Originară din America, floarea-soarelui a fost adusă în Europa în anul 1510. La început a fost folosită îndeosebi ca plantă ornamentală în grădini, apoi a fost crescută ca plantă oleaginoasă mai întâi în Italia și în sudul Rusiei. În prezent este cultivată pe toate continentele datorită multiplelor ei întrebuințări.

Floarea-soarelui – Helianthus annuus – este o plantă oleaginoasă din familia Compositae, cultivată în principal pentru seminţele ei, care au un conţinut ridicat în ulei. Acestea conţin până la 50 la sută substanţe grase, consumate ca atare, fiind foarte hrănitoare şi energizante.

Prin presare la rece se obţine uleiul comestibil, iar prin presare la cald se obţine un ulei industrial. Uleiul de floarea-soarelui extras din seminţe se foloseşte la gătit, la prepararea unor salate, la fabricarea margarinei, a conservelor etc. De asemenea, este un ingredient folosit la fabricarea unor săpunuri, şampoane, creme, alifii.

Seminţele de floarea-soarelui trebuie consumate în stare crudă dacă vrem să profităm pe deplin de calităţile lor nutritive. Ele conţin grăsimi sănătoase, fibre, proteine, vitamine, minerale. Au un conţinut bogat în vitaminele E, B1, B6, acid folic, magneziu, seleniu, mangan, cupru, fosfor, precum şi în tryptophan şi fitosteroli.

Folosită în diverse preparate în scop curativ

Fitosterolii ajută la reducerea nivelului de colesterol din sânge, seleniul este cunoscut ca având un rol în prevenirea cancerului, iar magneziul şi cuprul contribuie la menţinerea sănătăţii oaselor. Datorită componenţilor cu proprietăţi antioxidante, seminţele de floarea-soarelui sunt recomandate şi pentru ameliorarea durerilor articulare, scăderea riscului unor boli de inimă, în ulcerele gastrice sau alte afecţiuni ale tractului gastro-intestinal, erupţii de piele, febră, afecţiuni pulmonare și astm. O altă componentă importantă este lecitina, care este folosită şi în industria farmaceutică.

Seminţele de floarea-soarelui pot fi consumate fie ca atare, în stare crudă sau prăjite, fie incluse în salate, diverse produse de panificaţie, preparate din legume. Şi alte părţi ale acestei plante precum rădăcina, tulpinile fragede, frunzele, petalele galbene sau pălăria pot fi folosite pentru diverse preparate în scop curativ. Astfel, încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea, din frunze şi flori se prepara un ceai pentru combaterea febrei. De asemenea, din pălăria de floarea-soarelui se face un ceai recomandat pentru combaterea răcelii.

Conform „Enciclopediei de etnobotanică românească“ (1979), la noi uleiul de floarea-soarelui era folosit pe scară largă la prepararea diferitelor unguente şi linimente. Ceaiul din capitulele florale se bea, iar oamenii se udau cu el la tâmple şi în moalele capului ca remediu pentru ameţeli şi dureri de cap. Ceaiul se bea, de asemenea, contra tusei, răguşelii, pojarului şi a altor boli eruptive. În unele zone florile se fierbeau împreună cu dumbăţ (Teucrium chamaedris) sau cu planta cunoscută sub numele de lemnul-domnului (Artemisia abrotanum) şi cu buruieni de rast (Lepidium ruderale), decoctul fiind consumat contra frigurilor.

Tinctura din petale de floarea-soarelui poate fi utilizată şi în combaterea febrei, precum şi în tratarea afecţiunilor căilor respiratorii. De asemenea, în uz extern uleiul de floarea-soarelui este recomandat, spre exemplu, în tratarea locală a arsurilor şi eczemelor. Turtele rămase după presarea seminţelor constituie un excelent furaj, cu calităţi nutritive, precum şi materie primă pentru concentrate de proteine în industria alimentară.

Ruxandra HĂBEANU

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) continuă să tragă semnale de alarmă asupra apariției și răspândirii tot mai rapide pe piața românească a semințelor contrafăcute.

În sectorul agroalimentar este o cultură a legalității ce începe de la sămânță, care este prima verigă esențială în lanțul nostru alimentar.

Contrafacerea este o problemă periculoasă și în creștere pentru toate industriile, inclusiv pentru industria de semințe. Contrafacerea semințelor duce la apariția unei serii de efecte negative asupra industriei, fermierilor, precum și a mediului.

Aceste efecte negative ale cultivării semințelor contrafăcute includ:

• probleme economice pentru fermier prin pierderea potențială a recoltei din cauza utilizării unor semințe contrafăcute care sunt ineficiente;
• descurajarea antreprenorilor locali onești, dornici să investească în dezvoltarea de produse legitime;
• împiedicarea investițiilor cu valoare adăugată;
• potențialele efecte negative asupra mediului; semințele contrafăcute nu sunt testate pentru siguranță (în timp ce produsele legale sunt și autorizate și îndeplinesc cerințe stricte);
• riscul ca, prin deprecierea producției din țară, economia să se bazeze pe culturile din import.

Unul dintre efectele negative ale contrafacerii este faptul că s-ar putea diminua stimularea companiilor de ameliorare a plantelor, iar acestea să nu mai continue să investească timp și bani în dezvoltarea de noi tehnologii care pot contribui la asigurarea securității alimentare la nivel mondial și la atenuarea foametei și a sărăciei. În plus, semințele contrafăcute riscă sănătatea și siguranța lucrătorilor și a agricultorilor.

Ameliorarea plantelor este angajată în inovație și în livrarea de produse de calitate agricultorilor, crescând astfel securitatea alimentară și încurajând dezvoltarea socială.

Contrafacerea de semințe este în fapt o concurență neloaială din cauza prețului mult mai mic, fapt pe care fermierii trebuie să-l înțeleagă cât se poate de bine.

Începând cu anul 2017, AISR colaborează cu detectivi particulari care derulează o analiză competentă și obiectivă a pieței de semințe care este foarte expusă la comerțul fraudulos, fiind o piață de nișă în cadrul căreia se vehiculează sume importante de bani.

Bătălia se dă, pe toate planurile, și între „sămânța certificată“ și cea „necertificată“. Sămânța necertificată se poate referi la sămânța din hambar (sau așa-numita „din pătul“), dar și la amestecuri de semințe, specifice celei contrafăcute.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), ai cărei membri sunt companii producătoare de semințe, cu genetică de înaltă clasă, s-a confruntat cu unele cazuri de contrafacere, falsificatorii păcălind fermierii cu sacii aproape identici cu cei originali.

Falsificatorii pun în circulație și încearcă să comercializeze în mai multe zone de interes agricol semințele contrafăcute. În acest sens sunt utilizate centre de copiere și printare, se utilizează autocolante cu denumire și grafică similară cu cea a mărcii falsificate și de cele mai multe ori se vinde marfa fără documente justificative.

Alianța Industriei Semințelor din România lucrează cu autoritățile de reglementare pentru punerea în aplicare și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală pentru a se asigura că numai produsele autentice, semințele certificate sunt comercializate și utilizate într-un mod sigur, responsabil de către fermieri.

Antonia Ivașcu, director executiv AISR

Majoritatea plantelor de cultură și din flora spontană se înmulțesc prin semințe. Așa cum se știe, plantele reprezintă veriga de bază a lanțului trofic fără de care viața pe pământ ar fi imposibilă. Atunci când vorbim de plante și de semințele lor, ne gândim la cea mai sigură și bună sursă de hrană pentru om și animale, la cele mai valoroase resurse medicinale, energetice, la oxigenul necesar respirației produs de plante prin sinteza dioxidului de carbon, exemplele putând continua.

Plantele, în misiunea lor dată de Creator, au capacitatea de a transforma nevăzutul în ceea ce noi vedem, pipăim, respirăm sau mâncăm, acestea sintetizează cu multă măiestrie substanțele chimice pe care noi nu le vedem de cele mai multe ori cu ochiul liber, din aer și sol, procesându-le și oferindu-le apoi sub formă de hrană sănătoasă pentru om și animale. Din punct de vedere spiritual sămânța este privită ca fiind cuvântul lui Dumnezeu, așa cum frumos este explicată de însuși Mântuitorul Lumii, Iisus Hristos, în Sfânta Scriptură, în Pilda Semănătorului. În ochii unui creștin sămânța poate fi privită ca o microtrinitate pământească, ca o microcapsulă de viață pentru viață, o treime compusă din embrion, endosperm și tegument. Sămânța are valoare de tezaur pentru că valoarea ei nu poate fi cuantificată în bani sau aur. Fără bani sau aur se poate trăi, însă fără mâncare, nu. Probabil că de aceea în mitologia greacă Mildas al Frigiei vorbește despre zeul Silenus, care putea transforma totul în aur. Aflând de acest lucru, un om bogat a vrut să se folosească de privilegiul oferit de zeu și i-a cerut acestuia ca orice obiect de care se va atinge să se transforme în aur. Zeul i-a împlinit dorința și tot ce atingea acest om se transforma în aur. Bucuria lui a fost mare, însă nu pentru mult timp. După două-trei zile setea și foamea l-au răpus și i-a cerut stăruitor zeului să-l ajute să revină cum a fost, altfel va muri de foame. 

Patrimoniu pierdut...

Grija pentru pâinea cea de toate zilele a fost și trebuie să fie o preocupare majoră pentru noi. Din păcate, absorbiți și noi nu de mirajul aurului ca cel din mitologia greacă, ci de multe alte înșelăciuni ale epocii moderne, am neglijat păstrarea semințelor semănate din lucrarea lui Dumnezeu peste țara noastră, semințe pe care le-au șlefuit prin muncă de selecție moșii și strămoșii noștri sau au fost create în unități de cercetare. Dacă analizăm cu atenție cataloagele oficiale ale plantelor de cultură din România, vedem că de-a lungul timpului s-au pierdut sute de creații biologice valoroase. Pe lângă acestea, s-au pierdut și numeroase cultivare importante denumite științific populații locale care nu au fost niciodată înscrise în cataloagele oficiale ale plantelor de cultură din România și au fost menținute de cultivatorii noștri în sistem gospodăresc. 

Indiferența statului față de această nobilă misiune de conservare a patrimoniului genetic autohton (a semințelor) a făcut să renască din rândul societății civile mai multe organizații cu preocupări voluntare pentru păstrarea semințelor românești. Cea mai activă dintre acestea se numește „Semințe cu suflet“ în fruntea căreia se află doamna Rodica Meirosu. Membrii acestei grupări voluntare se reunesc periodic în diverse locații din țară, acolo unde găsesc deschidere și în cadrul acestor întâlniri realizează schimburi de semințe, oferind tuturor doritorilor semințe și informații utile despre acestea și răspândind „bucuria de a darui“. La Buzău, aceste întâlniri au loc periodic la Centrul Cultural „Al. Marghiloman“ prin bunăvoința conducerii acestui centru, dar mai cu seamă prin dragostea și disponibilitatea doamnei director Elena Izbășoiu, care a reușit să creeze tradiție în acest sens. 

Noua Arcă a lui Noe

Nu întâmplător la Buzău se organizează astfel de reuniuni, ci pentru că horticultura buzoiană are rădăcini adânci care se pierd în negura timpurilor, iar săpăturile arheologice întreprinse pe șantierele din județ au scos la iveală vase de lut pline cu semințe și depozite de semințe încă din perioada preistorică, cele mai concludente fiind din epoca bronzului, cultura Monteoru. 

Horticultura a evoluat de-a lungul timpului prin implementarea tehnologiilor noi și speciilor noi de plante aduse de emigranții bulgari, iar cei care au dezvoltat agricultura, implicit legumicultura modernă la Buzău au fost Constantin Garoflid, zona Buzău și partea de câmpie, Gogu Iliescu, la Cândești, Caloienescu, la Buzău. Să nu uităm rolul Episcopiei Buzăului și Mănăstirii Banului și, nu în ultimul rând, pe Iancu Marghiloman, tatăl cunoscutului om politic și de cultură Alexandru Marghiloman, cum frumos mărtu­risește despre el Constantin Garoflid în calitatea sa de ministru al Agriculturii ca fiind „cel mai bun plugar din Muntenia“. De aceea, nu întâmplător aceste reuniuni au loc periodic la Centrul Cultural „Al. Marghiloman“, venind ca o continuare a tradiției pe care acesta a păstrat-o cu sfințenie și pe care noi trebuie s-o ducem mai departe. 

Sperăm ca pe viitor aceste reuniuni să beneficieze și de suportul logistic și științific al viitoarei Bănci de Gene preconizată a se înființa la Buzău. Înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale la Buzău, cu misiune clară în conservarea resurselor genetice vegetale din legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale, ar avea o contribuție majoră în păstrarea și valorificarea patrimoniului genetic autohton la standardele științifice actuale. Metaforic vorbind, aceasta ar trebui să fie o Arcă a lui Noe deoarece amenințările climatice, dezastrele chimice, biologice, nucleare și, nu în ultimul rând, neglijența omului pun în pericol resursele genetice autohtone precum și siguranța și securitatea alimentară a poporului român. 

Plecând de la această idee, poate că nu întâmplător cea mai mare Bancă de Gene din lume situată la Cercul Polar în Norvegia poartă pe frontispiciu „semințe pentru vremea de apoi“.

Sperăm ca autoritățile centrale și locale să înțeleagă necesitatea conservării și valorificării patrimo­niului genetic vegetal autohton deoarece acesta, pe lângă limbă, tradiție și obiceiuri, poate fi numit pe bună dreptate element de patrimoniu și identitate națională. 

Costel VÎNĂTORU

Costela Toma și soțul său italian s-au reîntors în țară, în localitatea Puiești, județul Buzău… De 5 ani investesc mii de euro în semințe certificate… Și, ca buni gospodari, cu suflet mare, nu stau pe gânduri și oferă din suflet și altor pasionați rodul muncii lor.

Costela, de mic copil, iubește neîncetat florile, iar acest lucru a determinat-o să investească în propria pasiune, povestește aceasta. „Iubesc florile! Am și o grădină, în care cultiv legume de la Buzău. Împreună cu soțul am adunat nalbe de colecție, hibiscus de grădină, știr ornamental comestibil, moțul curcanului, floarea-soarelui neagră etc. Practic, am acasă o grădină de vis! Cu toate că am stat 13 ani în Italia, de 5 ani am revenit în țară, alături de soțul meu italian, care este și el pasionat de flori“, ne spune Costela.

Aceasta este colecționară de maci, nalbe și trandafiri, pasiune pe care a dobândit-o de la mama sa. „Mama mea era o mare iubitoare de flori. Aveam de toate, de la leandri, mixandre, până la crini românești care parfumau micuța grădină din fața casei. Îmi aduc și acum aminte cum lângă fântâna din curte creșteau impunătoare și mărețe nalbe albe și roz. Dorința mea dintotdeauna a fost să am o grădină mare plină cu toate florile pământului, iar acest vis a prins contur în cele din urmă“, adaugă aceasta.

Paradisul florilor există... în grădina Costelei

În tot acest timp, aceștia se bucură de trei grădini pline de flori, de pe o suprafață de 2.400 mp în jurul casei, mărturisește aceasta. „Anul acesta vor fi pe rod 30 de pomi fructiferi și am cca 100 mp unde plantez diferite soiuri de legume. Eu iubesc cu patimă, pot spune, tot ceea ce se numește floare, de la primii ghiocei până la crizantemele târzii de toamnă. Am încercat să țin o evidență a tuturor speciilor, dar în timpul verii am pierdut numărul. Oricum, mă apropii de 200 de soiuri: flori anuale, perene, arbuști de ornament, suculente și cactuși. Totodată, mă mândresc cu colecțiile de maci de ornament, nalbe, hibiscuși de grădină, dalii, crini românești și imperiali, gladiole și tuberoze.“

Mii de euro în semințe

Multe semințe și bulbi au fost aduse din Italia, dar și din Olanda, Spania și Anglia. „Pe lângă munca asiduă, de zi-lumină, am investit mulți bani, chiar mii de euro, iar fiecare comandă a mea adusă de curier depășește 500 ron. Chiar și zilele acestea aștept o comandă de 13 crini Amaryllis. Fiind iubitoare de flori, particip la diferite piețe împreună cu grupul «Semințe cu suflet» pentru a oferi din tot ceea ce am tuturor persoanelor. Menționez că trimit semințe în toată țara din frumoasele mele flori. Dorința mea este ca în fiecare curte să fie un paradis de flori. Aș vrea să participăm la toate expozițiile, dar nu ne permite timpul“, conchide Costela Toma.

Pe lângă prețioasele semințe, cei interesați sunt sfătuiți de Costela cum să le cultive pentru a avea recolte cât mai bogate și să se bucure de darurile oferite de natură. Aceasta susține practicarea unei agriculturi la scară mică și, totodată, încurajează schimbul de informații despre tehnicile agricole ecologice, dar pledează și pentru revenirea la soiurile de legume autohtone, de altă dată.

Beatrice Alexandra MODIGA

În localitatea Săhăteni, județul Buzău, Rodica Meiroșu este numită „mama semințelor cu suflet din România“… Și este numită așa pe bună dreptate deoarece este coordonatoarea unui grup extrem de unit, numit „Semințe cu suflet“, care are peste 1.800 de membrii ce au la bază o singură credință: dăruirea propriei pasiuni! În cadrul grupului au loc deja piețe de semințe în toată țara. Acești membri cultivă soiuri autohtone, iar semințele le păstrează pentru a le dărui celor care doresc să le dețină în propria grădină, cu condiția să le dăruiască la rândul lor.

Dar din dar se face rai!

Rodica Meiroșu dăruiește o sumedenie de semințe tradiționale, nemodificate genetic, gratis, cu mesajul „Cultivați, înmulțiți, iar din ce vă prisosește, dați mai departe!“. „De mic copil am fost atrasă de plante, de tot ce este verde în jurul meu. Părinții meu au fost oameni gospodari cu dragoste de pământ. Am locuit la oraș 30 de ani, dar mi-am dat seama că locul meu este acolo unde m-am născut, în comuna natală, să îmi plimb pașii în grădina de legume sau în grădina de flori, să aud foșnetul frunzelor și să simt parfumul florilor. Am început să strâng semințe de legume, soiuri vechi, întâi de la bătrânii din sat, apoi din toate colțurile țării deoarece consider că este o comoară care trebuie păstrată. Administrez un grup de pasionați de grădinărit, „Semințe cu suflet“, ce are în jur de 1.800 de membri, iar împreună cu ei organizăm piețe de semințe gratuite (semințe de legume, plante aromatice și medicinale, flori) în multe orașe ale țării. Suntem la al patrulea sezon, iar de patru ani umblăm prin țară cu sacoșele pline cu semințe“, adaugă Rodica Meiroșu.

La evenimentele inițiate de grupul „Semințe cu suflet“ se distribuie gratuit semințe țărănești, soiuri vechi, reproductibile, nemodificate genetic, dar și butași, bulbi, rizomi, plante cu rădăcină, toate cultivate în grădinile proprii ale participanților, în scopul perpetuării plantelor curate și sănătoase, a soiurilor de calitate și pentru apărarea biodiversității. Grupul organizează asemenea acțiuni de mai bine de trei ani, atât în țară (București, Buzău, Ploiești, Pitești, Iași, Slatina, Deva, Brașov, Galați, Timișoara, Baia Mare, Brăila, Constanța), cât și în Republica Moldova. Oricine este liber să solicite și să ofere, fără condiții de schimb sau cu un preț, adaugă coordonatoarea. „Până acum am organizat 23 de piețe în țară! De asemenea, am participat la trei festivaluri: Festivalul Tomatelor, care a avut loc la Buzău (unde am luat premiul de Excelență), Festivalul Biodiversității de la București, dar și Festivalul Biodiversității de la Chișinău, din Republica Moldova“.

Grădina mondială a biodiversității de la Săhăteni

Aceasta cultivă o suprafață de 1.500 mp cu legume, plante aromatice și medicinale, flori, pomi și arbuști fructiferi și consideră că semințele tradiționale au șansa să supraviețuiască dacă sunt păstrate, cultivate, înmulțite și dăruite altor grădinari, adaugă omul care muncește și dăruiește în același timp. „Căutăm să le împrăștiem în toată țara. Unele soiuri au dispărut, din păcate, și sunt regăsite în alte zone, cu totul îndepărtate și căutăm să le înmulțim. Sunt căutate în special soiurile de roșii vechi cu gustul de altădată. Îmi place să fac colecție de roșii din toate zonele României, dar și din străinătate, de aceea în grădina mea am peste 80 de soiuri de tomate, adunate și din Grecia și America. Totodată, am roșii cherry Yellow 80 de la Stațiunea Legumicolă Bacău. Caut să păstrez semințele românești. Spre exemplu, soiul rotund de roșii, numite Tigănești, adus din America, sau un soi de porumb de floricele, popcornul alb, care nu se mai găsește. Am și dovlecel șarpe, cu două culori, este gustos și trece de un metru lungime, aclimatizat la SCDL Buzău“, conchide Rodica Meiroșu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Sâmbătă, 27 octombrie 2018, la sediul Facultății de Zootehnie a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad", s-a desfășurat evenimentul intitulat "Piața de semințe cu suflet", ajuns la cea de-a treia ediție. Cei prezenți au putut face schimb de semințe străvechi nemodificate genetic, provenind din gospodării, asociații și instituții din țară și din străinătate.

Din suflet pentru suflet!

Una din marile probleme ale alimentației moderne o reprezintă faptul că nu se mai cultivă semințele tradiționale decât la scară foarte mică. Acestea riscă să se piardă, în timp ce noi ne hrănim cu fructe, legume și verdețuri lipsite de gust, provenite din semințe hibridate și chiar modificate genetic. În acest sens, diverși fermieri mici din județul Iași, cât și din județele învecinate s-au adunat la Iași pentru a face schimb de semințe tradiționale, provenind din gospodării și de la diverse asociații. Evenimentul a fost organizat de grupul de producători "Semințe cu suflet", iar gazda celei de-a treia ediții a fost Doina Leonte, șef lucrări la Facultatea de Zootehnie din Iași. „La a treia ediție putem spune că avem deja experiență și abia așteptăm să vină și ediția a patra. Piețele de semințe cu suflet sunt evenimente organizate de membrii unui grup, care are peste 2.000 de persoane din toată țara, și care se adună în spațiul virtual, dar și real, nu doar pentru a schimba sfaturi și idei, ci și pentru a schimba semințe între ei. Dorința noastră este ca aceste semințe să se păstreze și să se multiplice. Cele mai multe dinte acestea sunt de la soiuri tradiționale de legume, plante aromatice, flori, dar și semințe tradiționale, de pe alte meleaguri, cum ar fi: Basarabia, Rusia și Franța. Chiar dacă, acestea nu sunt semințe tradiționale românești sunt semințe tradiționale din alte zone, care seamănă oarecum ca și climă, cu cele din țara noastră. Rugămintea noastră este ca, cel puțin aceste soiuri să fie păstrate în gospodăriile proprii și bine ar fi ca persoanele, care au luat aceste semințe să le ofere la rândul lor, astfel încât acest fenomen să se extindă și să nu fim doar câțiva, dintre cei care se ocupă cu așa ceva.“

Dar din dar … se face rai!

Majoritatea celor prezenți la acest eveniment și-au manifestau surprinderea şi entuziasmul de a vedea că unele dintre semințele pe care le-au găsit la acest eveniment, erau din categoria culturilor, pe care le credeau pierdute.

Alina Florina Martinaș Ioniță, din localitatea Bălteni, județul Vaslui a venit pentru prima dată la un astfel de eveniment și consideră că semințele sunt un dar pe care trebuie să îl dăruim, nu să îl vindem: „Este prima interacțiune de acest gen pentru noi, deoarece suntem de curând în grupul "Semințe cu suflet". Noi am venit anul acesta cu ce am avut prin grădină, mai exact soiuri de goji, dar și semințe de dovleci, mărar, moștenite de la străbunica mea. Este o inițiativă lăudabilă, deoarece semințele sunt într-adevăr un dar, pe care ar trebui să-l dăruim mai departe, nu să-l vindem!“

Costela Toma a poposit la Iași, din localitatea Puiești, județul Buzău, cu o sumedenie de semințe pentru flori, în special semințe unice de maci: „Am o grădină de 2.400 mp numai cu flori, adunate din toată Europa. Sunt colecționară, în primul rând de maci, nalbe și trandafiri, pasiune pe care o am dobândit-o de la mama mea.“

Anca Ursu Elena, de Grădina Bogdănița, din județul Vaslui este prima dată când participă și a făcut mulți oameni fericiți, cu semințele sale tradiționale: „Aceste inițiative sunt lăudabile și trebuie sprijinite! Devenită membru boboc la semințe cu suflet am fost întâmpinată cu multă drag și diverse sfaturi. Sala a fost plină cu semințe, tigve, cartofi, sorg, napi, ardei, verdeață, flori și multe bunătăți din diferite gospodării, din județele Iași, Buzău, Constanța, Ialomița, Vaslui și spre plăcerea mea, mulți gospodari de peste Prut. Noi am venit la piață cu câte ceva din fiecare, cu semințe, cu produse proaspete aduse direct din grădină, pentru ca fiecare să-și ia tomata sau ce dorește și să-și recolteze singuri semințele dorite, dar și cu o zacuscă tradițională și o dulceață de gutui. Am mai adus de la bunicu’ semințe de fasole urcătoare mov, care la fiert se fac verzii și știuleți de porumb, pe care îi luasem de decor, până să ne trezim că vin oamenii să ne spună că porumbul respectiv, este un soi vechi foarte căutat.“

Gheorgiu Necula din Roman, județul Neamț a adus semințe autohtone de tomate și fasole, din mica sa grădină: „Am venit cu semințe de tomate și fasole grasă. Cultivăm doar pentru familie o suprafață de 50 mp și avem undeva în jur de 40 de soiuri de roșii și plus alte legume. Ne-am gândit să mâncăm sănătos, și dacă tot avem o bucățică de grădină, de ce să o lăsăm nefolosită? De mult timp facem schimburi de semințe sau cumpărăm.“

Bărlădeanu Aneta, din localitatea Cotnari, județul Iași a venit cu de toate și a lut la rândul ei, ce se putea lua: „Am adus fel de fel de bulbi, semințe de țelină, fasole, dovleci decorativi, castraveți, roșii, crăițe și salvie. Am trei ani de zile de când sunt în acest grup și îmi este folositor, deoarece facem schimburi de semințe permanent. De altfel, ce am primit am înmulți și am dăruit mai departe.“

La piața de semințe am găsit-o și pe Vicky Militaru, din Botoșani, care este o mare amatoare de ce este sănătos; aceasta lasă plantele așa cum le-a lăsat mama naturii, fără să le stropească: „Am dăruit topinambur, șofrănel, semințe de dafin, ardei Cornul caprei de Buzău, sorg, un soi nou, pe care l-am primit și eu în urmă cu doi ani și vreau să-l dăruiesc mai departe. Sunt o mare amatoare de ce este sănătos, curat și nestropit, și cum le-a lăsat mama natură, așa le-am lăsat și eu la rândul meu.“

O altă participantă a fost Geanina Pop, din Iași, care a adus semințe de plante medicinale: „Am venit cu semințe din plante medicinale, deoarece acesta este specificul grădinii mele, mici, dar care are de toate. Aici, am adus semințe de legume, plante aromatice și decorative. O astfel de activitate...vine pur și simplu din noi. “

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Să asiguri hrana necesară pentru întreaga planetă nu este o sarcină pentru cei slabi de inimă.

Până în 2050 se estimează că planeta va avea cu două miliarde de oameni mai mult. Aceștia se vor alătura celor șapte miliarde de azi aflați în căutarea unor fructe și legume mai sănătoase, de calitate mai bună și mai delicioase, cu uleiuri sănătoase și proteine. Și vor dori cantități mai mari.

Într-adevăr, fermierii și toți cei din industria agricolă sunt într-o cursă pentru dublarea producției de alimente, necesară pentru a hrăni nouă miliarde de oameni în următorii 30 de ani, în ciuda unor amenințări precum boli ale plantelor, dăunători, diminuarea suprafețelor agricole, surse mai puține de aprovizionare cu apă sau schimbări climatice.

Nu este de mirare de ce securitatea alimentară a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă lumea.

Nu există soluții simple pentru a ne asigura că vom avea suficientă hrană în anii următori. Asta necesită o abordare holistică, dar și soluții și inovații adoptate în cadrul unei rețele coordonate care să includă companii, autorități publice și parteneri din rândul societății civile. Dar, dispunem de „semințele“ unor inovații promițătoare. Avem semințe și în sensul literal. Semințe care au fost tratate pentru a ajuta fermierii și comunitățile rurale din întreaga lume să prevină boli ale plantelor sau atacul unor dăunători.

Tratamentele aplicate plantelor sunt realizate cu produse chimice sau biologice, de obicei insecticide sau fungicide, acestea fiind aplicate semințelor înainte de semănat. Semințele tratate permit fermierilor să protejeze recoltele într-un mod eficient și eficace încă de la stadiul de sămânță, diminuând sau eliminând nevoia unor măsuri de protecție în stadiul de plantulă sau plantă matură.

Aceleași semințe îmbunătățesc culturile, uniformitatea producției și randamentele obținute, permițând fermierilor să beneficieze de recolte mai bogate, cu un grad de siguranță mai mare și mai puține riscuri. Chiar dacă cel mai indicat tratament aplicat depinde de un număr mare de factori, este clar că din ce în ce mai mulți fermieri apelează la semințe tratate.

De exemplu, anul trecut peste 70% din grâul și porumbul semănat de fermierii europeni a avut la bază semințe tratate, în creștere față de ponderea de doar 10% înregistrată în urmă cu 20 de ani. Rapița, floarea-soarelui, ovăzul și alte culturi provin, din ce în ce mai mult, din semințe tratate.

Acest lucru se întâmplă într-o perioadă în care amenințarea produsă de diverși dăunători este la cele mai înalte cote, pe toată suprafața globului. Se estimează deja că dăunătorii și bolile plantelor sunt responsabile de 40% dintre pierderile totale în producția globală agricolă, iar tendința este una de creștere, având în vedere că bolile și dăunătorii care distrug plantele continuă să se răspândească.

Oricum, tratarea semințelor nu vine fără o doză de scepticism din partea publicului, unii afirmând că astfel este pusă în pericol viața animalelor din sălbăticie sau a albinelor.

Este nevoie ca noi, cei din domeniul agricol, să îmbunătățim felul în care ne adresăm publicului. Un mit din această categorie este acela că semințele tratate au culori mai puternice ca urmare a unor mutații. Adevărul este că sunt adăugați coloranți prietenoși cu mediul pentru a-i ajuta pe fermieri să știe ce tip de semințe să planteze și când să facă acest lucru. Nu e nimic nenatural în asta. Încercăm doar să facem viața fermierilor mai simplă.

Trebuie să vorbim și despre beneficiile extraordinare rezultate din producția eficientă a alimentelor, cu randamente superioare, valori nutritive mai mari și mai puține amenințări venite din partea dăunătorilor, buruienilor, bolilor sau temperaturilor extreme.

În plus, trebuie să invităm prietenii preocupați de aceste aspecte în conversații și să căutăm să înțelegem mai bine punctele lor de vedere. Fie că vorbim despre protejarea surselor de apă, reducerea amprentei de carbon sau educarea lumii privind promisiunile tratării semințelor, toți vom avea de câștigat dacă oferim o platformă deschisă de colaborare și inovare, care să scoată în față cele mai bune idei, venite atât din interiorul, cât și din exteriorul industriei noastre.

Companii mari precum Corteva Agriscience au puterea de a-i convinge pe cei mai buni și inteligenți jucători din lanțul valoric, pornind de la furnizori, comercianți și până la consumatorii care achiziționează hrana pentru creșterea căreia aducem și noi o contribuție. Fiecare trebuie să se implice mai activ în relația cu organismele de reglementare și cu ONG-urile care vor defini viitorul agriculturii și al tehnologiilor de tratare a semințelor, aici, în Europa și pe întregul glob. Nu există opțiunea de a ne sustrage. Oricine din domeniul agricol va fi afectat și toți avem responsabilitatea de a face ceva, de a ne face vocile auzite și de a ne asigura că dispunem de un mediu în care fiecare este respectat și în care diferența de idei este promovată.

Dacă vom face asta nu mă îndoiesc că vom continua să revoluționăm mâncarea pe care o producem, conținutul de proteine oferit și comunitățile agricole pe care le deservim în toată lumea.

Maria CÎRJĂ

Marketing Manager România & MoldovaCorteva Agriscience™
Agriculture Division of DowDuPont ™

Ing. I. Binder, fost director de IAS, şi ing. Mihai Angelescu (tel.: 0744.487.557) seamănă de aproape zece ani grâu la Comana, cu tasare pe rând la 17,5 cm şi în 2018 au recoltat 8.300 kg/ha folosind o semănătoare simplă la tractor.

Trebuie subliniat că efectele optime pozitive la tasarea pe rând se obţin în anumite condiţii:

• • Prima este că orientarea direcţiei de semănat faţă de vântul dominant în zona orografică să fie cât mai aproape de idealul perpendicular.

Vântul dominant este cunoscut orientativ de agricultorii locali, dar tehnica are nevoie de unele certitudini. Astfel, am căutat şi brevetat trei invenţii în acest sens.

Determinarea evaporării direcţionate, din care ultima variantă premiată la Geneva, a fost verificată pe Platforma Meteo de la Fundulea, director general fiind prof. dr. Gh. Sin, iar ing. R. Gărgăriţă a adunat citirile în cifre aşezate într-un grafic rezultând săgeata direcţiei ideale de semănat în zonă.

• A doua condiţie optimă pozitivă este mărimea deschiderii urmei de tasare dată de distanţa dintre rânduri. Aceasta are un reper sever – rezistenţa la colmatare, care în urma întâmplării fericite din ’93 cu adâncime şi deschidere minimă la fenomenul îngheţului, s-a petrecut la şase săptămâni de la semănat. Am înţeles şi că în 2003, după 4 luni de la semănat, totul a fost bine. Amintim că distanţa de 17,5 cm dintre rânduri a fost verificată 10 ani în producţie fără a remarca scăderea, ci creşte­rea producţiei cu peste 10%. Director de excepţie la Amzacea, dr. ing. Dumitru Manole.
• A treia condiţie optimă este ca impactul atmosferic cu suprafaţa semănată să permită un efect pozitiv asupra suprafeţei semănate, respectiv distanţa de 12,5 cm pe lângă colmatare rapidă este mai apropiată de neted, are o parcurgere a curenţilor scurtă şi astfel mai poate antrena particule de sol, în timp ce la 17,5 cm spaţiul este mai mare, iar parcurgerea se transformă în atenuare şi deci antrenarea de particule de sol este minimă şi merită titulatura de „reducerea drastică a eroziunii de vânt“.
• Cât priveşte eroziunea de apă, deschiderea mare (17,5 cm) aduce un ajutor deosebit de preţios la acumularea ploilor reduse cantitativ şi în general măreşte acumularea apei în sol. Retenţia apei la pantele mici este deosebit de valoroasă la nivelul versantului rigolei.
• Temperatura pe suprafaţa rigolată de urme de tasare este de regulă ceva mai mare decât la suprafaţa netedă pentru că pe fundul urmei de tasare mişcarea aerului este foarte redusă, iar diferenţa faţă de terenul neted poate depăşi 10 grade în anumite situaţii. În acest sens s-a făcut un studiu de lungă durată la Staţiunea Valul lui Traian de dr. ing. Mărioara Nicolaescu pe un poligon cu rigole orientate pe cele patru puncte cardinale unde s-a urmărit temperatura în rigolă şi pe terenul neted cu diferenţe permanente. În acest fel se definesc momente de confort termic pentru plante în ferestrele iernii, dar între neted şi zona cu urme există permanent o diferenţă.
• Atenuarea curenţilor de aer influenţează drastic reducerea evaporării. Iarna, la nivelul solului temperează curenţii de aer, salvând plantele de îngheţ. Aşa s-a întâmplat în 19 noiembrie 1993 şi 27 februarie 2003, la o etapă de 10 ani. Aşa cum decurg fenomenele meteo în prezent, creşte riscul de scurtare a etapelor la mai puţin de 10 ani la calamităţile prin îngheţ. De asemenea, a crescut îngrijorător prezenţa grindinei şi a volumului de apă în timp scurt care fac pagube foarte mari. Tasarea pe rând conduce la o viaţă mai lungă a solului şi la un plus consistent de recoltă, 10% la 8.300 = 830 kg la ha. Un exemplu: 83 tone la 100 ha.
• Astăzi tasarea pe rând este o componentă a agregatelor complexe de semănat cu pregătire simultană a terenului, fără îndoială o invenţie deosebit de valoroasă şi bine-venită pentru răsărire rapidă, folosindu-se astfel din plin timpul favorabil al toamnei.

Un amănunt disonant este dispozitivul de nivelare simultan care readuce o stare pe care o dorim de mult dispărută. Să ne gândim la efectele ei negative, începând cu pulverizarea solului care-i scurtează viaţa, prin creşterea alarmantă a eroziunii de apă şi de vânt, a pericolului de îngheţ în pragul schimbării catastrofale a climei pe care o trăim. Toate acestea pentru o iluzie diabolică a vitezei care pe șosea şi în câmp aduce nenorocirea.

În cazul de faţă, o creştere a randamentului muncii înseamnă economii la salarii = iluzii hilare, sporul de recoltă pe care o dau urmele... ignorate; toate sunt un dar al impactului atmosferic de neînchipuit. Rezolvarea problemei: o uşoară reducere a vitezei la semănat şi renunţarea la nivelat. Punct.

Fig. 1 – Poligonul în care s-au făcut determinările privind termometria comparativă cu suprafaţă netedă, precum şi evaporarea pe puncte cardinale cu evaporimetre originale.

Fig. 2 – Orientarea optimă a direcţiei de semănat prin direcţia evaporării dominante.

Ing. Eugen Florea

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila vinde la prețuri avantajoase semințe certificate pentru culturile de toamnă netratate, tratate cu fungicid și cu insectofungicid, respectiv:

– orz – soiurile: Smarald, Cardinal, Ametist (categoria biologică Baza);

– grâu – soiurile: Glosa, Miranda, Boema, Pitar (categoria biologică Baza).

Relații la tel.: 0724.527.431; 0723.689.742; 037.291.95.32.

Adresa: Brăila, Șoseaua Vizirului, km 9.

De obicei, fermierii aleg cu multă atenție hibrizii și soiurile de rapiță și cereale păioase din oferta companiilor de semințe, luând în considerare aspecte ca: producțiile realizate anterior la un soi/hibrid, grupa de maturitate, potențialul genetic de producție, germinația, rezultatele obținute în loturile demonstrative aflate în cele mai apropiate locații și multe altele. Dar de sămânță cine are grijă?

Lebosol® – Total Care este îngrășământul lichid starter destinat aprovizionării inițiale a plantulelor cu elemente nutritive. Aplicat pe sămânță deodată cu insectofungicidul, constituie sursă de elemente nutritive disponibile de la germinare până la 6 săptămâni după răsărire. Prin utilizarea Lebosol® – Total Care la tratamentul seminței se previn eventualele probleme provocate de temperaturi scăzute, băltiri, secetă, pH nefavorabil, pregătirea terenului etc. Este un produs formulat pentru a avea o aderență maximă pe semințe. Are rol de îmbunătățire a capacității tinerelor plante de a absorbi microelementele necesare în primele faze de creștere.

Avantajele utilizării Lebosol® – Total Care:

• Aprovizionare optimă din start cu elemente nutritive.
• Creșterea capacității plantulelor de a absorbi substanțele hrănitoare din sol.
• Prevenirea stresului indus de carența de elemente nutritive.
• Dezvoltare inițială mai bună.
• Dezvoltarea unui sistem radicular mai profund.
• Oferă rezistență la condițiile agroclimatice nefavorabile.
• Rețetă adaptată pentru tratamentul seminței.
• Reduce abraziunea și formarea prafului.

Lebosol® – Total Care aplicat pe semințe asigură plecarea rapidă și uniformă în vegetație a tinerelor plante ca bază pentru obținerea de producții ridicate și de calitate.

Lebosol® – Total Care conține aminoacizi ușor asimilabili, sub formă de Aminosol®, în amestec cu macro și microelemente și acționează ca biostimulator și fertilizant echilibrat pentru o înrădăcinare optimă a plantelor. Tratamentul asigură aprovizionarea eficientă cu elemente nutritive pe o perioadă de până la 60 de zile după germinare. Astfel, tinerele plante sunt mai puțin predispuse la stres, mai viguroase și tolerează mai bine agenții patogeni.

Tratarea semințelor cu Lebosol® – Total Care pregătește suplimentar semințele pentru a germina rapid și uniform, indiferent de condițiile de mediu.

Din experiența noastră, Lebosol® – Total Care este compatibil cu toate insectofungicidele uzuale.

Recomandăm utilizarea Lebosol® – Total Care în această perioadă la tratarea seminței de cereale păioase (grâu, orz, triticale) în doză de 3-5 l/tonă, iar la rapiță de toamnă în doză de 5 l/tonă.

Lebosol® – Total Care se caracterizează prin dispersia uniformă și aderența foarte bună pe suprafața boabelor. Datorită utilizării la tratament a Lebosol® – Total Care se constată acoperirea uniformă a seminței cu soluție. În plus, aceasta va trece foarte ușor prin tubulatura semănătorii.

Lebosol® – Total Care este suplimentul starter ideal al insectofungicidelor.

Atenție! Pentru buna omogenizare a soluțiilor și grad maxim de acoperire a seminței recomandăm utilizarea echipamentelor specifice de realizare a tratamentelor.

Lebosol® – Total Care pune grâul pe picioare!

În lanțul tehnologiilor de cultura plantelor, lucrarea de semănat ocupă un loc foarte important. De calitatea pregătirii patului germinativ și a semănatului depind: răsărirea explozivă și uniformă, asigurarea densității plantelor, fără goluri, răsărirea unor plante viguroase în lupta cu buruienile și, în final, recoltele bogate.

În teren corespunzător pregătit, răscolit, sămânța ajunge la diferite adâncimi, răsărirea este eșalonată și cu multe goluri, plantele sunt debilitate, ușor atacate de boli și dăunători și învinse în concurența cu buruienile, iar în final nivelul recoltelor este scăzut și de slabă calitate.

De exemplu, la sfecla de zahăr, când patul germinativ a fost pregătit adânc, sămânța a ajuns la: 2 cm 16%, 3-4 cm 56% și la 6 cm 28% și a răsărit doar 30% din sămânță.

La porumb, decalajul de răsărire de 2 frunze față de plantele vecine diminuează producția cu 30% pe plantă.

Pentru germinarea semințelor acționează:

• • Factorii interni care au în vedere specia plantei, faza de coacere la care s-a recoltat, parcurgerea repausului seminal, structura tegumentului seminței etc.
• • Factorii externi care constau în:

1. a) asigurarea apei care constituie mediul în care se desfășoară procesele biochimice și diviziunea celulelor embrionului. Necesarul de apă este condi­ționat de compoziția chimică a seminței și variază între 40% și 60% în cazul cerealelor, 100% în cazul leguminoaselor pentru boabe și peste 100% în cazul sfeclei-de-zahăr, procente față de greutatea seminței;
2. b) asigurarea oxigenului necesar accelerării formării enzimelor care transformă substanțele cu molecula mare în substanțe simple care hrănesc embrionul seminței;
3. c) asigurarea unui prag minim de temperatură care este specific fiecărei culturi agricole (1-2°C pentru mazăre, 4-5°C pentru sfecla-de-zahăr, 7°C pentru floarea-soarelui, 8-0°C pentru porumb etc.).

Reacțiile biochimice care au loc în sămânță în timpul germinației se referă la acțiunea enzimelor proteolitice care transformă substanțele proteice în aminoacizi, a amilazei care transformă amidonul în maltoză și glucoză, iar mal­toza, la rândul ei, este transformată în glucoză și levuloză; de asemenea, există și acțiunea lipazei, care transformă substanțele grase în acizi grași.

În urma acestor transformări în bob se formează un lichid lăptos foarte bun pentru hrănirea tinerei plante (embrionul). Din substanțele rezultate în urma transformărilor enzimatice, o parte sunt oxidate și rezultă energia necesară creșterii embionului, iar cealaltă parte asigură materialul necesar pentru creștere. Ca urmare a creșterii embrionului, radicela rupe tegumentul seminței, iese, fiind protejată de coleoriză, și se fixează în sol.

În faza următoare iese tulpinița, fiind protejată de coleoptil, iar la semințele cu germinație epigeică (soia, fasolea) ies cotiledoanele.

Procesul de germinație durează atât timp cât embrionul se hrănește cu substanțele de rezervă din bob, adică până începe procesul de fotosinteză.

Accentuăm asupra importanței pregătirii patului germinativ numai până la adâncimea de încorporare a seminței în sol pentru asigurarea umidității necesare prin ascensiune capilară.

De exemplu, când patul germinativ pentru sfecla de zahăr s-a pregătit cu combinatorul până la 3-4 cm, umiditatea la nivelul seminței a fost de 26-29%, iar când s-a pregătit cu grapa cu discuri, mai adânc și cu pământul răscolit, umiditatea a fost de 6-12%.

Patul germinativ (fig. 1) sub sămânță trebuie să fie așezat, cu densitatea aparentă (Da) de 1,30 g/cm3, pentru a asigura aportul capilar, iar deasupra seminței Da 1,10 g/cm3 pentru a pătrunde ușor aerul și căldura și a străbate ușor tinerele plante.

De asemenea, este necesar pragul minim de temperatură fără de care nu începe activitatea enzimatică și deci nu apare procesul de germinație, iar sămânța mucegăiește sau putrezește în sol.

De aceea se impune ca în primăvară să se efectueze cât mai puține lucrări asupra solului, la umiditatea optimă și fără răscolirea pământului, numai până la adâncimea de semănat.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

AISR are ca misiune principală promovarea și susținerea utilizării semințelor certificate de către agricultori, în scopul creșterii producției agricole în România.

• Asociația AISR are 14 membrii reprezentând cele mai importante companii românești și străine care produc, procesează și comercializează semințe în România.
• Activitățile de producere, prelucrare și comercializare a semințelor în România se desfășoară în conformitate și cu stricta respectare a legislației în vigoare.
• Actuala legislație națională transpune legislația europeană (CE) și internațională (OECD) specifică privind calitatea semințelor și a materialului săditor.
• Fermierii români au acces la sămânță și material săditor la aceleași standarde de calitate și performanță valabile în întreaga Uniune Europeană.
• Limitele inferioare impuse de legislația națională în ceea ce privește germinația sunt aceleași ca și în celelalte state membre.
• Sămânța provenită din alte state membre îndeplinește condițiile de calitate impuse de legislație.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm contactați Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Instalația pentru selectat și tratat semințe prezentată de firma Valabris la târgul AGROMALIM este deosebit de complexă, fiind de producție franceză și fabricată de Daurais, singurul producător din lume al acestui tip de utilaj. Ceea ce individualizează utilajul prezentat este faptul că aduce la un loc instalațiile de selectare a semințelor cu cele de tratare. Pe lângă aceasta, totul este instalat pe o platformă mobilă. În acest fel, utilajul poate fi deplasat în orice loc al fermei, acolo unde este necesar să se realizeze selecția și tratamentul semințelor. Utilajul se pretează la pregătirea oricărui tip de semințe de cereale. După cum ne-a spus dl Sorin Marian, consilier tehnic al Valabris, pe lângă celelalte calități, această mașină o are și pe aceea de a fi foarte curată și pentru mediu, și pentru semințele pe care le prelucrează. Acest lucru se traduce prin aceea că asigură o separare aproape perfectă a impurităților de semințe și, mai apoi, o omogenitate foarte bună a soluției de tratament pe suprafața semințelor. „Performanțele acestea fac utilajul foarte solicitat de fermieri“, spune dl Marian.

Evident că un astfel de utilaj este foarte scump, iar în multe cazuri, în ferme medii și mici, achiziționarea sa nu este justificată. De aceea există posibilitatea de a fi închiriat în regim de prestări servicii. El poate fi deplasat în ferme, în locul unde agricultorii doresc să își pregătească sămânța. Această posibilitate se corelează, după cum spune reprezentantul firmei, cu dorința tot mai mare a fermierilor români de a folosi semințe performante și de bună calitate.

Utilajele pentru selecționarea și tratamentul semințelor au capacități diferite, în funcție de mărime. Cele mai mici pot procesa în jur de două tone de semințe pe oră. Cele mari pot lucra și 10 tone pe oră. Unele dintre ele sunt tip fermier, deplasarea lor făcându-se prin remorcare cu tractorul, iar altele sunt rutiere, adică pot fi deplasate pe șosea, cu un jeep sau microbuz. Cele de tip fermier ajung la capacități de 5 tone/oră, iar cele rutiere, așa cum spuneam, până la 10 tone/oră.

Prețul unei astfel de instalații începe de la 45.000 de euro, iar cea mai scumpă nu depășește 100.000 de euro. Pentru tratamentul semințelor se folosește o tehnologie volumetrică, care exclude orice eroare de dozare. Noutatea acestei tehnologii este aceea că, dacă dintr-un motiv oarecare este oprit fluxul de semințe în instalație, atunci se oprește și dozarea de substanță de tratament. Astfel se evită o creștere a concentrației în semințele deja tratate. Astfel, volumul de soluție prescris ajunge să coincidă exact cu volumul de soluție folosit.

Din punctul de vedere al mediului, instalațiile sunt atestate fitosanitar. Ele tratează doar cu soluții lichide, ceea ce exclude răspândirea în atmosferă a pulberilor chimice. Etanșările sunt făcute perfect, astfel încât operatorul nu intră în contact cu soluțiile utilizate decât în zona de alimentare cu acestea. Astfel, orice pericol de contaminare a mediului sau al operatorilor este total exclus atâta vreme cât codurile de bune practici sunt respectate.

Alexandru GRIGORIEV

Începând cu data de 11 septembrie 2017, compania Advanta Seeds a devenit oficial Membru Asociat al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR). Adunarea Generală al Alianței, a analizat şi acceptat cu unanimitate de voturi, cererea companiei Advanta Seeds de afiliere la AISR, apreciind activitatea de cercetare a Advanta, precum si relaţiile de bună colaborare cu cu toti partenerii din industria semintelor din Romania.

Compania Advanta Seeds, este parte a grupului agrochimic UPL (United Phosphorus Limited), originar din India, cu sediul central la Hyderabad. Cifra de afaceri a grupului UPL la finele anului 2016 a fost de 2.5 mld USD. Grupul agrochimic UPL este listat la Bursa din Bombay/India (BSE).

Compania Advanta Seeds are ca principal obiect de activitatate cercetarea-dezvoltarea, producerea si procesarea semitelor, la principalele culturi de camp: floarea-soarelui, sorg pentru boabe si de furaj, rapita, plante furajere, porumb si legume. In Europa, compania are 2 statii de ameliorare pentru floarea-soarelui: una in sudul Frantei (Savenes) si cea de-a doua, incepand cu anul 2017 in Ucraina. Compania Advanta are reprezentante comerciale in 40 de tari. Compania este prezenta in Romania din anul 2014, cu activitati de cercetare-dezvoltare, producere si procesare de seminte la floarea soarelui, dar si ca reprezentanta comerciala pentru zona Europei Centrale si de Est.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezinta  peste 80% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.

Alianța Industriei Semințelor din România are ca membrii onorifici Institul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, institutul de Fitotehnie Porumbeni-Republica Modova si Procera. 

Rapița de toamnă, o cultură ce își revendică an de an noi suprafețe în structura de culturi a tot mai multor ferme, a atins în toamna anului 2016 un apogeu istoric în România, depășind 700.000 hectare.

În multe zone ale țării, unele cu o mai mică tradiție în cultivarea rapiței, ca urmare a diverselor condiții climatice sau de natură agrotehnică înregistrate în toamna anului trecut, multe suprafețe au fost însămânțate la momente ce au depășit cu mult perioada optimă, ceea ce a condus la o mai slabă pregătire a plantelor pentru iernare. Temperaturile de peste iarnă au atins nivele istorice de -24°C pe parcursul mai multor nopți consecutive. Practic, pe o perioadă de peste 40 de zile nu s-au înregistrat temperaturi diurne pozitive. Cu toate acestea, hibrizii companiei Pioneer au demonstrat o remarcabilă rezistență la temperaturi scăzute.

Ce face ca această cultură să fie atât de atractivă încât să determine fermierul să își asume o însămânțare întârziată, deși nu este o măsură tehnologică recomandată? Cu siguranță sunt implicate foarte multe aspecte.

Într-o ordine absolut aleatorie ca importanță, unul dintre aceste aspecte face referire la prețul atractiv de vânzare a recoltei. Dintotdeauna fermierul a hotărât în favoarea culturilor care i-au umplut buzunarele. Rapița nu este doar prima dintre culturi care aduce banii în fermă, ci îi și asigură o vânzare rapidă, evitând astfel costurile înregistrate cu transportul, uscarea și depozitarea recoltei.

Un alt aspect îl reprezintă comportarea culturii la variațiile climatice extreme, ca efect al încălzirii globale. Rapița este recunoscută ca fiind o cultură „asiguratoare‟ în acest sens. Recoltându-se la începutul verii, reușește să evite fenomenele de secetă și arșiță. Hibrizii din grupele de maturitate timpurii ajung mai repede la stadiul de 8 frunze, stadiu unanim recunoscut ca „prag fenologic optim‟ pentru iernare, repornesc mai repede în vegetație în primăvară, înfloresc mai devreme și își formează producția înainte de instalarea arșiței care poate conduce la șiștăvirea semințelor. Mai mult de-atât, având o viteză mare de creștere în prima perioadă de vegetație, acești hibrizi sunt recomandați și pentru însămânțările tardive de toamnă.

În privința altor fenomene apărute ca urmare a schimbărilor climatice, precum ierni cu geruri extreme (-24°C), coroborate cu lipsa zăpezii, pe de-o parte, vânturi puternice sau grindină ce pot pune în pericol lanurile de rapiță înainte de recoltare, pe de altă parte, răspunsul a venit rapid dinspre departamentul de cercetare al companiei Pioneer, care a „confecționat‟ hibrizi cu caracteristici de securizare a producției obținute, traduse prin toleranță foarte bună la ger, comportare foarte bună la cădere, la scuturarea semințelor din silicve, toleranță foarte ridicată la boli precum Phoma lingam și Sclerotinia sclerotiorum. Hibrizilor deja consacrați, PR44W29, cel mai vândut hibrid Pioneer în Europa, sau PR46W14, un hibrid rustic, adaptat foarte bine condițiilor de climă și tehnologie din România, li s-au alăturat hibrizi noi, cu creștere vegetativă mare, precum PT 225, PT 234, iar din acest an PT 264, PT 271, cu potențial foarte ridicat de producție și o comportare excepțională în câmp, produse ce susțin deplin mesajele campaniei Pioneer: „Cultivă rapița fără pierderi!‟

Cultivată de regulă de segmentul de ferme mijlocii și mari, segmente dispuse la aplicarea celor mai noi tehnologii, se pot obține cu ușurință producții mari.

Recomandarea companiei DuPont Pioneer este în favoarea semănatului timpuriu (15-20 august) susținută de rezultate concrete din numeroasele testări efectuate pe întreg teritoriul țării noastre care confirmă prin rezultate excepționale.

În agricultură, ca și în viață, totul începe de la sămânță. Aceasta, din punct de vedere genetic, trebuie să înregistreze cât mai multe din caracterele pe care fermierii le caută la un hibrid de rapiță. Vorbim, desigur, de un excepțional potențial de producție, stabilitate și adaptabilitate, toleranță ridicată la principalele boli, rezistență la cădere și o comportare bună la scuturare. Pentru o astfel de sămânță, se impun: o tehnologie corect aplicată, asigurarea elementelor nutritive, adică o fertilizare bună, fracționată, cu macro și microelementele necesare definirii și susținerii elementelor de producție, precum numărul de ramificații, numărul de flori, numărul de silicve, numărul de semințe în silicvă. Tratamentele fitosanitare, fie că vorbim de produse utilizate în combaterea buruienilor, a dăunătorilor (foarte mulți de altfel de-a lungul perioadei de vegetație) sau a agenților patogeni, sunt elemente definitorii în obținerea producțiilor scontate.

În această primăvară, problemele majore așteptate făceau referire la gradul de sănătate a culturii la desprimăvărare. Chiar dacă temperaturile de peste iarnă au depășit frecvent -15°C, iar perioada de stres termic s-a extins la peste 40 de zile, fără temperaturi pozitive și fără zăpadă, cultura a supraviețuit, chiar și în stadii mici de creștere (4 frunze). Conform estimărilor echipei Pioneer, suprafețele la care s-a renunțat în această primăvară nu depășesc 5% pe zonele amintite mai sus. Pierderile sunt cauzate în mare parte de băltiri apărute încă din toamnă, de fenomene de „descălțare‟ ca urmare a unor greșeli agrotehnice de pregătire a patului germinativ sau semănat. Invazia de rozătoare la ieșirea din iarnă în acest an a impus fermierilor o grijă în plus, știută fiind rata mare de înmulțire a dăunătorului și imensitatea daunelor provocate.

Astfel, ca prim element în realizarea producției, densitatea plantelor este hotărâtoare în dezvoltarea culturii. Un număr echilibrat de plante (corelat cu perioada de semănat și nivelul de fertilizare oferit) pe unitatea de suprafață ne conduce întotdeauna spre succes. Din acest motiv înființarea culturii este foarte importantă. Însămânțările târzii ne-au demonstrat că doar 60-70% din semințele semănate au dezvoltat plăntuțe. Cele mai multe lanuri analizate la intrarea în iarnă de specialiștii Pioneer au arătat densități cuprinse între 30-40 plante/m2. Acesta este și numărul la ieșirea din iarnă, ceea ce denotă o rată de peste 95% de supraviețuire a hibrizilor de rapiță Pioneer peste iarnă.

Următoarele elemente de producție, legate de numărul de flori fertile, numărul de silicve formate, numărul de semințe și dimensiunea acestora necesită foarte mare atenție din partea fermierului. Numeroasele intervenții cu produse de protecția plantelor și îngrășăminte care să susțină aceste elemente trebuie efectuate la momentele recomandate de specialiștii noștri. Întârzierea oricărei etape poate conduce la pierderi mari de producție.

Prin prisma managementului integrat aplicat în fermă, rapiță este o foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă: eliberează terenul devreme, moment în care se poate trece imediat la pregătirea terenului pentru culturile de toamnă, beneficiind de un teren reavăn și curat de buruieni.

Câmpurile înflorite pentru o perioadă lungă de timp sunt tot mai căutate de către apicultori datorită calității mierii, dar și a randamentului mare în producția de miere.

Versatilitatea culturii conduce la o tot mai mare cerere în piață. Utilizarea uleiului ca și combustibil (biodiesel) sau alte amestecuri de uleiuri industriale este deja de notorietate. Actualmente, cele mai multe date cu privire la destinația uleiului fac referire la profilul culinar al uleiului de rapiță. Procentul redus de grăsimi saturate, procentul ridicat în omega 3, îl recomandă de a fi foarte utilizat în alimentația zilnică. În ceea ce privește procesarea, semințele de rapiță oferă de asemenea un randament foarte bun (cca 45-50% ulei), iar turtele rezultate după presare reprezintă o importantă sursă de proteine, vitamine și antioxidanți pentru animale.

Ca urmare, cultura rapiței este din ce în ce mai interesantă pentru fermierii români. Expansiunea suprafețelor cultivate continuă și în anii următori, probabil până la limita unui milion de hectare anual. Toate aceste aspecte prezentate fac din rapiță o „regină‟, de câțiva ani, cea mai profitabilă dintre culturi.

Dr. ing. Tomel Petrache

DuPont Pioneer – Expert Agronom

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 32-33

În Monitorul Oficial al României nr. 537 din 10 iulie 2017 a fost publicat Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 228/2017 privind aprobarea Manualului de gradare pentru semințele de consum.

Manualul de gradare are rolul de a servi drept instrument de lucru pentru gradatori și cuprinde informații ce oferă posibilitatea stabilirii calității reale a semințelor de consum depozitate.

Aplicarea sistemului de gradare este o garanție a faptului că producătorii agricoli vor primi un preț corect pentru produsul lor în funcție de calitatea acestuia. În același timp, sistemul de gradare permite atât asigurarea unei calități constante a semințelor de consum depozitate, încurajand tranzacțiile comerciale și îmbunătățind raportul dintre costul de producție și prețul semințelor de consum.

Potrivit Manualului de gradare pentru semințele de consum, la grâu sunt alocate 3 grade, după cum urmează:

Notă: Categoriile de factori de gradare au fost stabilite folosind ca document de referinţă SR 13548 Grâu comun (Triticum aestivum L.). Specificaţii."

Neaplicarea operațiunilor de gradare face ca amestecarea unei cantități mici de produs de calitate inferioară cu un lot de calitate superioară să deprecieze calitatea finală a amestecului.

România, an de an, cultivă circa 2 milioane ha de grâu, principalele specii cultivate fiind Triticum aestivumsubspeciile vulgare și spelta, Triticum durum. Condițiile specifice țării noastre, precum și soiurile de grâu cultivate în România, oferă calități deosebite pentru grâul a cărei destinație o constituie panificația. Nu există grâu furajer, destinația produsului fiind dictată de interesele beneficiarului.

Sursa: madr.ro

Porumbul este printre cele mai cultivate plante agricole din România. Compoziția sa chimică conține hidrocarburi, amidon, vitamina B și E, fier, fosfor, magneziu, zinc și potasiu, ceea ce îl face o plantă cu utilizări multiple. Amidonul de porumb sau mălaiul sunt doar două produse alimentare foarte cunoscute ce au la bază această plantă. Totodată porumbul este și un foarte bun furajer pentru creșterea animalelor și păsărilor. Așadar, utilitatea acestei plante este foarte răspândită și cunoscută, transformând-o într-o idee foarte bună de afacere profitabilă.

Anul 2016 a adus un record în România în ceea ce privește producția de porumb: un producător sibian a reușit să obțină peste 19 tone/ha de porumb cultivat, întru-un an secetos și deloc prielnic culturilor de porumb. Care a fost secretul succesului fermierului din Sibiu? Acesta a ales să cultive porumb hibrid.

Semințele de porumb hibrid se dovedesc a fi din ce în ce mai căutate de agricultori, întrucât beneficiile sunt cu adevărat mulțumitoare iar investițiile făcute se dovedesc a fi meritate. În funcție de condițiile climatice preconizate și de starea și calitatea solului, poți alege cea mai bună categorie de astfel de semințe.

Specialiștii de la Dekalb îți pun la dispoziție peste 25 de semințe diferite de porumb hibrid. Poate una dintre cele mai atractive soiuri sunt reprezentate de soiuri de porumb rezistente la secetă, asemeni celui folosit de agricultorul sibian ce a obținut o recoltă record pe vreme secetoasă.

Semințele de porumb hibrid pot viza și alte probleme întâlnite de agricultori. Astfel, există hibrizi rezistenți la vreme friguroasă sau la paraziți. Fiecare cultură vine cu propriile avantaje, dar și dezavantaje, iar crearea de soiuri hibrid ajută la combaterea acestor dezavantaje.

Așadar, printre avantajele principale ale acestor semințe putem enumera:

1. Producție mai rezistentă la secetă, arșiță, temperaturi scăzute și umiditate redusă;
2. Creșterea randamentului de producție;
3. Protecție de paraziți;
4. Mărirea recoltei și a veniturilor;
5. Posibilitatea de adaptare la oricare tehnologie aplicată;
6. Adaptabilitate sporită la diverse tipuri de sol;
7. Înflorire precoce și asigurarea fertilității stiluetului;
8. Valorificarea maximă a îngrășămintelor folosite;
9. Rezistență la densitățile ridicate;
10. Posibilitatea de semănare timpurie.

În condițiile economice și climaterice actuale, a investi într-o cultură de porumb hibrid se poate dovedi a fi o idee mai mult decât profitabilă. Gradul înalt de utilizare a acestei plante în diverse domenii precum industria alimentară, medicina veterinară sau chiar farmaceutică, fac din ea un produs apreciat și solicitat pe piață.

Chiar dacă porumbul hibrid are o mulțime de avantaje, este importantă o cercetare amănunțită a tuturor condițiilor și particularităților înainte de procurarea și plantarea semințelor. Este important de luat în calcul informațiile cu privire la următoarele elemente:

-       Calitatea solului pe care va fi plantat porumbul;

-       Condițiile meteo specifice zonei;

-       Bugetul preconizat;

-       Suprafața terenului etc.

Indiferent de tipul de semințe ales, citiți cu atenție destinația și proprietățile fiecăruia, pentru a vă asigura că este hibridul potrivit așteptărilor dumneavoastră.

KWS Semințe dezvoltă conceptul lansat anul trecut în domeniul seminariilor din agribusiness printr-un nou eveniment. De această dată, compania aduce în prim plan necesitatea fermierilor de a avea acces facil la informație și metode de gestionare a riscurilor pentru o activitate eficientizată în fermă. Astfel, KWS Semințe, care anul acesta împlinește 15 ani de prezență activă în România, vine cu o nouă propunere de abordare a parteneriatului cu fermierii, prin prisma oportunității de a crea împreună cu aceștia instrumente utile în activitatea de zi cu zi.

“Performanța unei companii se datorează capacității de a asculta și de a răspunde cerințelor partenerilor. Anul acesta KWS Semințe împlinește 15 ani de creștere matură, sănătoasă și constantă, care se datorează, în principal, fermierilor români. Sunt 15 ani în care compania a urcat în topul primelor 3 producători de semințe din România. Este momentul să trecem la un alt nivel, sub egida “Câte ferme, atâtea soluții”, pentru că am atins maturitatea la care putem veni către partenerii noștri fermieri nu doar cu produse și servicii performante, dar și cu instrumentele prin care îi susținem în eficientizarea activității lor zilnice. Pentru că, până la urmă, obiectivul tuturor este profitabilitatea”, declară doamna Doriana Nițu, Director General KWS Semințe.

Cu tematica “Managementul integrat al fermei”, a doua ediție a seminarului științific “Prioritate pentru Performanță” a fost organizat de KWS Semințe în 16 martie la Hotel InterContinental, creând astfel o tradiție privind locația, dar și gazda evenimentului.

Auditoriul s-a bucurat de prezența distinsă și remarcabilă a aceluiași amfitrion, Domnul Prof. Univ. Dr. Gheorghe Valentin ROMAN - Inginer agronom, Doctor în Agronomie, Doctor Honoris Causa, Profesor Universitar emerit la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Disciplina Fitotehnie. Membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice, vice-președinte al secției ”Cultura plantelor de câmp”.

În cadrul evenimentului au fost susținute teme de interes actual pentru fermieri, firul prezentărilor urmând parcursul logic de la managementul riscurilor în ferma agricolă până la inovații actuale în domeniu, abordând prin studii de caz și exemple concrete tendința globală de digitalizare a agriculturii, pentru eficientizarea costurilor și profitabilitatea muncii agricole.

„Prezența personalităților cu experiență vastă în mediul academic și de business oferă în mod clar un plus de cunoaștere documentată. Scopul acestui transfer de experiență este crearea unei comunități care să aibă acces permanent la informația vitală desfășurării unei activități profitabile. Așa avem ocazia să descoperim instrumente utile pentru bunul mers al fermelor noastre și, drept urmare, pentru dezvoltarea agriculturii românești în ansamblul ei. Aceasta este baza evoluției următoare” – a mai declarat Doriana Nițu.

Temele abordate în cadrul seminarului au fost susținute de invitații speciali astfel:

• Managementul riscurilor în ferma agricolă - Prof. Univ. Dr. Dr. H. C. Gheorghe Valentin ROMAN;
• Inovația în dezvoltarea rurală – Conf. Univ. Dr. Magdalena Turek Rahoveanu;
• Managementul fermei – Prof. Univ. Dr. Valentina Constanța Tudor;
• Eficientizarea costurilor în fermă. Digitalizarea în agricultură – Economist Ervin Miklos
• De la Agronomie la Agroeconomie – Jurnalist Gabriel Razi.

În urma acestui eveniment, va fi publicat al doilea volum din colecția științifică “Agriteca”, dedicată diseminării de noutăți către o audiență formată din fermieri și specialiști în domeniul agronomic. Astfel, ne asigurăm că partenerii noștri primesc și în acest an informație de interes, din surse de cea mai bună calitate, pe care să o valorifice în activitatea de zi cu zi.

Despre KWS Semințe

KWS Semințe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei companii multinaționale din domeniul semințelor din agricultură, şi deţine în România întregul lanţ de business cu seminţe, de la cercetare - ameliorare hibrizi de porumb şi fluxul de uscare – condiţionare – procesare cu echipamente de ultimă generaţie, până la un sistem de vânzare personalizat, cu specialişti valoroşi şi logistică integrată.

Compania este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în 15 ani la peste 120 angajați.

Cu o prezență remarcabilă în peste 70 de țări din lume, KWS pune accentul pe cercetare, evoluție și performanță, utilizând vasta experiență în domeniul ameliorării. Astfel, KWS s-a dovedit întotdeauna a fi partener apropiat și de încredere al fermierului de pretutindeni.

Pentru mai multe detalii, contactați: Violeta Niculae, Director Strategie şi Inovare – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Roxana Pârvulescu, Specialist Marketing – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Începând cu luna ianuarie 2017, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a devenit oficial Membru al Camerei Franceze de Comert și Industrie în România (CCIFER).

Creată în 1996, CCIFER exprimă o poziție comună a companiilor membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice. CCIFER reunește 500 de companii membre, cu capital francez și românesc, atât mari întreprinderi, cât și IMM-uri. În total, membrii CCIFER reprezintă 15% din PIB-ul României și peste 125.000 locuri de muncă. 

Alianța Industriei Semințelor din România va face parte și va activa în „Grupul de lucru pe agricultură” care îl are ca lider pe Sebastien Record, și care prezintă o agendă axată pe trei priorități: informarea continuă asupra subiectelor de actualitate din agricultură, abordarea structurată a dialogului cu partenerii instituționali și organizarea filierelor profesionale. Pe termen lung, se dorește identificarea partenerilor pe piața din România.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă  peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, Procera, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor. Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca Membru Onorific - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, iar din luna ianuarie 2017 și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.