În fermele specializate pe cultura mare, cu excepţia efectuării lucrărilor din atelierele mecanice şi a celor de fertilizare în câmp, lunile de iarnă sunt mai puţin solicitante. Acolo unde chiar se ţine cont de tehnologii, asolamente, cartări agrochimice, proprietarii pun pe hârtie, în cifre şi schiţe, planul de cultură pentru acest an. De asemenea, este perioada în care se aleg soiurile şi hibrizii pentru culturile de primăvară şi se achiziţionează sămânţa. În această privinţă, România nu duce lipsă de oferte. Marile firme producătoare şi distribuitorii vin de fiecare dată cu pachete şi tehnologii noi, tentante, fermierii neavând altceva decât să prospecteze piaţa şi să aleagă.

Inputuri mai ieftine prin asociere

Cooperativa Agricolă „Şase Spice“, din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Vaslui, are un alt fel de a proceda. Viorel Humă, administrator: „Când ne-am constituit în cooperativă, unul dintre scopuri a fost să luăm inputurile mai ieftin, deci şi seminţele. Suntem şase agenţi economici (societăţi comerciale, întreprinderi individuale şi persoane fizice, care acoperă peste 2.000 ha în această organizaţie. Fiecare fermier îşi face necesarul de seminţe, iar cooperativa negociază pentru ei preţul şi aduce produsul la capătul tarlalei, cum se spune. Noi avem nişte furnizori cu care am stabilit de-a lungul timpului o relaţie de încredere. Cu privire la seminţele pentru cerealele prăşitoare, încă de anul trecut ne-am întâlnit cu partenerii noştri, am stabilit cantităţile necesare, ne-am orientat la soiuri, hibrizi şi am căzut de acord ce vrem. Despre preţuri încă nu ştim nimic, mulţi furnizori nu le-au stabilit încă.

În general, fiindcă sunt cantităţi mai mari, discount-ul merge şi la 15%. Apoi, avem şi avantajul că plata este la recoltare, în bani sau produse.“ În Ştefan cel Mare, fermierii aproape că au renunţat la cultura de porumb. Cauzele nu ţin de producţie sau de lipsa irigaţiilor. „Primul motiv este că se fură foarte mult porumb, al doilea, animalele sălbatice, care au distrus uneori recolta şi-n proporţie de 60% şi abia pe locul al treilea ar fi lipsa irigaţiilor.“

Agro Holding şi-a făcut iarna căruţă

Şi SC Agro Holding Mangalia-Constanţa cultivă mai puţin porumb anul acesta. Ing. Vasile Olan ne spunea că zona Constanţei este una riscantă pentru această cultură: „În lipsa irigaţiilor, nu poţi rămâne pur şi simplu la voia ploii, pică sau nu pică.“ Din acest motiv, mai cultivă în jur de 100 ha. În schimb, floarea-soarelui este o cultură care-i salvează pe fermieri: „Chiar dacă nu avem precipitaţii în perioadele critice pentru floarea-soarelui, tot obţinem 1,2-1,5 tone/ha! Cu un aport de apă corespunzător şi o tehnologie bine aplicată, producţia ajunge la 2,8 tone/ha.“ Cât despre sămânţă, Agro Holding utilizează doar hibrizi cultivaţi în sistem Clearfield: „Pachetul oferit (hibrit+ierbicid) ajunge la costuri de 400 lei/ha, bani pe care-i achităm, depinde de contractul ales, o parte la achiziţie, o parte la recoltare.“ O altă cultură pe care inginerul Vasile Olan o consideră „salvatoare“ este mazărea: „O cultiv de câţiva ani, câte 400-450 ha, cu o producţie mini­mă de 4 tone/ha.“ Aprovizionarea cu sămânţă este rezolvată: „Am obiceiul să tratez această problemă din timp cu câţiva parteneri tradiţionali, astfel încât să nu am surprize neplăcute pe parcurs.“

În tatonări

SA Valea Cânepii, din Unirea-Brăila, este încă în discuţii cu distribuitorii sau firmele producătoare de material semincier. Neculina Avram: „În această perioadă suntem în curs de stabilire a detaliilor tehnice şi economice cu privire la ceea ce urmează să întreprindem în acest an, tehnologii, planuri de cultură, rotaţia culturilor. În general, după mai mulţi ani de prezenţă pe piaţă, se consolidează nişte relaţii, parteneriate. Aşadar, nu ne facem probleme din punctul de vedere al contractelor de achiziţionare a seminţei. Ne uităm la pachetul de oferte, la preţ, la performanţele şi caracteristicile soiurilor, la ce putem face noi ca tehnologie, în funcţie şi de pământ. În februarie probabil ne facem un plan, iar în martie aducem sămânţa în fermă.“

De regulă, fermierii nu-şi fac probleme pentru seminţe. De pildă, Ioan Puia, din Şimian-Bihor, se adresează distribuitorului de zonă, care oferă pachete ale unor mari producători mondiali de porumb şi floarea-soarelui, de la care obţine şi eventuale reduceri de preţ.

Seminţe la licitaţie

În cazul LAPAR, unul dintre considerentele care au stat la baza constituirii asociaţiilor de producători agricoli a fost şi acesta al procurării materialelor care concură la realizarea producţiei agricole la preţuri negociabile. Vorbind strict despre seminţe, în cazul judeţului Ialomiţa, aşa cum a precizat vicepreşedintele LAPAR, Nicolae Sitaru, scopul a fost atins cu succes: „Nu-i o obligativitate ca toţi fermierii înscrişi în asociaţie să participe la licitaţii colective. Cine înţelege avantajele bine, cine nu, tot bine! La ultima licitaţie, LAPAR Ialomiţa a cumpărat 5.000 de saci de sămânţă de porumb, cu un discount foarte bun. În general obţinem reduceri şi de 25% din preţ. Lucrurile se desfăşoară relativ uşor. Cerem necesarul de sămânţă de la fermieri, centralizăm cantităţile pe soiuri, anunţăm furnizorii şi organizăm licitaţia. Câştigă cel cu preţul mai bun! Simplu.“

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Pentru a contracara efectele negative ale modificării climei, care afectează, printre altele, şi producerea de sămânţă, sunt necesare tehnologii ce vizează folosirea inteligentă a apei, de tip „dry farming“, perfecţionarea sistemelor şi a tehnicilor de irigaţie, precum şi implementarea programului de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie, despre care se vorbeşte de ani de zile. Aceste idei au fost expuse recent de dr. ing. Marian Verzea, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea, în cadrul prezentării cu titlul „Asigurarea seminţelor în contextul schimbărilor climatice“.

Pe lângă aceste măsuri, în opinia sa, mai trebuie recomandate şi soiuri adaptate, rezistente la secetă şi arşiţă. Însă, în primul rând, trebuie să fie create soiuri mai rezistente, activitate care intră în atribuțiile cercetării agricole.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură (ICDLF) a aniversat recent, la sediul său din Vidra, judeţul Ilfov, 45 de ani de activitate neîntreruptă. A fost un bun prilej pentru a scoate în evidenţă realizările de excepţie obţinute de-a lungul timpului.

„Misiunea institutului constă și astăzi în crearea de soiuri și hibrizi de legume și flori, competitive din punctul de vedere al eficienței economice și calității, adaptate la condițiile pedoclimatice din România, cu rezistență, toleranță la principalii agenți patogeni cu importanță economică.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii .... 

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012