Dezvoltarea creșterii animalelor în concordanță cu progresul științific și cu cerințele crescânde ale economiei naționale se sprijină, în primul rând, pe găsirea unor soluții nutriționale, precum și pe tehnologia de obținere a furajelor. În general, lipsa resurselor de hrană pentru animale a mobilizat cercetătorii din domeniul nutriției animale pentru a căuta posibilități de depășire a acestei crize nutriționale.

Astăzi, mai mult ca oricând, omenirea se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește mediul și clima, iar cumulate acestea reprezintă o amenințare la adresa bunăstării noastre. Creșterea populației globului, nevoia acerbă de a asigura proteina de origine animală accentuează competiția dintre oameni și animale privind resursele de hrană. Astfel, hrănirea animalelor constituie o componentă critică în lanțul alimentar.

Sectorul creșterii animalelor se luptă pentru a atinge durabilitatea, confruntându-se cu multiple provocări, printre care și asigurarea de noi resurse furajere pentru a oferi consumatorilor produse echilibrate și bogate în elemente nutritive benefice sănătății omului. Totodată, găsirea de soluții alternative pentru hrana animalelor monogastrice (suine și păsări) trebuie luate în considerare. Prin urmare, utilizarea unor resurse furajere neconvenționale fie ca înlocuitor, fie ca supliment în hrana animală este discutată în cadrul proiectului de cercetare ADER 8.1.7 (2023-2026), finanțat de MADR.

În acest context, în vederea valorificării eficiente a unor resurse furajere neconvenționale (NCFR) precum turte de cânepă, turte de dovleac și turte de in (rezultate în urma procesului de presare la rece), au fost atent analizate și caracterizate din punct de vedere nutrițional.

Semințele de cânepă (Cannabis sativa L. Crantz) sunt o sursă valoroasă de proteine (25-36%), acizi grași polinesaturați (75-80%), fibre alimentare (4%) și compuși fenolici. Proteina din cânepă conţine toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv cei 8 aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate sintetiza (leucina, lizina, metionina, fenilalanina, triptofanul, valina şi treonina). Hidroliza proteinelor din semințele de cânepă de către enzime, cum ar fi pepsina, pancreatina, tripsina și proteazele, duce la eliberarea de peptide bioactive cu proprietăți antihipertensive, antioxidante, antiproliferative și antiinflamatorii. Turtele de cânepă au o valoare nutrițională, egală cu semințele de rapiță, motiv pentru care pot fi utilizate eficient ca ingredient furajer în hrana animalelor.

Dovleacul (Cucurbita spp.), una dintre cele mai importante culturi de legume, se caracterizează printr-un conținut caloric scăzut, concentrații ridicate de β-caroten (precursor al vitaminei A) și proprietăți antioxidante puternice generate de prezența compușilor bioactivi. Turtele de dovleac sunt valoroase din punct de vedere chimic și nutrițional datorită cantității mari de fibre (poate contribui la îmbunătățirea procesului de digestie), proteine brute, acizi grași, minerale, antioxidanți (rol în protejarea celulelor împotriva deteriorării oxidative) și energie.

Inul (Linum usitatissimum L.) este o sursă importantă de acizi grași polinesaturați (PUFA). În urma extracției componentei benefice (uleiul), produsul secundar denumit turte prezintă un conținut ridicat de proteine (29-36%), acizi grași n-3 sub formă de acid alfa-linolenic (ALA), pectine care prin înmuiere formează un mucilagiu cu efect calmant și protector la nivel de mucoasă gastrică, având, astfel, un rol semnificativ pentru animalele aflate în convalescență, mai ales la cele tinere, unde tulburările digestive sunt mai pronunțate (purceii în primele zile după înțărcare).

Studii anterioare au investigat posibilitățile de includere a anumitor turte din semințe de oleaginoase în hrana animală ca oportunitate majoră pentru dezvoltarea unei economii circulare, îmbunătățind sustenabilitatea economică și de mediu.

Caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești la cele 3 surse de turte de semințe oleaginoase (Tabel) a confirmat faptul că turtele de dovleac au un conținut proteic ridicat (41,16%), urmat de turtele de cânepă (35,57%), respectiv turtele de in (29,46%). În ceea ce privește valoarea energetică calculată la suine, turtele de in și dovleac au valori apropiate ale EM (3.392,81, respectiv 3.319,18 kcal/kg), față de păsări, unde EM înregistrată a fost apropiată în cazul turtelor de in și cânepă (2.763 și 2.706,52 kcal/kg).

Ca atare, rezultatele obținute au fost realizate în cadrul proiectului ADER 817, care își propune identificarea de noi posibilități de valorificare a unor resurse furajere neconvenționale în prezența unor noi produse probiotice, utilizând tehnici moderne de obținere a acestora în vederea creșterii biodisponibilității nutrienților din furajele animalelor monogastrice (suine și păsări).

Tabel. Compoziția chimică proximală și valoarea nutritive

utilizarea furajelor tabel

Foto. Subproduse analizate (original: Conducător de proiect – IBNA Balotești)

Dr. ing. Mihaela DUMITRU,

Dr. ing. Nicoleta LEFTER

Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Este cunoscut faptul că înțărcarea este asociată cu provocări nutriționale, de mediu și imunologice care pot duce la pierderi economice considerabile pentru crescătorii de porci (Li și colab., 2014; Weng, 2017). În general, perioada de înțărcare se caracterizează prin scăderea consumului de hrană al purceilor, modificarea integrității intestinale și creșterea concentrațiilor markerilor inflamatori în sânge (Le Dividich și Sève, 2000; Pié și colab., 2004; Montagne și colab., 2007).

Efectele surselor sau ale nivelului de proteine din hrană asupra creșterii și sănătății purceilor au fost studiate extensiv (Pluske și colab., 2002; Kim și colab., 2006; Wang și colab., 2007; Hermes, 2011; Hăbeanu și colab., 2015). Există încă o lipsă de informații cu privire la efectul unor surse proteaginoase (de exemplu: semințe de in, şrot de nucă) sau a unor amestecuri de proteaginoase (de exemplu: amestec de mazăre şi seminţe in în proporţie de 3:1; Hăbeanu și colab., 2017), ca surse bogate de acizi grași polinesaturați esențiali, care ar putea ajuta purceii să se adapteze mai uşor la modificările apărute în hrană în timpul înțărcării (Rodriguez-Leyva și colab., 2010; Li și colab., 2014).

Semințele de in sunt considerate o sursă oleaginoasă unică datorită conținutului bogat în acizi grași polinesaturați, în special acid α-linolenic și lignani care au proprietăți antimicrobiene (Kiarie și colab., 2014). Şrotul de nucă are un conţinut ridicat de proteine (peste 35%), fiind totodată şi o sursă bogată de compuși bioactivi (acid α-linolenic, antioxidanți, fibre) cu potențial benefic asupra stării de sănătate a purceilor. Amestecul acestor ingrediente ar putea îmbunătăți conținutul de energie, aminoacizi și acizi graşi al nutreţurilor combinate.

Un studiu recent realizat la INCDBNA-Balotești a avut ca scop evaluarea efectelor utilizării unui amestec de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1) în hrana purceilor în criza de înţărcare asupra performanțelor productive și stării de sănătate a acestora.

Compoziția chimică brută a amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă utilizat în acest studiu a fost de 91% substanță uscată, 27,4% proteină brută, 14,3% grăsime brută, 15,6% fibră brută și 14,95 MJ/kg energie metabolizabilă. După cum era de așteptat, nutreţul combinat pe bază de amestec de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1) utilizat a avut o concentrație ridicată de acid α-linolenic (24,58% vs. 4,59%) şi un raport linolenic: α-linolenic redus (1,67 vs. 11,23) comparativ cu nutreţul combinat clasic.

Rezultatele au arătat că includerea amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1), în hrana purceilor înțărcați îmbunătățește performanța de creștere (greutate şi spor), cu consumuri de furaje similare furajului clasic.

Profilul proteic plasmatic a fost influenţat pozitiv prin reducerea semnificativă a concentraţiei de uree, marker important al eficienţei utilizării proteinei din hrană, fapt ce confirmă performanţele de creştere obţinute, iar ceilalţi parametri plasmatici (lipidici, minerali, enzimatici) s-au încadrat în limitele fiziologice normale.

În plus, amestecul utilizat are efecte pozitive asupra sănătății intestinale prin creşterea populațiilor bacteriene benefice (Lactobacillus spp.) şi reducerea populațiilor patogene (Staphylococcus spp., E. Coli), fapt confirmat şi de reducerea scorului fecal şi a incidenţei diareei.

În concluzie, utilizarea amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1), poate reprezenta o soluţie viabilă de înlocuire parţială a şrotului de soia în hrana purceilor în criza de înţărcare.

Anca GHEORGHE, Mihaela HĂBEANU, Nicoleta LEFTER,

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti