu au reușit încă să-și facă un depozit pentru legume și trece această nerealizare în plan personal, ca pe o vină. Și lipsa asocierii e o vină asumată, deși acum funcționează totuși 3 cooperative agricole în comună, cu suprafață mică deocamdată. „Eu sunt membru în Cooperativa Ecoleg Izbiceni și îmi exprim speranța că se va adopta reducerea TVA la legume și fructe, asta pentru a încuraja producția fiscalizată, iar pe formele asociative să se primească o subvenție suplimentară, care să poată susține contribuția la sistemul de pensii și sănătate, ceea ce ar aduce mai ușor legumicultorii în aceste forme de asociere.“

Vasile Golgojan, viceprimarul localității, încearcă al treilea ciclu de producție

Într-o comună cu 500 ha de solarii iată că și vicele este fermier. Și încă unul de top. „Am 3.000 mp de cultură în spațiu protejat desfășurate în 5 solarii de 7-800 mp. Totul este construit din fonduri și în regie proprie. Am accesat doar Măsura 141. O sumă mică, dar foarte bună. Solariile sunt cu folie dublă, prevăzute cu 2 rânduri de manivele ridicătoare, fiecare având centrală termică pe combustibil solid.“

Anul acesta încearcă să obțină a treia producție, mai ales că și-a dotat cele 5 solarii cu instalații termice. În februarie a pus primul ciclu de tomate și pe 10 iunie a trecut la a doua recoltă care și-a încheiat ciclul pe 20 august, iar acum este la al treilea ciclu, de data aceasta sădind ardei capia. Prima recoltă a dat producții de 1,5 kg /plantă la 12.000 plante/solar. Este vorba de soiurile Precos și Paris. În a doua cultură a sădit roșii olandeze Izmir și a obținut o producție de peste 3 kg/plantă. Într-unul dintre solarii are și un rând cu roșii cherry ciocolatii, pentru că produc tot timpul. Răsadurile le fac ei din semințe certificate cumpărate de la firme de top. Într-unul dintre solarii încearcă și cultura a treia de roșii. Centralele le-a realizat tot în regie proprie și au costat cam 10.000 lei bucata. „Copilul meu lucrează la Romstal, inginer, așa că am beneficiat de specialist gratis.“

A încercat și să mărească spațiul de cultură cu niște jgheaburi suspendate. Au dat satisfacție însă doar în prima parte a producției, neavând destul spațiu pe verticală.

Vicele are doi copii: cel care lucrează la Romstal în Corabia, dar și în fermă și altul care este jurist la Craiova și are doi copii.

A avut un contract cu o cooperativă, Dor de gust. „Până la urmă se pare că Agricover a renunțat, dar e adevărat că nici fermierii nu s-au ținut de contracte. Încă nu suntem pregătiți pentru a livra marfa în supermarket. Este nevoie de cooperative. E de fapt singura șansă să rezistăm concurenței europene și nu numai.“

Vasile Glogojan are 65 ani și a absolvit Școala Tehnică Sfântu Gheorghe – Deva. Este viceprimar din 2007 și lucrează pământul de când se știe.

Roșia gustoasă, la ea acasă

Comuna de pe Olt are 1.500 de familii, însumând circa 5.000 de suflete. 99% din locuitorii apți de muncă sunt fermieri legumicultori. În Izbiceni sunt 5.000 ha teren agricol, din care pe 500 ha se cultivă legume în spații protejate, iar pe alte 500 ha se cultivă legume în câmp. Pe celelalte 4.000 ha se cultivă grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb. Mihai Velica, Monea Aurel și Ion Marin sunt printre cei mai mari fermieri pe cultura mare. Toată suprafața are acces la irigații, dar anul acesta nu prea au avut nevoie.

„Jocul“ temperaturilor

Legumicultorii care au semănat tomatele mai devreme, unii chiar la sfârşitul lui decembrie – începutul lui ianuarie, şi care au început sau se pregătesc să înceapă repicatul vor trebui să fie extrem de atenţi cu regimul termic. Acesta va trebui să fie mai redus cu câteva grade pentru a nu favoriza o creştere vegetativă şi mai ales pentru a limita alungirea plantelor.

Această alungire este favorizată atât de nebulozitatea accentuată, cât şi de reducerea cantităţii de lumină ca urmare a măsurilor şi mijloacelor pe care le folosim pentru protejarea plantelor faţă de frigul de afară. Nu de puţine ori plantele sunt acoperite de trei rânduri de folie: primul sub forma unor tunele joase, al doilea la dolie, sub forma unui ecran şi, în fine ultimul, folia de acoperire propriu-zisă a solarului.

Referitor la regimul termic din perioada de produs răsad de tomate, fac câteva precizări. Pentru germinaţia optimă a seminţelor se asigură o temperatură de 20-22°C. După germinare, temperatura se scade la 17-18°C, dacă lumina este favorabilă, sau la 13-15°C, dacă lumina este nefavorabilă. După repicare, din nou se creşte temperatura la 20-22°C, timp de 3-4 zile, după care se revine la temperatura de 17-18°C.

Foarte important este ca, după apariţia celei de a doua frunze adevărate, timp de 2-3 zile, temperatura să se reducă la 8-10°C, ceea ce va favoriza inducerea primei inflorescenţe mai devreme, adică după mai puţine frunze, şi a unui număr mai mare de flori în prima inflorescenţă, adeseori datorită ramificării acesteia. Din păcate, acest „joc“ al temperaturilor este destul de dificil de realizat de majoritatea legumicultorilor, atât din cauza sistemului tradiţional în care se produce de regulă răsadul la noi cât şi a perioadei în care se face repicatul. Momentul optim pentru repicare este cel în aşa-zisa fază „de cruciuliţă“, adică după formarea primei perechi de frunze adevărate.

Importanţa asigurării necesarului de fosfor

Temperatura în zona sistemului radicular trebuie să fie de 18-20°C şi nu mai redusă de 12°C. În caz contrar, absorbţia unor elemente minerale va fi redusă semnificativ. Cel mai afectat element, în condiţii de temperaturi scăzute, este fosforul. Absorbţia acestuia se poate reduce şi cu peste 70%, conducând la deficit de fosfor, ceea ce va însemna un sistem radicular slab dezvoltat, dar mai ales o stare energetică deficitară a întregii plante. Să nu uităm că fosforul este principalul transportor de energie al plantei.

Simptomele vizibile care apar în cazul temperaturilor mai scăzute faţă de optim sunt pe frunze. Acestea capătă o culoare violacee, mai ales pe partea inferioară, semn al unei absorbţii deficitare a fosforului. Folosirea în acest caz a unor îngrăşăminte foliare complexe, bogate în acest element, cum ar fi FOLIMAX 0,3%, este foarte benefică. Fenomenul este amplificat în cazul în care amestecul nutritiv este unul clasic, pe bază de pământ de ţelină, mraniţă şi nisip. Acest amestec este de regulă mai rece şi are un conţinut scăzut de fosfor hidrosolubil, mai ales dacă nu s-a adăugat superfosfat sau un îngrăşământ complex bogat în fosfor, pe bază de fosfat mono sau diamoniacal, ori fosfat de potasiu sau chiar acid fosforic.

Buna asigurare cu fosfor a plantelor legumicole favorizează:

• un sistem radicular bine dezvoltat;
• o mai bună lăstărire;
• prelungeşte vegetaţia;
• creşterea numărului de flori şi procentul de legare a acestora;
• creşterea timpurietăţii;
• scăderea sensibilităţii plantelor la: Alternaria, Botrytis, Fusarium, Erwinia, Phytophtora.

Alegerea turbei adecvate

Şi cultivatorii care au ales turba ca substrat pentru producerea răsadurilor pot avea probleme, dacă au semănat sau repicat mai devreme. Printre multiplele avantaje pe care le are acest substrat se numără şi acela că permite plantelor un ritm mai accentuat de creştere. Deci ar trebui să semănăm mai târziu cu cca două săptămâni. Realizăm în acest fel şi o importantă economie de energie. Sau ce am dat în plus, ca bani, pentru procurarea turbei, recuperăm printr-un consum mai mic de energie pentru încălzit. Dar rămân celelalte avantaje, printre care lipsa agenţilor patogeni şi a seminţelor de buruieni, o bună capacitate de reţinere a apei ş.a.

Atenţie la tipul de turbă pe care îl folosim! În general, pe piaţă sunt două tipuri: pentru semănat şi pentru repicat. Cel pentru semănat, mult mai fin mărunţit, are o rezervă de elemente nutritive mai mică. Asta înseamnă că, dacă prelungim momentul repicării, plantele nu vor mai avea suficientă hrană şi vor dezvolta o culoare verde gălbui. În acest caz va trebui intervenit cu îngrăşăminte foliare complexe, cu macro şi micro elemente, aminoacizi şi alte substanţe bioactive, de genul FOLIMAX 0,3-0,5%. Aceste intervenţii se vor face şi în cazul folosirii unei turbe adecvate, specială pentru repicare, dacă se prelungeşte perioada de producere a răsadului cu mult peste cea optimă. De exemplu pentru tomate, vârsta optimă este de 45-55 de zile. Ea poate să crească la 65 de zile dacă se folosesc ghivece mai mari pentru repicat şi dacă se efectuează 1-2 răriri ale răsadurilor, adică o scădere a desimii plantelor pe m2, pentru a evita alungirea acestora.

Prevenirea bolilor şi normele de udare

Referitor la agenţii patogeni, atenţie la ciupercile de sol care sunt favorizate de temperaturile scăzute şi de umiditatea relativă ridicată a aerului. Este vorba de Pythium debaryanum, Rhizoctonia solani şi Fusarium spp., care provoacă aşa-numita „cădere“ a plantulelor de tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, pepeni galbeni, varză, conopidă şi salată. De aceea recomand ca, ori de câte ori condiţiile de mediu permit, să se aerisească răsadniţa sau solarul răsadniţă. Concomitent se vor efectua tratamente preventive cu Previcur sau Proplant 0,15%, sau Previcur Energy 0,1%, sau Folpan, sau Merpan 0,15%. Prevenirea alungirii plantelor se poate face cu un produs pe bază de Cycocel, 0,1-0,15%. Tratamentul se aplică începând din faza de 2-3 perechi de frunze adevărate. Un efect retardant îl are şi aplicarea unui tratament cu zeamă bordeleză. Atenţie la temperatura apei cu care se realizează soluţiile de tratament! Aceasta nu trebuie să fie mai mică de 15°C şi mai mare de 25°C. De asemenea, este bine ca, înainte de efectuarea tratamentelor cu 24-48 de ore, plantele să nu se ude.

Referitor la udarea răsadurilor în această perioadă, în condiţii de temperaturi mai scăzute, normele vor fi mai mici la intervale ceva mai mari, pentru a se evita excesul de umiditate. Aceşti doi parametri sunt în funcţie de componentele amestecului nutritiv, de caracteristicile hidrofizice ale acestuia, adică de capacitatea de reţinere a apei.

Dr. Victor LĂCĂTUŞ
Director ştiinţific, ICDLF Vidra
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Pagina 2 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti