reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Un sol plin de viață este foarte fertil

Se apreciază că solul este un organism viu care digeră substanțele organice, asimilează substanțele nutritive și respiră consumând oxigen și eliminând CO2.

Prin lucrări necorespunzătoare solul poate deveni un corp artificial. De aceea este indicat să se efectueze cât mai puține lucrări și este de dorit ca afânarea să se realizeze numai în plan vertical, fără întoarcerea brazdei.

În condiții normale, solul trebuie să aibă un anumit grad de afânare, să conțină umiditate și să fie aprovizionat cu materie organică.

În asemenea condiții solul va fi populat cu o sumedenie de viețuitoare care desfășoară o bogată activitate în folosul creșterii fertilității solului.

Fertilitatea este însușirea de bază a solului. Ea constă în capacitatea solului de a asigura condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, punându-le la dispoziție apa și sărurile nutritive, precum și ceilalți factori de vegetație pe tot parcursul perioadei de vegetație.

Afânarea să nu fie exagerată deoarece circulă aerul prin sol și antrenează apa pe care o evaporă. Totodată, aerisirea excesivă duce la mineralizarea humusului cu eliberarea de elemente nutritive peste capacitatea de consum a plantelor și surplusul se pierde prin levigare și volatilizare.

Nu trebuie să fie nici mai adâncă decât nivelul de creștere a rădăcinilor (cca 200 cm) pentru că apa se pierde în pânza freatică.

Pentru aceasta solul trebuie să aibă porozitatea totală de 48-60%, din care porozitatea capilară 30-36% și cea necapilară (de aerație) de 18-24%.

Viața microorganismelor din sol este asigurată de prezența materiei organice din descompunerea căreia rezultă humus și elemente nutritive. Dar rezultă și glucoză care constituie sursa de energie pentru procesele metabolice ale microflorei.

Consumul de materie organică este de cca 10 t/ha/an. Din resturile vegetale, folosite în totalitate, se asigură 4-5 t/ha, restul trebuie adăugate sub formă de gunoi de grajd, îngrășăminte verzi și chiar culturi verzi.

Se apreciază că în sol există cca 15 t/ha ființe vii, din care pe stratul 0-25 cm se găsesc 5-7 t/ha, din care 2 t/ha bacterii.

La 1 g de sol se găsesc sute de mii de protozoare și zeci de milioane de microfloră.

Aceste viețuitoare se pot clasifica în:

  • flora din bacterii și actinomicete – 40%;
  • ciuperci și alge – 40%;
  • fauna 20% care, la rândul ei, este formată din: râme 50%, macrofaună 20% (cârtițe, reptile, șoareci); mezofauna 20% (viermi, acarieni) și microfauna 10% (protozoare).
  • Pentru ca o asemenea populație numeroasă să dezvolte o activitate intensă este necesar un sol aerisit, cu umiditate și cantitatea necesară de materie organică.

Asupra resturilor vegetale acționează:

  • râmele, viermii, acarienii care continuă mărunțirea;
  • ciupercile care distrug cuticula silicioasă;
  • actinomicetele care descompun celuloza și lignina;
  • bacteriile care finalizează descompunerea din care rezultă humus, substanțe nutritive și o serie de substanțe intermediare precum fenoli, aminoacizi care se unesc, condensează și polimerizează, rezultând acizi humici.

Procesul de descompunere a materiei organice este influențat de raportul C/N astfel:

  • când acest raport este mai mic de 15, descompunerea este foarte intensă;
  • când este între 15 și 30 descompunerea este medie;
  • când este mai mare de 30 are loc o descompunere redusă.

Paiele de cereale au raportul C/N 50-100, de aceea este necesar ca la fiecare tonă de paie să se adauge 10 kg de azot pentru a evita foamea de azot.

O bună parte dintre bacterii se ocupă de problema azotului. Ele se clasifică astfel:

1. Bacterii nitrificatoare care acționează asupra amoniacului (NH3):

  • Nitrosococus și Nitrosomonas transformă NH3 în acid azotos;
  • Nitrobacter care transformă acidul azotos în acid azotic.
  • Ele acumulează cca 70-90 kg/ha.

2. Bacterii fixatoare de azot nesimbiotice (libere în sol):

  • Azotobacter chroococcum este aerobă.
  • Clostridium pasteurianum este anaerobă.
  • Ele fixează 25-55 kg/ha azot.

3. Bacterii simbiotice genul Rhizobium – acestea trăiesc pe rădăcinile plantelor leguminoase. Ele fixează 60-300 kg/ha azot.

4. Bacterii asociative de tipul Azospirillum ș.a.

Amoniacul rezultat din descompunerea materiei organice ia următoarele căi:

  • o parte este neutralizat de acizii organici din sol;
  • o parte este folosit de plante sub formă de săruri amoniacale;
  • o altă parte este oxidat în procesul de nitrificare;
  • o altă parte este folosit de microorganism;
  • și o parte (de dorit cât mai mică) se volatilizează în atmosferă.

Se constată că există o populație numeroasă și bine organizată pe compartimente. Să li se asigure materie organică, aerisire și umiditate și microorganismele știu ce au de făcut pentru a avea un sol fertil.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Solul populat cu râme = sol fertil

De ce am pus semnul egalității între solul cu râme și febrilitatea solului? Pentru că râmele trăiesc numai în solul cu conținut bogat în materie organică cu reacție neutră (pH 7-7,8) și cu umiditate corespunzătoare.

Or aceștia sunt principalii factori ai fertilității solului. Se apreciază că solul cu 80-100 râme/m2 nu are nevoie de lucrări de afânare, râmele fiind considerate plug biologic. Galeriile formate de râme până la 80-100 cm adâncime asigură o bună afânare și permeabilitate pentru acumularea și conservarea apei în sol. Râmele trec prin corpul lor 40-50 t/ha/an (până la 300-400 t/ha/an) sol amestecat cu materia organică cu care se hrănesc. Particulele de sol care trec prin tubul digestiv se amestecă cu sucul gastric lipicios și ies sub formă de macroagregate.

Primăvara râmele scot la suprafața solului 15-20 t/ha excreții. Credem că sunt suficiente argumente pentru a spune că solul populat cu râme este un sol fertil. Pe glob există 1.800 specii de râme, iar în Europa 400 specii. În România se întâlnesc 7 genuri cu 47 specii de râme.

Corpul râmelor este format din: gură, faringe, esofag, gușă, stomac, intestine, inimă, ganglioni și aparat de reproducere feminin și masculin. În intestinele râmelor, în excrețiunile lor și în galeriile căptușite cu mucilagiu are loc o activitate microbiologică intensă. În asemenea condiții cantitatea fixatorilor de azot este de 100 ori mai mare. Râmele transformă orice materie organică în cel mai bogat fertilizant.

Râmele acționează sezonier în stratul superior al solului, primăvara și toamna, iar vara și iarna se retrag în adâncime. Ele sunt sensibile la temperaturi scăzute, la minus 1-2°C mor.

Resturile vegetale tocate de combine, mărunțite de grapele cu discuri și parțial descompuse de microorganisme sunt preluate de râme, sunt frământate cu pământ în intestinele lor prin mișcări peristaltice și sunt eliminate sub formă de agregate glomerulare. Prin amestecarea intimă a materiei organice cu cea minerală în corpul râmelor, mineralele argiloase și substanțele humice se combină, formând complexul coloidal argilo-humic cu rol important în structurarea solului. Astfel că un sol bun înseamnă porozitate și permeabilitate optime, regim aerohidric, termic și de nutriție foarte favorabil pentru plante, dar mai înseamnă și activitate microbiologică intensă și eroziune redusă.

Neoformațiile biogene din sol rezultate în urma aglomerării materiei organice cu pământ de către râme se numesc coprolite, iar canalele realizate de râme și alte viețuitoare din sol se numesc certocine.

În intestinele și în căptușeala mucilaginoasă a galeriilor are loc o intensă descompunere a resturilor vegetale de către microorganisme cu formarea de nutrienți. Materialele mai greu digerabile precum celuloza, lignina sunt degradate de către râme și transformate în humus. Se apreciază că într-o zi râmele transformă în humus o cantitate egală cu jumătate din greutatea corpului lor. În ultimul timp s-a trecut la folosirea râmelor pentru obținerea diferitelor preparate fertilizante.

La Buzău se prepară Biohumussol, un îngrășământ natural produs cu ajutorul râmelor, cu conținut de macro și microelemente care contribuie la remedierea solurilor afectate de folosirea îndelungată a substanțelor chimice. Cel mai bun humus de râme este cel obținut de la specia Eisenia foetida cu care se produce extractul lichid de humus.

În zona Banatului se produce vermicompost cu râme din Olanda.

Iată deci o paletă largă de activități desfășurate de râme în folosul agriculturii. Agricultorii au o singură obligație, și anume să asigure materia organică necesară și un grad de umiditate favorabil acestor activități.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Greu de imaginat...anual se pierd 500 de mii de tone de grâu!

Informația privind pierderea anuală de 100 de milioane de tone sol fertil ne aduce în zona marilor probleme. Pierderea anuală de 500 mii tone de grâu şi reducerea pericolului pentru viaţa solului sunt de actualitate, putând fi rezolvate în mare parte.

De ce?

Odată cu noul secol XXI, marii fermieri indigeni şi occidentali care au cumpărat teren s-au dotat cu utilaje agricole, cu tehnologie de mare randament. Echipamente care seamănă simultan cu pregătirea terenului peste 60 ha pe zi şi unde viteza este factorul decisiv. Utilaje ideale pentru fertilizări şi tratamente foliare, producţii de peste 8 tone de grâu la hectar, toate acestea se fac în mare viteză.

Totuşi, are loc o pierdere importantă din recoltă şi din viaţa solului. De ce?

„Vinovat“ se face fabricantul agregatului de semănat cu tasare pe rând şi pregătire simultană a terenului pentru că n-a comunicat modul de folosire: pe lângă efectele tasării pe rând, ar mai trebui să ştie să facă şi urme după dorinţa clientului...

Aceste urme sunt fermecate: pot salva grâul de la îngheț, pot aduna mai multă apă din precipitaţii şi chiar reduce cantitativ şi să domolească vântul în rigolă şi să reducă eroziunea eoliană.

Şi alte efecte ale impactului atmosferic cu suprafaţa rigolată de urme se încheie cu spor consistent de recoltă.

Am trimis broşuri prin poştă în 2013 în 21 de judeţe la 500 de ferme cu peste 1.000 de hectare, cu documente fotografice, unde se văd rânduri semănate cu grâu îngheţat şi, alături, de-un verde frumos. „Gurile rele“ mi-au transmis că la viteză mare se ridică accidental brăzdarele şi rămâne sămânța la suprafață... Și astfel trebuie nivelat... Viteza înseamnă randament economic bun peste 60 de hectare, dar... zicem şi noi, nu se compară cu un spor de recoltă de 50-60 tone la 100 de hectare.

Rezolvarea problemei este deosebit de simplă, dar greu de îndeplinit. Decizia fermă a fermierului ar trebui să conducă la reducerea vitezei la semănat. Până nu rămâne sămânţa afară... aceasta este viteza corectă de lucru. Punct. Urmează decuplarea dispozitivului de nivelat. Astfel, apar urmele de tasare la 12,5 cm și se deschid mici rigole. Dar, deplin este la 17,5 cm, reglarea aceasta se face cu ajutorul fabricantului, cu o cheltuială nesemnificativă.

Calculul...

Calculul este făcut la nivelul producţiei anilor ’90. Astăzi, este cu mult mai mare, iar inestimabilă este viaţa solului ucisă prin pulverizare permanentă şi fără rost de moftul vitezei şi de obişnuinţa nivelatului.

Calcularea celor 500 de mii de tone este: sporul de recoltă de 500 kg per ha/la un milion de hectare. Nivelul efectului minim pe care îl aduce impactul atmosferic, cu suprafaţa rigolată de urmele de tasare pe rând. Experiențele comparative: semănat la 12,5 şi nivelat se compară cu 17,5 cm cu tasare pe rând care s-a făcut mulţi ani, în perioada 1993-2002, în două Staţiuni de Cercetări şi două foste IAS-uri. Sporul de producţie la 17,5 cm cu tasare pe rând depăşeşte 10%.

Noul impact atmosferic determinat de un covor de urme de tasare adânci de 3-4 cm şi o deschidere de 17,5 cm poate să realizeze o diferenţă de temperatură de 10 grade faţă de neted şi să protejeze plantele la îngheţ. Sunt două vârfuri de lance la care se adaugă multe îmbunătăţiri esenţiale care schimbă radical condiţiile de vegetaţie a culturilor de toamnă şi constituie sporul de recoltă.

Tabel: Producţia de grâu semănat la 12,5 cm/17,5 cm.

Anii 1994-2002

grau 976 tabel

Tabelul cu toate rezultatele este publicat în broşura „Să ocrotim pământul care ne hrăneşte“ din 2013 şi în numărul 290 al revistei Lumea Satului (versiunea tipărită). Pentru abonamente: https://www.lumeasatului.ro/magazin/

Ing. Eugen Florea