Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2021

Seceta afectează culturile de toamnă și pune în pericol semănatul culturilor de primăvară

Anul acesta situația agricolă este și va deveni din ce în ce mai complicată din multe puncte de vedere. Pe lângă pandemie, în această primăvara avem în sudul și estul țării ceva mult peste pandemie, avem culturi agricole de câmp aflate în comă …de la zi la zi pierdem și vom pierde suprafețe importante de grâu, orz și rapiță.

Seceta este motivul acestei stări grave a culturilor, lipsa apei nu este ceva atât de surprinzător, ne-am mai confruntat și în trecut cu lipsa precipitațiilor, acesta este și motivul pentru care acum 30 de ani în zonele menționate erau cele mai mari suprafețe irigate. Însă se pare că uitam repede,  sistemul de irigat aproape a dispărut din varii motive și nu cred că vom putea să revenim vreodată la irigații pe suprafețe însemnate.

Dar ce este diferit, ce s-a schimbat?  Cum am mai precizat,  secetă am mai văzut, iar în Dobrogea este deja o normalitate, nu mai surprinde pe nimeni. Diferența majoră o face lipsa precipitațiilor din iarnă și chiar lipsa iernii, în adevăratul sens al cuvântului. Anul acesta nu putem spune că am avut iarnă, fapt pentru care acum observăm efectul pe câmp. Culturile au vegetat aproape continuu, iar precipitațiile aproape că au lipsit. Dacă punem cap la cap cele două situații: culturi ce consumă continuu de la semănat și lipsa de precipitații, vom înțelege mai bine situația din câmp.

O alta diferență este gradul redus de aprovizionare cu apă a solului în adâncime ce diferă total de anii trecuți. Este invers față de trecut, când venea seceta rădăcinile se dezvoltau și explorau zone mai adânci în căutarea apei, iar culturile rezistau mai bine. Acum ele trăiesc din umiditatea de suprafață care se termină de la zi la zi. Odată cu terminarea apei, putem spune că și cultura va fi terminată. Mai grav este faptul că în mare parte din aceste zone seceta de anul acesta este o prelungire a secetei de anul trecut, lucru ce va avea repercusiuni și în dezvoltarea culturilor de primăvară...

Nu vreau să dezamăgesc pe nimeni, dar situația este critică, mai grav este faptul că în prognozele meteo nu apar șanse de precipitații până la sfârșitul lunii mai, pierderile vor fi mai mari decât putem estima/aproxima acum.

Ce putem face?

În primul rând, nu întoarcem nimic, este anul în care “a întoarce“ trebuie folosit doar ipotetic. Nu realizam nimic dacă arăm sau lucrăm cumva solul, este contraindicat să încorporam în sol această cantitate de resturi vegetale, pentru că va crea numai probleme atunci când vor ajunge rădăcinile noilor plante la adâncimea de încorporare.

În al doilea rând, nu semănam peste grâu, orz sau rapiță nimic acum, nici floarea-soarelui, nici porumb. Recomandarea este sa așteptăm prima ploaie de peste 25l/mp și apoi să semănăm direct. Riscul este sa răsară cultura cu puțina apă rămasă în sol, apoi să fie distrusă la scurt timp. Sau să răsară și să fie compromisă până la venirea precipitațiilor. Am putea să vă recomandam hibrizi rezistenți la secetă, pentru că avem cel mai puternic portofoliu în această direcție, cine nu a auzit de hibrizii Pioneer® de floare LE25, LE99 sau mai nou LE137, un etalon la secetă, iar la porumb de P9903 care face istorie? Dar acum vă sfătuiesc   nu semănați, așteptați ploile, avem suficient timp să semănam în iunie, dacă sunt condiții și să recoltam în octombrie/noiembrie. Știm lucrul acesta,  avem în aceste zone toamne lungi, este timp să crească și să se dezvolte culturile semănate în iunie.

În al treilea rând, pentru cei ce au aplicat erbicide la culturile în speță, verificați cu producătorul ce puteți semăna și după cât timp. Sunt diferențe considerabile în timpul de pauză obligatoriu până la reînsămânțare, unele produse au timp îndelungat de pauză, chiar și  6 – 9 luni de la aplicare. Nu luați nici o decizie până nu verificați acest aspect!

Cel mai nepotrivit lucru ar fi să luăm decizii emoționale, să intrăm în panică și să facem  mari greșeli. Mai bine este să gândim totul cât mai complex și să vedem imaginea de ansamblu, apoi să decidem cu calm și în cunoștință de cauză.

Mi-aș dori ca tot ce am scris să nu fie adevărat și să înceapă de mâine să plouă, iar fermierii să nu piardă suprafețele însămânțate în toamnă.

Andrei Ciocoiu- Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase Corteva Agriscience Romania & Moldova

Semănatul de primăvară aşteaptă un impact atmosferic mai prietenos

Orizontul primăverii este foarte mare şi complex comparativ cu cel de toamnă. Impactul atmosferic cu suprafaţa este marcat de efecte diferite faţă de cel din toamnă. Aspectele de la lapoviță la soare puternic usucă solul recent pregătit pentru semănat. Apa evaporată reduce drastic rezerva acumulată în sol, în special în zonele secetoase, cum este Dobrogea. Această stare impune o apropiere a pregătirii solului până la simultan cu semănatul. Aici se impune şi o adâncire a depunerii seminţei în sol la umiditate maximă.

Am făcut o probă de încadrare în aspectele formulate mai sus. Am început totul în 2008 printr-o consultare a proiectanţilor la Uzina Ceahlăul P.N. asupra folosirii unei microrariţe prototip, ataşată la bara semănătorii în tentativa de pregătire parţială a solului odată cu semănatul în care este o prezenţă clară adâncirea depunerii seminţei în sol. Aripioarele ataşate au şi rolul de extirpare a buruienilor, asta pentru că semănatul se face în teren nepregătit, ogor de toamnă.

În acest fel s-au semănat 4 ha, iar în timp s-a făcut o erbicidare pentru combaterea buruienilor. Pentru parcela martor, în continuare s-a semănat în condiţii clasice cu pregătirea prealabilă a solului fără adâncirea depunerii seminţei în sol. La timpul cuvenit s-a erbicidat. La recoltare s-au făcut probe riguroase pentru cunoaşterea diferenţelor cantitative şi a rezultat o diferenţă de 400 kg la hectar, favorabilă condiţiilor de semănat prezentate mai sus, apa fiind factorul decisiv.

La concluzii semnalăm că a fost un singur exerciţiu în 2008 făcut la o microfermă privată, ing. Ion Ciortan, în comuna Nistoreşti, judeţul Constanța. Regretabil, dar nu s-a putut continua.

O singură certitudine care cred că trebuie luată în seamă în privința pregătirii terenului: sămânţa să fie depusă mai adânc în sol cu 2-3 cm în zona Dobrogei.

Semănăturile de primăvară trebuie să fie însoţite de o modelare a solului care să asigure îmblânzirea impactului atmosferic deosebit de complex faţă de cel din toamnă. Sunt alternări de frig cu lapoviţă şi insolaţii de durată, unde modelarea solului cu rigole atenuează aceste alternanţe în folosul evident al plăntuţelor proaspăt răsărite.

La protejarea clară a plantelor la îngheţ, dovedită fotografic, se află diferenţe de temperatură de multe grade. Din termometria făcută în poligon diferenţa de 10 grade între zona netedă şi fundul rigolei este prezentă şi joacă un rol deosebit şi la reducerea evaporării apei din sol.

Impactul atmosferic este un dar dumnezeiesc, dar trebuie să-i deschidem poarta, covorul de urme, ceea ce nu este greu de făcut.

Ing. Eugen Florea

Abonează-te la acest feed RSS