Adama Sultan iulie 2020
update 11 Aug 2020

Tehnologia de cultivare a grâului de toamnă

Grâul asigură cele mai bune rezultate pe solurile fertile şi permeabile, în condiţii de aprovizionare bună cu apă şi în absenţa temperaturilor extreme. Zonele cele mai favorabile pentru grâu sunt: Câmpia din vestul ţării, Câmpia Română, Câmpia Transilvaniei şi o parte din nord-estul Moldovei. Prin folosirea unei tehnologii adecvate, cultura este eficientă în majoritatea zonelor agricole ale ţării. Trebuie evitate solurile nisipoase, sărăturate, scheletice sau puternic erodate, precum şi terenurile supuse frecvent fenomenului de băltire.

Zonarea culturii și soiurilor

Zonarea soiurilor are în vedere concordanţa dintre resursele pedoclimatice ale fiecărei zone şi particularităţile biologice ale fiecărui soi. Se recomandă soiuri care au o capacitate de producţie ridicată, care permit reducerea la minimum a riscurilor de calamitate a culturii, asigură o calitate a recoltelor corespunzătoare cerinţelor industriei prelucrătoare şi prezintă o diversitate mare privind perioada de vegetaţie, rezistenţă la boli şi la factorii abiotici, precum şi particularităţi morfobiologice.

În anul 2018 în România s-a produs sămânţă din 150 soiuri de grâu, multe insuficient verificate în condiţiile diferite ale mai multor ani, care pot fi uneori severi, ceea ce face ca alegerea soiurilor care să permită obţinerea unor producţii ridicate şi stabile să devină foarte importantă şi în acelaşi timp dificilă. Decizia privind soiurile cele mai adecvate pentru fiecare unitate în parte trebuie să se bazeze pe informaţii cât mai recente şi complete de la cele mai apropiate staţiuni de cercetare sau centre de testarea soiurilor, precum şi din loturi demonstrative independente privitoare nu numai la capacitatea de producţie, ci şi la rezistenţa la principalii factori biotici şi abiotici care pot afecta recoltele în zona respectivă.

Dintre soiurile din care s-a produs sămânţă, numai câteva s-au extins pe suprafeţe semnificative, ceea ce se poate considera o confirmare în producţie a adaptabilităţii lor la condiţiile specifice ţării noastre. Între acestea se numără în primul rând următoarele soiuri create la INCDA Fundulea:

GLOSA

Anul înregistrării: 2005

Soi precoce, rezistent la secetă, arşiţă, iernare şi cădere, cu rezistenţă mijlocie la principalele boli foliare, rugină brună, rugină galbenă, făinare şi septorioză. Are plasticitate ecologică mare, o bună rezistenţă la încolţirea în spic şi caracteristici bune de morărit şi panificaţie. Este soiul cu cea mai mare pondere din suprafaţa cu grâu cultivată în România, fiind cultivat pe peste 30% în ultimii ani.

Este recomandat în toate zonele de cultură ale grâului din România; de asemenea, s-a extins şi ȋn Republica Moldova, Turcia, iar în Ungaria se comercializează sub denumirea de Khungloria.

FDL MIRANDA

Anul înregistrării: 2011

Soi semiprecoce, rezistent la secetă, cădere şi iernare. Este rezistent la făinare şi mijlociu de sensibil la rugina brună şi septorioză, fapt pentru care se recomandă cultivarea numai cu aplicarea unui tratament, imediat după faza de ȋnflorit, pentru combaterea acestor boli. Este un soi foarte productiv, ceea ce l-a făcut să ajungă la o pondere de peste 8% din suprafaţă, fiind recomandat pentru cultivare în toate zonele de cultură ale grâului din România. Are rezistenţă bună la încolţirea în spic şi la cădere.

LITERA

Anul înregistrării: 2010

Soi precoce, rezistent la secetă, arşiţă, cădere şi iernare. Are rezistenţă bună la rugina brună şi făinare şi este mijlociu de rezistent la încolţirea în spic. Posedă caracteristici foarte bune de morărit şi panificaţie, indicii de calitate fiind apropiați de cei ai soiului Glosa. A fost cultivat în anul 2018 pe cca 4% din suprafaţa semănată cu grâu în ţară.

IZVOR

Anul înregistrării: 2008

Soi precoce, rezistent la iernare şi mijlociu de rezistent la cădere. Este rezistent la secetă datorită unei capacităţi ridicate de osmoreglare. Are rezistenţă bună la rugina brună şi rugina galbenă şi un nivel ridicat de rezistenţă la încolţirea în spic şi, de asemenea, calitate bună de morărit şi panificaţie. Este recomandat pentru zonele de cultură a grâului din ţară, frecvent afectate de secetă în perioada de vegetaţie a grâului, ocupând în 2018 cca 4% din totalul seminţelor recunoscute.

OTILIA

Anul înregistrării: 2013

Soi precoce cu rezistenţă bună la cădere, iernare, secetă şi arşiţă. Este rezistent la rugina galbenă şi septorioză şi mijlociu de rezistent la actualele rase de rugină brună şi făinare. Are un nivel mediu de rezistenţă la fuzarioză şi o bună rezistenţă la ȋncolţirea boabelor ȋn spic.

Soiul Otilia are o calitate bună de panificaţie, fiind din acest punct de vedere superior soiului Glosa. Este un soi ȋn extindere, fiind recomandat pentru toate zonele de cultură a grâului din ţară, mai puţin Transilvania.

PITAR

Anul înregistrării: 2015

Soi precoce (având perioada de vegetaţie asemănătoare cu a soiului Glosa), cu rezistenţă bună la cădere, precum şi la iernare, secetă şi arşiţă. Este rezistent la rugina brună şi făinare şi mijlociu rezistent la septorioză, rugina galbenă şi fuzarioza spicului.

Conţinutul de proteine în bob al soiului Pitar, determinat în 74 de condiţii diferite de mediu (ani/localităţi), a fost în medie superior soiurilor martor Glosa şi Boema. Având o calitate excelentă de panificaţie, poate fi folosit ca ameliorator pentru grânele cu calitate mai slabă. Este recomandat pentru cultură ȋn zonele de vest şi sud ale ţării, ȋn Dobrogea şi Moldova. S-a extins foarte repede în sudul ţării.

Dintre soiurile create la staţiunile de cercetare din ţară, o pondere mai însemnată, dar sub 2%, au ocupat soiurile Alex şi Ciprian, recomandate pentru Vestul ţării, precum şi Arieşan şi Andrada, recomandate pentru Transilvania.

(Continuare în numărul viitor)

Colectiv Ameliorare grâu INCDA Fundulea,
Colectiv Protecţia plantelor INCDA Fundulea

Trei soiuri noi obținute la stațiunea Lovrin, omologate în 2019

Prin articolul de față vă aducem în atenție faptul că anul acesta au fost omologate trei soiuri noi la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin. Este vorba despre soiul de cânepă Teodora, soiul de ovăz de primăvară Ovidiu și soiul de grâu de toamnă Dacic. Caracteristicile lor sunt prezentate succint în rândurile următoare.

Soiul de cânepă Teodora

  • Soiul nou de cânepă dioică (Cannabis sativva) a fost obținut prin selecție în masă repetată și omologat la ISTIS în aprilie 2019;
  • Plantele au tulpinile înalte, drepte, subțiri, dungate, de culoare verde și au o înălțime cuprinsă între 2,2 metri și 3,5 metri la cultura pentru fibră și între 2,8 metri și 4 metri la cultura pentru sămânță;
  • Frunzele sunt compuse, cu un număr variabil de foliole (5-7), lanceolate, serate pe margine, aspre, de culoare verde;
  • Inflorescența masculă este mai rară și laxă, iar cea femelă este deasă și compactă, cu o lungime medie de 35-40 cm;
  • Fructul este o nuculă, ovoidală, neted, mat sau lucios, de culoare brun-deschis, mozaicat cu MMP 19,2-21 g;
  • Are un conținut de THC de ˂ 0,2%, iar producția de tulpini este de 13-16 tone/ha;
  • Planta prezintă rezistență la cădere, pătarea albă, mană și putregaiul alb și are o producție de semințe de 900-1.400 kg/ha.

Soiul de ovăz de primăvară Ovidiu

soiuri ovaz

Acest soi se evidențiază printr-o producție superioară care poate ușor depăși 6.000 kg/ha pentru că potențialul său genetic este de peste 7.000 kg/ha. Are un conținut mai ridicat de proteină, între 14 și chiar peste 15%. O altă caracteristică a soiului de ovăz de primăvară Ovidiu este rezistența la cădere, rezistență sporită la arșiță și secetă, precum și la majoritatea bolilor.

Soiul de grâu de toamnă Dacic

soiuri dacic

Acest soi a fost creat la punctul de lucru de la stațiunea Oradea pe soluri cu un nivel mai ridicat de aluminiu. A fost însă cultivat și în condiții normale la stațiunea Lovrin și alte stațiuni, dar și în rețeaua ISTIS și a dat rezultate bune. Am înregistrat la acest soi producții cuprinse între 9.000-10.000 kg/ha. Este un soi cu o rezistență deosebită la cultivarea pe soluri cu un conținut ridicat de aluminiu, prezintă rezistență bună la cădere și la mare parte din bolile foliare, în special la rugini.

Ing. Ioan Toma, cercetător stațiunea Lovrin: „Am toată convingerea că aceste soiuri noi se vor regăsi și în producție, în special soiul de ovăz și grâu, pentru că am observat de-a lungul ultimilor cinci ani că sunt în creștere cantitățile de sămânță din aceste soiuri vândute de către stațiunea Lovrin. La ovăz chiar am mărit suprafețele pe care producem sămânță. Din păcate, modul de vânzare este un mare impediment. Noi nu putem vinde după sistemul firmelor străine care primesc plata la recoltare. Datorită restricțiilor financiare suntem obligați să vindem cu plata pe loc sau la cel mult 30 de zile, cum spune legea. Din această cauză mulți ne evită și preferă să cumpere de la firme străine.“

Laura ZMARANDA

Soiul de grâu de toamnă Voinic

Soiul de grâu de perspectivă Voinic se află în al treilea an de testare oficială a 17 centre din cadru ISTIS plus în loturi demonstrative la INCDA Fundulea, Agricost Brăila, Stațiunea Caracal și Dafcochim Târgu-Mureș.

Soiul de grâu comun de toamnă de perspectivă Voinic a fost creat la INCDA-Fundulea prin hibridare sexuată, urmată de selecție individuală repetată anual din combinația hibridă OTILIA/MIRANDA//OTILIA/02870G3-11.

Caracteristici morfologice

Soiul Voinic are tufa plantei semierectă în faza de înfrățire. Frunza steag are portul semierect după înflorit, frunzele sunt medii ca lungime și lățime și nu sunt acoperite cu strat ceros.

Talia medie a plantei este cuprinsă între 85-100 cm, fiind de talie asemănătoare cu soiul martor Glosa. Spicul este de culoare albă, de densitate medie, aristat, de formă cilindrică, de lungime medie şi cu poziția seminutantă la maturitate.

Boabele sunt de mărime medie, bine umplute, de formă alungită, de culoare roșie și au în condiții normale de cultură o masă a 1.000 de boabe de 41-44 g și o masă hectolitrică de 79-82 kg/hl.

Caracteristici fiziologice

Soi precoce (având perioada de vegetație asemănătoare cu a soiului martor Glosa), cu rezistenţă bună la cădere, rezistenţă bună la iernare, secetă și arşiţă.

Are un nivel bun de rezistenţă la principalele boli foliare (făinare, rugină brună şi septorioză), este mijlociu rezistent la fuzarioza spicului şi se caracterizează printr-o rezistenţă îmbunătăţită la încolţirea boabelor în spic.

Capacitatea de producţie. Voinic este un soi cu potenţial ridicat de producţie. În testările multianuale, atât cele oficiale din reţeaua ISTIS, cât şi cele din reţeaua ecologică a INCDA-Fundulea, a realizat producţii medii superioare soiului Glosa, cel mai cultivat soi, în prezent, în România.

Calitatea de panificaţie. Testările pe microprobe de laborator, la Fundulea şi la ISTIS, au indicat că soiul Voinic are caracteristici foarte bune de calitate, corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şi panificaţie. Este interesant să subliniem că aceste caracteristici foarte bune de calitate sunt evidenţiate prin doi indici reologici sintetici: valoarea W (tăria aluatului) şi volumul pâinii.

După cum se prezintă în fig. 1 şi 2, date din 7 experienţe din trei ani de testare, pe două nivele de fertilizare cu azot, se poate constata că soiul de perspectivă Voinic aduce un spor de calitate faţă de soiul Glosa care are caracteristici bune de calitate.

Zona de cultură. Soiul de perspectivă Voinic a realizat producţii superioare soiurilor martor în toate zonele de cultură ale grâului din România.

Fig. 1 – Valoarea W determinată cu Alveograful Chopin a soiului nou Voinic comparativ cu soiul martor Glosa.

grau toamna fig1 a

grau toamna fig1 b

Fig. 2 – Volumul pâinii, determinat cu reomixerul, al soiului Voinic comparativ cu soiul martor Glosa

grau toamna fig2 b

grau toamna fig2 b

Laura ZMARANDA

Hibrizii și soiurile românești apreciate de cultivatori

Pe piața românească se întâlnesc sute de soiuri și hibrizi de cereale și plante tehnice din care cultivatorii pot alege pe cele care asigură nivele, calitate și, mai ales, stabilitate recoltelor.

Organismele vegetale se comportă conform condițiilor în care au fost create, fiind capabile să asimileze atât condițiile optime de vegetație, cât și perioadele de stres provocate de diferiți factori, cu mențiunea stabilității producției. Creațiile românești sunt cel mai bine adaptate la condițiile pedoclimatice din țara noastră.

Referindu-ne la soiurile de grâu de toamnă, care ocupă, în fiecare an, mai mult de jumătate din suprafața cultivată în România, ultimele creații sunt soiuri semipitice, cu rezistență superioară la iernare și secetă, cu gene pentru precocitate, pentru rezistență la principalele boli și cu potențial de producție ridicat.

Soiul Glosa are o largă adaptabilitate ecologică, fiind cel mai răspândit soi în cultură.

Soiurile Boema și Izvor au demonstrat că și atunci când realizează niveluri de producții foarte ridicate, în condiții de secetă severă, depășesc cu 15-20% nivelul celorlalte soiuri.

Soiul Pitar reușește să-și mențină calitățile superioare de panificație și la niveluri ridicate de producție întrucât îți menține conținutul ridicat de proteine în bob. La fel și celelalte soiuri.

Acum preocuparea cercetătorilor este realizarea de soiuri adaptate la schimbările climatice pentru alimentație sănătoasă, pentru agricultura durabilă și ecologică. Aceste calități ale soiurilor românești au făcut să fie solicitate pentru a se cultiva în Canada, Ungaria, Turcia, Argentina ș.a. Așa se explică și aprecierea grâului românesc de către specialiști de înaltă clasă și cu mare experiență în activitatea de producție, precum dr. ing.

  • Buzdugan și dr. ing. D. Muscă, aceștia constituind adevărate repere pentru ceilalți cultivatori.

Dr. ing. Lucian Buzdugan, care conduce activitatea în Insula Mare a Brăilei, la întrebarea „cum alege soiurile cultivate“ răspunde: „Activitatea din agricultură este o afacere serioasă, nu este o joacă. Nu-mi permit să însămânțez 18-20.000 ha cu orice soi de grâu. Am în testare zeci și sute de soiuri și hibrizi de la toate culturile și le cultiv numai pe cele care, pe parcursul a 3 ani, și-au dovedit superioritatea. Așa am ajuns să cultiv grâu și soia din soiuri românești.“

În afară de soiurile de soia create la SCDA Turda, la INCDA Fundulea, în ultimul timp s-au realizat soiurile:

  • Oana F – soi timpuriu cu bună toleranță la secetă și arșiță;
  • Crina F – soi semitimpuriu rezistent la cădere și scuturare;
  • Camelia F – rezistent la secetă, arșiță, scuturare și conținut ridicat de proteină.

Dr. ing. Dimitrie Muscă, de la Curtici – Arad, cultivă numai grâu de Fundulea (Glosa, Izvor) care asigură, an de an, peste 7-8 t/ha, cu foarte bune calități panificabile.

Fermierul Mihai Nicula, Olt, cultivă Glosa și Miranda, care i-au asigurat peste 8 t/ha, indiferent care au fost condițiile climatice. Din porumb cultivă hibridul Olt care este rezistent la secetă și arșiță și este cerut de țărani la arendă întrucât se păstrează bine și are peste 10,7% proteină în bob, bun pentru mămăligă.

Mihai Pantelimon, Bacău: „Cele mai bune rezultate le-am obținut cu Glosa.“

Ing. Cătălin Popa, Vrancea, menționează că este un fan al grâului de la Fundulea.

Alexandru Grăniceru, Constanța, cultivă grâu Glosa și porumb Olt.

Ion Vlădulescu, Olt, a realizat 10 t/ha grâu cu soiul Otilia.

Dumitru Avădanei, Botoșani, este producător de sămânță de grâu din soiurile Glosa, Pitar, Izvor și porumb din hibrizii Oituz, Paltin și ultima creație de la Fundulea, neomologat încă, H-423, cu bob sticlos, bogat în proteină, bun pentru mălai grișat.

În mod asemănător Institutul asigură fermierilor români soiuri de mazăre performante și sunt în curs de realizare soiuri de toamnă, precum și valoroși hibrizi de floarea-soarelui și plante furajere. Colectivul de cercetători de la INCDA Fundulea este hotărât ca în continuare să furnizeze cultivatorilor români soiuri și hibrizi de înaltă performanță, capabili să facă față deselor schimbări climatice.

Soiurile de grâu, cele mai apreciate creații ale INCDA Fundulea

Chiar dacă se află în competiție permanentă cu multinaționalele care au posibilitatea de a pune la dispoziția fermierilor soiuri și hibrizi tot mai competitivi, Institutul de Cercetare și Dezvoltare Agricolă de la Fundulea se poziționează în topul alegerilor agricultorilor români atunci când vine vorba despre cultura grâului. Rezultatele cercetării, chiar și în condițiile dificile din ultimii ani, îi determină pe fermieri să aleagă soiuri omologate la Fundulea. Și pe bună dreptate, spun unii, dacă ar fi să analizăm producțiile. Am încercat să aflăm în ce stadiu se află cercetarea agricolă în acest moment, dar și care sunt soiurile de grâu cultivate și apreciate nu doar la nivel național, iar concluziile nu pot fi decât îmbucurătoare.

Valoare recunoscută în țară și peste hotare

Dacă la alte specii rezultatele cercetării agricole românești nu se ridică la nivelul cerințelor agricultorilor, în ceea ce privește soiurile de grâu lucrurile stau exact pe dos. În majoritatea fermelor mari, unde se investește în tehnologii de cultură, predomină însămânțările cu soiuri create de cercetătorii de la Fundulea. Ba mai mult, conform domnului dr. ing. Marian Verzea – director general INCDA Fundulea, două treimi din pâinea țării provin din sămânța omologată la Institut. Tot dumnealui punctează faptul că aceste rezultate nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă ani de cercetare și testare: „An de an propunem noi creații și acest lucru este rezultatul cerințelor din ferme, dar și schimbărilor climatice. Deci trebuie să fim pregătiți să ieșim pe piață, una liberă de altfel, cu soiuri profitabile deoarece nu putem miza pe nimic altceva decât pe competitivitatea lor“, a punctat directorul general al INCDA.

Soiurile de grâu sunt apreciate și în țări precum Argentina sau Ungaria, iar în acest moment sunt mai multe creații în curs de testare și în Republica Moldova. Cele mai multe soiuri omologate se află pe lista Turciei, Flamura 85 și Dropia fiind cele care se cultivă de ceva vreme pe o suprafață semnificativă. Tot pe piața turcă a fost omologat anul trecut și soiul Glosa, iar în acest moment alte 4 soiuri sunt în curs de testare și înregistrare. Iar despre acest aspect domnul dr. ing. Verzea susține că „înseamnă nu doar o recunoaștere a muncii depuse de întreaga echipa de cercetare, ci și venituri pentru că exportăm sămânță în cantitate semnificativă și acest lucru ne ajută să continuăm activitatea.“

Regele soiurilor - Glosa

Cel mai apreciat și cultivat soi de grâu produs la Fundulea este soiul Glosa, care la ora actuală se cultivă pe aproximativ 35% din totalul suprafeței cultivate cu grâu la noi în țară. Tot Glosa se cultivă pe un număr impresionant de hectare în două mari ferme din țară, Agricost IMB și CAI Curtici. Am stat de vorbă cu directorii acestor ferme de referință pentru agricultura românească tocmai în ideea de a afla care sunt motivele pentru care mizează an de an pe grâul românesc.

Dr. ing. Lucian Buzdugan – președintele consiliului de administrație Agricost IMB: „La Fundulea se află elita cercetării românești. Aici noi, fermierii, luăm contact cu ceea ce este nou și ne dăm seama către ce soiuri ne putem îndrepta pe viitor. Avem o colaborare mai veche cu cei de la Institut, ne împărtășim din experiență și așa reușim să cultivăm în insulă tot ce este mai nou și valoros. Este cunoscut faptul că în Insula Mare a Brăilei cultivăm doar soiuri de grâu românesc. Pe primul loc este soiul Glosa, o mare realizarea a cercetării de la Fundulea, sigur urmează apoi și alte soiuri productive, cum ar fi Miranda, Izvor sau Otilia. La solicitarea noastră, poate mai devreme decât dânșii ar fi dorit, ne-au dat spre înmulțire un nou soi, este vorba despre Pitar, care are toate șansele să îmbunătățească rezultatele în ceea ce privește capacitatea proteică și, evident, cantitatea de gluten.“

Dr. ing. Dimitrie Muscă - director general CAI Curtici: „Am o colaborare excelentă cu creatorii de soiuri de la Fundulea care se bazează mai ales pe profitabilitatea economică care trebuie să existe într-o fermă. Cultiv mai ales soiuri de grâu ce provin de la INCDA Fundulea, însă vedeta este soiul Glosa care ocupă 4.300 de ha dintr-un total de 7.500 de ha cultivate cu grâu. An de an încerc mai multe soiuri, însă repet, soiul Glosa îmi place cel mai mult pentru că, de exemplu, cel care cumpără grâul de la mine nici măcar nu mai vine să îmi ceară indicii de calitate pentru că știe deja ce oferă soiul, iar mie îmi rămâne doar sarcina de a mă bate în prețuri pentru calitatea pe care o obțin.“

INCDA Fundulea

Soiul Glosa are tufa plantei semierectă, în fază de înfrăţire. Frunza steag are portul semiaplecat după faza de înflorit, iar limbul şi teaca au o cerozitate slabă în a doua parte a perioadei de umplere a boabelor. Înălţimea medie a plantei este de 85-95 cm, fiind asemănătoare sau uşor superioară celei a soiurilor Flamura 85 şi Fundulea 4. Boabele sunt de mărime mijlocie, de formă alungită, au culoarea roşie şi, în condiţii normale de cultură, au masa a 1.000 de boabe de 42-43 g şi masa hectolitrică de 76-79 kg/hl. Este un soi precoce, are rezistenţă bună la cădere, este rezistent la iernare, la secetă şi arşiţă şi are o rezistenţă bună la încolţirea în spic. Soiul Glosa are rezistenţă mijlocie la rugina brună şi este rezistent la făinare şi la actualele rase de rugină galbenă.

Pitar, soiul care promite

Soiul Pitar are tufa semierectă în faza de înfrăţire, iar frunzele au portul semierect după înflorit și sunt medii ca lungime şi lăţime, acoperite cu un strat ceros puţin intens. Talia plantei este medie, cuprinsă între 80-95 cm. Spicul este de culoare albă, cu densitate medie, aristat, de formă piramidală, de lungime medie şi cu poziţia semimutantă la maturitate. Boabele sunt de mărime medie, bine umplute, cu formă alungită și culoare roşie. În condiţii normale de cultură, masa a 1.000 de boabe este de 42-44 g, iar masa hectolitrică de 79-82 kg/hl. De asemenea, Pitar este un soi precoce, cu rezistenţă bună la cădere, la iernare, precum și la secetă şi arşiţă. Este rezistent la Rugina brună şi Făinare şi are nivel mijlociu de rezistență la Septorioză, Rugina galbenă și Fuzarioză.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 18-19

Abonează-te la acest feed RSS