În serele ultramoderne din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București se realizează tot felul de experiențe cu scopul de a ajuta legumicultorii inclusiv în ceea ce privește alegerea soiurilor și hibrizilor. În acest sens au fost înființate două culturi de tomate pe substrat nutritiv, însă pentru a observa comportamentul și productivitatea plantelor în mod comparativ a fost ales un soi românesc și un hibrid olandez. Rezultatele? Le aflăm de la doamna prof. univ. dr. Elena Drăghici, specialist în bioingineria sistemelor hortiviticole.

Hibridul Cheramy

Cele două culturi cu creștere nedeterminată au fost înființate în luna octombrie 2021 și au fost alese pentru cultivare hibridul Cheramy și soiul Flaviola. Pentru aceste culturi s-a folosit un substrat de nucă de cocos, iar răsadurile au fost produse în ghivece speciale cu perlit. De fapt, acest tip de ghivece a fost brevetat de reprezentanții USAMV București, care au obținut rezultate spectaculoase în urma utilizării lor.

Prima recoltare de fructe a avut loc la începutul lunii decembrie, iar vestea bună este că în acest tip de culturi plantele pot fructifica chiar și 10-12 luni. 

„Hibridul Cheramy are fructe de dimensiuni medii, între 14-20 grame/fruct, iar rezistența lor la păstrare este foarte bună. Un alt avantaj al acestui hibrid este faptul că fructele pot fi recoltate de la pârgă până la cel la maturitatea fiziologică. În acest caz a fost utilizat un substrat organic pe bază de nucă de cocos, care prezintă avantajul de a păstra o mai mare cantitate de substanță, ceea ce oferă rădăcinilor o cantitate constantă de soluție nutritivă. Cu alte cuvinte fertirigările se pot face într-un interval mai mare de timp. Acest hibrid oferă producții constante și fructe. Ceea ce am observat noi în cazul studiilor este faptul că acest acest hibrid s-a comportat foarte bine, însă, în cazurile în care lumina este mai puternică, fructele se fac mai mari, iar dacă plantele sunt mai umbrite, fructele scad în dimensiune“, a declarat doamna Elena Drăghici.

Un important avantaj al acestui tip de cultură este faptul că substanța nutritivă rezultată din dren nu se aruncă, ci se recuperează, ajunge într-un tanc unde se dezinfectează și, într-o anumită proporție, după efectuarea analizelor necesare, se reutilizează.

Ce lucrări se practică

În cazul acestor culturi, cel mai important aspect de care legumicultorii trebuie să țină cont este eliminarea frunzelor de pe plantă, astfel încât atunci când se formează inflorescența, în funcție de caracteristica soiului ori a hibridului, toate elementele nutritive să ajungă la fruct, nu în frunze, iar dezvoltarea fructelor să fie uniformă. „O altă lucrare importantă este eliminarea lăstarilor care se formează lângă frunze, pentru că s-a urmărit obținerea fructelor doar pe tulpina principală, nu și pe cele secundare. În cazul frunzelor, trebuie să ținem cont că se elimină cele de sub prima inflorescență și, de asemenea, de deasupra inflorescenței. Aici trebuie să fim atenți și dacă, de exemplu, avem 3 frunze, eliminăm primele două frunze și lăsăm una. Pe măsură ce fructele ajung să se pârguiască eliminăm și această frunză pentru ca fructele să beneficieze de soluția nutritivă. Iar această lucrare trebuie făcută permanent“, a mai precizat reprezentanta USAMV București.

Un aspect interesant în cazul acestor plante este dat de faptul că ele sunt coborâte tocmai pentru ca fructele să se dezvolte corespunzător. De aceea, plantele depășesc cu mult 10 metri lungime. 

În culturile din spații închise, cea mai mare problemă este dată de polenizare. Astfel, în serele de la Agronomie au fost folosiți altădată bondari, însă, pentru că suprafața este prea mică, iar costul prea mare, se apelează la scuturarea plantelor de către angajați, în fiecare dimineață între 9:30 – 10:00, pentru a se asigura polenizarea și formarea fructului.

Soiul Flaviola

Pentru că vorbim despre un important departament de cercetare, așa cum era de așteptat, a fost ales pentru acest tip de cultură și un soi românesc, respectiv Flaviola. „Acest soi are masa foliară destul de mare, fructele mai mici, dar are o productivitate foarte bună. Pentru a putea compara, am efectuat aceleași lucrări specifice. Fiecare fruct vine cu o anumită calitate. Fructele hibridului Cheramy sunt mai mari, dar cu un conținut mai redus de glucide. Chiar dacă fructele soiului românesc sunt mai mici, sunt foarte dulci și parfumate și mult mai gustoase“, a mai precizat doamna Drăghici.

Probabil cea mai des întâlnită întrebare în cazul fructelor obținute pe substrat nutritiv este acea referitoare la cantitatea de nitriți pe care o conțin. Sunt ele sănătoase și hrănitoare? Ei bine, da! Doamna Drăghici ne-a mărturisit faptul că, în cazul acestor două experiențe, rezultatele sunt foarte bune, respectiv la fructele soiului Cheramy s-a constatat faptul că are un conținut de nitriți de 120 miligrame/kg, iar la fructele Flaviola concentrația este între 110-121 miligrame/kg, depinde de momentul recoltării. „În urma analizelor am constatat faptul că în ambele cazuri fructele au calitățile comerciale cerute în piață. Deci sunt sigure, iar productivitatea este foarte mare“, a mai punctat doamna Drăghici.

Rețeta nutritivă nu se face la întâmplare și nici nu rămâne aceeași de la începutul ciclului până la finalul lui, ci ține cont de necesitățile plantei. Această rețetă se poate schimba și de 10-12 ori, însă și modul în care se schimbă rețeta este dictat de soiul ori de hibridul din cultură. „În ceea ce privește schimbarea rețetei nutritive, pot spune că, în cazul celor două culturi, am schimbat rețeta de doar 6 ori, comparativ cu soiurile sau hibrizii cu fructe mari, atunci când se intervine în schimbarea rețetei de mai multe ori. Însă, ceea ce vreau să se înțeleagă este faptul că schimbarea rețetei se face pe baza unor analize de laborator, se ține cont de calitatea și conținutul apei, iar totul este calculat pe etaj de fructificare. Iar fiecare schimbare a rețetei nutritive presupune costuri în plus. Toate aspectele privind rețetele nutritive sunt decise în cadrul unui laborator de agrochimie, știm ce vrem și ce trebuie să facem“, a mai adăugat Drăghici.

În ceea ce privește tratamentele fitosanitare, trebuie să știm că în acest sistem de cultură numărul lor este mai redus. În cazul celor două culturi din serele USAMV nu au fost aplicate foarte multe tratamente pentru combaterea dăunătorilor ori a bolilor, singura problemă întâlnită aici a fost apariția musculiței de seră. Însă și în acest caz s-a observat o prezență mai mare în compartimentul dedicat soiului românesc și mai mică în cel dedicat hibridului olandez.

Așadar, în condițiile de studiu din cadrul serelor USAMV, atât soiul românesc, cât și hibridul olandez oferă producții ridicate, fructe uniforme, însă gustul acestora este în favoarea cercetării românești, respectiv de partea soiului Flaviola.

Larissa DINU

Articolul de față nu este unul riguros științific. Ține mai degrabă de un fel de nostalgie după gustul de altădată al roșiilor românești. Soiuri autohtone, la care am renunțat atât de ușor; în fapt, agricultorii au fugit după producție cu orice preț – și pe undeva înțelegem, fiindcă ei fac afacere, nu au timp de sentimentalisme – în dauna calității. Am adus soiuri din toate colțurile lumii și le-am abandonat pe ale noastre. Am alergat după recolte senzaționale, iar acestea se obțin cu mult aport chimic. Am neglijat tratamentul după carte, iar ca rezultat dăunătorii și bolile și-au creat rezistență; mai multe daune, mai multe tratamente. Există semne de reîntoarcere la creațiile românești, dar acest lucru se petrece pe alocuri. Roșia românească are cel mai mare susținător la SCDL Buzău, unde se tot încearcă de câțiva ani să se constituie o bancă de gene cu soiurile tradiționale de legume.

În Catalogul soiurilor din 2020 sunt omologate peste 50 de creații românești. Câte din acestea sunt și folosite, la propriu, în culturile comerciale, nu se știe. Cert este că astăzi, tocmai pentru că mergem în genetica soiurilor mult timp în urmă, dar vom aminti și câteva soiuri ori hibrizi creați mai recent, nu vom ține cont de catalog. Vom prezenta soiurile așa cum ni le amintim și despre care știm că mai au acel gust din „grădina bunicii“, ce nu poate fi descris.

Soiuri tradiționale

Inimă de bou este poate cel mai cunoscut și căutat soi autohton, cultivat mai cu seamă în grădini și foarte puțin pentru comercializare la scară largă. Este atribuit zonei Buzău. Plantele au creștere nedeterminată, fructele au culoarea roșie sau roz, cu pulpă cărnoasă, puțin zemoasă, dulce, gust excepțional, greutatea putând depăși lejer 500 grame. Uneori o roșie poate să cântărească și un 1 kg. Dezavantajul – și tocmai de aceea nu se cultivă industrial – ar fi că pe o plantă se dezvoltă 7-10 inflorescențe, deci producția este limitată. Dar în beneficiul calității!

Roșiile de Țigănești, denumite și roșii gigant românești, sunt un soi dezvoltat în Ilfov. Planta produce un fruct mare, cărnos, suculent, dulce, potrivit de acid, cu gust bun, semințe puține. Greutatea este de 200-600 grame.

Roșia oloagă de Buzău este un soi autohton viguros, rezistent la boli, fructul are pielița subțire, pulpa prezentând gust dulce, plăcut. Greutatea este cuprinsă între 200-300 grame.

Roșia de Săhăteni (Buzău) are arie de răspândire limitată, fructul este alungit, cărnos, roșu, având forma de ardei cu trei muchii.

Soiuri pentru consum în stare proaspătă

Argeș F1: plante cu creștere viguroasă (110-130 cm), fruct de formă rotund-turtită, roșu-cărămiziu, cu greutate de 40-60 grame, potențial de producție – 40/60 tone/ha.

Buzău 1600: creștere medie spre viguroasă (90- 110cm), fruct rotund-globulos, roșu uniform, cu greutate de 190-260 grame, potențial de producție-70/90 tone/ha.

Carolina: creștere viguroasă (100-125 cm), fruct globulos, ușor ovoidal, galben-portocaliu, cu greutate de 90-100 grame, potențial de producție – 40/55 tone/ha.

Export II F1: creștere de vigurozitate medie (90- 100 cm), fruct rotund-globulos turtit, roșu uniform, cu greutate de 70-90 grame, potențial de producție – 60/80 tone/ha.

Ioana F1: viguros, cu posibilitate mare de lăstărire, globulos turtit, roșu închis, cu greutate de 75-80 grame, potențial de producție – 70/75 tone/ha.

Ișalnița 50 F1: tufă bogată, viguroasă, fruct rotund globulos cu pată verde, roșu intens, cu greutate de 100-110 grame, potențial de producție – 60/80 tone/ha.

Laura: frunziș bogat, creștere viguroasă, fruct globulos, roșu aprins uniform, cu greutate de 100-110 grame, potențial de producție – 70/80 tone/ha.

Mara: creștere viguroasă, fruct rotund turtit, roșu închis, cu greutate de 185-230 grame, potențial de producție – 100/110 tone/ha.

Soiuri mixte – consum în stare proaspătă și industrializare

Argeș 428: vigoare mijlocie, tufă de până la 80 cm, fruct rotund turtit, roșu aprins, cu greutate de 200-300 grame, potențial de producție – 50/70 tone/ha.

Buzău 22: vigoare mijlocie, fruct sferic, ușor turtit, roșu intens, cu greutate de 120-200 grame, potențial de producție – 70/80 tone/ha.

Cluj 80: viguros, cu talie de 90-125 cm, fruct sferic, roșu intens uniform, cu greutate de 75-80 grame, potențial de producție – 60/80 tone/ha.

Diana: vigoare mijlocie, cu talie de 60-70 cm, fruct globulos turtit neted, roșu uniform, cu greutate de 120-140 grame, potențial de producție – 5-/70 tone/ha.

Precoce de Someșeni: viguros, frunziș bogat, fruct globulos-ovoidal, roșu deschis cu pată verde, cu greutate de 120-150 grame, potențial de producție-70-75 tone/ha.

Timpurie de Argeș: viguros, cu talie de 110-120 cm, fruct globulos turtit, roșu intens, cu greutate de 48-56 grame, potențial de producție – 90 tone/ha.

Unirea: vigoare mijlocie spre mică, talie de 60-70 cm, fruct sferic, roșu-cărămiziu intens, cu greutate de 63-86 grame, potențial de producție – 105/110 tone/ha.

Soiuri pentru industrializare

Brăila 405: foarte viguros, fruct globulos alungit, roșu fără pată, cu greutate de 45-50 grame, potențial de producție – 35/40 tone/ha.

Buzău 47: talie de 60-70 cm, fruct globulos simetric, roșu uniform, cu greutate de 90-100 grame, potențial de producție – 50/70 tone/ha.

Dacia: tufe semierecte, cu 4-6 lăstari, fruct globulos, ușor turtit, roșu-gălbui, cu greutate de 110-120 grame, potențial de producție – 33-43 tone/ha.

Vidra 60: talie de 55-60 cm, fruct sferic, roșu intens uniform, cu greutate de 40-60 grame, potențial de producție – 60/80 tone/ha.

Vidra 533: port aproape erect, de 50-60 cm, fruct piriform alungit, roșu strălucitor, cu greutate de 60-65 grame, potențial de producție – 47 tone/ha.

Maria Bogdan

Beneficiarii Programului tomata au primit vești bune de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale care anunță că în cursul acestei săptămâni încep plățile.

Ministerul Finanțelor Publice a aprobat deschiderea creditelor bugetare, urmând ca în data de 25.08.2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să alimenteze conturile tuturor Direcțiilor pentru Agricultură Județene.

Reamintim că în cursul anului 2020, MADR a alocat Programului tomata suma de 39.477 mii euro, cea mai mare sumă din ultimii patru ani aferentă ciclului I de producție al Programului.

MADR a extins perioada de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv, la 1 iulie inclusiv, la solicitarea fermierilor, fapt ce a contribuit la creșterea numărului de beneficiari eligibili, în anul 2020 înregistrându-se cel mai mare număr al acestora de la începutul implementării programului, respectiv anul 2017.

În concluzie, bugetul schemei a fost repartizat către 17.386 beneficiari eligibili, rezultând un cuantum per beneficiar de 2270,62 euro, ceea ce reprezintă 10.784,54 lei.

În comparație cu anul 2019, în acest an numărul beneficiarilor din ciclul I de producție a crescut cu circa 21 %, respectiv de la 14.405 la 17.386.

Anca Lăpușneanu

Cristinel Edu din Schitu Golești, județul Argeș, este singurul legumicultor din zonă ce va livra pe piață la sfârșitul lunii mai primele roșii! Legumicultorul de aici a accesat şi Programul Tomata, bani  pe care i-a investit în modernizarea solariilor și în creșterea suprafețelor protejate pentru cultivarea legumelor. L-am vizitat şi noi… şi am reuşit să furăm câteva secrete legate de cultivarea roşiilor româneşti.

Din miner, legumicultor!

Pentru Cristinel Edu aventura aceasta cu legumicultura a început în anul 1997, când lucra la mină. Pe atunci, acesta spune că se dădeau „ordonanţele acelea“, iar el câştiga din legume mai mulţi bani decât câştiga la mină şi aşa a rămas să cultive legume. „Am început cu 1.000 mp, apoi am ajuns undeva la 8 ha, dar din lipsă de forţă de muncă şi mai multe probleme am renunţat şi aşa am rămas la 4 ha. În prezent, am undeva la 1 ha de solarii, nu sunt toate moderne (…), plus unele mai primitive, dar să ştiţi că scot marfă la fel ca cei care au solarii performante, pentru că este foarte important cu ce ajuţi terenul, iar acesta trebuie ajutat foarte mult cu gunoi de grajd, bineînţeles şi cu îngrăşământ cu descompunere lentă, care nu trebuie dat peste măsură (…) totul trebuie făcut ca la carte! Celor care vor să se apuce de legumicultură le spun doar atât: «Prima dată vă trebuie şcoală!» Nu poţi să ajungi doctor dacă nu ai şcoală, nu poţi să ajungi legumicultor doar pentru că îţi dă statul nişte bani, trebuie să ai şi cunoștințe, dăruire şi înclinaţie“, spune legumicultorul argeşean.

În tot acest timp, acesta a investit undeva la aproape 6 miliarde lei din buzunarul propriu, iar bani de la stat i-au venit doar 9.000 de euro, în trei programe de tomate. „Această construcţie m-a costat foarte mult, undeva la 800 de milioane, şi un total de 500 milioane investiţi în solarul acesta“, explică Cristinel Edu.

Etrilul, substanţa cancerigenă care păcăleşte consumatorul

Roşiile din solar erau semănate încă din luna ianuarie, iar legumicultorul mărturiseşte că preferă să se coacă pe cale naturală. „De obicei, omul intervine cu o substanţă care se numeşte etril. Cu toate că aceasta este scoasă de pe piaţa românească pentru că s-a constatat că este cancerigenă, oamenii totuşi o folosesc. Nu are cum să se coacă roşiile acestea mici; ele sunt mari la primul etaj şi apoi din ce în ce mai mici, aşa se coc pe cale naturală. Nici toamna nu se coc roşiile acestea aşa; dacă nu ajung la maturitate, nu are cum să se coacă. Şi, mai mult decât atât, formează «ţâţa» aceasta; ale mele nu au deoarece sunt polenizate cu bondari. Cele care au «ţâţa» mai lungă sunt polenizate cu un stimulent care nu este convenţional pe piaţă, deci nu e Tomato Stim, este un stimulet pe care îl fac dintr-un erbicid cu alcool, astfel le stimulează“, ne explică legumicultorul.

De-a lungul anilor a încercat 40 de soiuri de roşii

Legumicultorul de la Schitu Goleşti specifică că roşia trebuie să aibă gust, de aceea de-a lungul timpului acesta a încercat 40 de soiuri de roşii, nu soiuri autohtone, deoarece nu au rezistență la boli. Pot să vă garantez că acestea au gustul de acum 40 de ani, sunt foarte bune, sunt testate, am căutat să fie şi rezistente la boli, să aibă coaja subţire, gust autentic deoarece acest lucru contează foarte mult. Sunt ca la mama acasă, aşa le spun celor care mă întreabă şi vor să guste. Dar apare concurenţa la piaţă şi automat îţi diminuezi afacerea; eu, fiind singur aici, am căutat să fiu mai secretos în privinţa a tot ceea ce am testat. Pot spune că am testat fel şi fel de culturi, nu-mi pare rău de ceea ce fac, am investit 6 miliarde, nu mă gândesc să îmi scot banii acum, vreau doar să am afacerea pentru viitor. În fiecare an, banii pe care îi câștig îi investesc atât în casă, cât şi în solarii deoarece toţi avem familie, toţi avem copii, greutăţi şi bănci“, mai mărturiseşte acesta.

Pe viitor, legumicultorul vrea să producă 100 de tone de roşii

La sfârşitul lunii aprilie, când l-am vizitat, argeşeanul se pregătea pentru perioada imediat următoare, când va ajunge cu roşiile pe piaţă. „În două săptămâni o să duc roşii la piaţă, neintervenind cu stimulenţi; aş putea şi eu foarte frumos să cumpăr un litru de etril, dar Dumnezeu ne-a creat să nu ne păcălim unii pe alţii, ci să fim cinstiţi. Eu am clienţii mei, toţi de aici din zonă mă cunosc, am vândut mii de răsaduri, le duc marfă bună, nu mă vait de vânzare, poate nu am eu producţie câţi clienţi am. Anul acesta îmi doresc să obțin undeva la 60-70 de tone de roşii şi pe viitor îmi propun să produc 100 de tone de roşii. Indiferent cu cât ai da kilogramul, ai profit; de ce să intervin eu cu nişte stimulenţi de coacere; dacă vreau să se coacă roşia, există potasiu“, mărturiseşte cultivatorul.

Capcanele şi bondarii

Pentru gustul de odinioară, legumicultorul nu foloseşte tratamente fitosanitare, evită aceste otrăvuri. „Le vedeţi frumoase, o singură dată le-am dat de mană, nu trebuie să se stea cu otravă pe roşii. De exemplu, pentru Tuta absoluta mulţi administrează la greu insecticid, dar pentru acest dăunător există momeli, de aceea trebuie să îţi cumperi capcane. Odată le-am dat de mană, insecticide nu am folosit deloc deoarece am bondari la ele, (…) de păianjen nu am ce să le fac. Planta este ca şi omul, dacă are o hrănire adecvată; roşia consumă foarte puţin azot, ea consumă mai mult fosfor şi potasiu, fosforul ajută floarea să lege şi potasiul ajută la coacere fructelor.

Cultura de leuştean se vinde foarte bine iarna

Acesta spune că a plantat de toate şi că este universal, nu are doar roşii, ci şi salată, ceapă verde, ridichi, usturoi, pătrunjel, mărar, sfeclă roşie, morcovi. „De exemplu, pe aici prima dată a fost salată, printre salată am semănat roşii, am recoltat salata, au rămas roşiile. Pentru la anul am cumpărat leuştean, termin de aici cu roşiile, pun leuştean (…), vreau să produc leuştean pentru că am văzut că iarna este foarte scump. Practic, vreau să scot două culturi plătite, deoarece consum foarte multă energie, de aceea trebuie să fie şi profitul pe măsură“, încheie Cristinel Edu, legumicultor din Schitu Golești, județul Argeș.

Beatrice Alexandra MODIGA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

La ora actuală, românii consumă aproximativ 700.000 de tone de tomate din producția internă, cărora li se mai adaugă încă aproximativ 80.000 – 90.000 de tone provenite din import. Un calcul simplu arată că fiecare dintre noi consumă, în medie, aproximativ 20 de kilograme de roșii pe an. Mult sub media UE, care este de 35 de kilograme...

Cultivarea tomatelor nu e simplă

În țara noastră tomatele se cultivă decât de aproximativ 150 de ani. Cu toate acestea, au intrat în cultura națională și sunt nelipsite de pe mesele noastre, fie că se regăsesc ca atare, în garnituri, salate sau ornamente, fie în compoziție, ca bulion sau sos. Ba chiar și în compoziția unor băuturi alcoolice sau a dulcețurilor ori pur și simplu ca băutură răcoritoare. Dar cultura tomatelor nu este deloc una simplă, ne spun specialiștii. 14 dăunători și 15 boli sunt specifice acestei plante. Ca atare, cultivarea lor cere, pe lângă multă muncă, și pricepere, dragoste, dar și mijloace tehnice și tehnologice. Dacă în ceea ce privește mecanizarea nu sunt necesare prea multe dotări, în schimb este necesară multă mână de lucru. Față de cultura mare, cultura tomatelor, ca și cele mai multe culturi legumicole, înseamnă răsădire, copilire, plivit și o sumedenie de alte operații. E drept că și beneficiile sunt mai mari, dar o parte dintre ele se duc pe cheltuielile de producție. Mai ales atunci când vine vorba despre a produce tomate în medii protejate, solarii sau sere. Cheltuielile pentru încălzire ajung adesea să crească atât de mult încât pun sub semnul îndoielii rentabilitatea culturii. Și aici intervine efectul produselor pentru protecția plantelor, care pot să facă diferența între o afacere bună și faliment.

Pe scurt, cam aceasta a fost lecția pe care AIPROM – Asociația Producătorilor de Produse pentru Protecția Plantelor din România a dorit să o predea fermierilor în cadrul evenimentului Fascinanta călătorie a roșiei de la sămânță în farfurie.

Doar 2% din populație produce hrana pentru restul!

Dincolo de pretextul invocat pentru a-și spune povestea, AIPROM, o organizație ambițioasă, cu țeluri precise, a prezentat o parte dintre realizările sale din acest an. Asociația, care îi reunește pe cei mai mari producători de substanțe pentru protecția plantelor, fie că este vorba despre erbicide, insecticide, fungicide sau alți compuși, este adânc implicată și în alte proiecte. Problemele cu care se confruntă agricultura românească, precum și cea a UE, sunt, de fapt, principalele direcții de lucru ale specialiștilor firmelor membre. „La ora actuală, aproximativ două procente din totalul populației sunt implicate în agricultură și trebuie să ofere hrană restului de 98%“, a evidențiat Vasile Iosif, președintele AIPROM. Pe de altă parte, domnia sa a subliniat și faptul că în ultimii zece ani peste jumătate din totalul substanțelor utilizate pentru protecția plantelor au fost restricționate în UE. „La ora actuală, un fermier turc poate folosi peste 1.000 de substanțe pentru protecția plantelor, față de unul din Uniunea Europeană, care are la dispoziție doar 456. Dintre acestea, 75 se află pe lista de înlocuire. UE elimină molecule, fără să pună nimic în loc. În același timp, factorii de presiune se înmulțesc și devin tot mai puternici. Așa se face că, uneori, și în unele locuri avem probleme foarte mari. De exemplu noi, în România, am putea să punem Tanimecus pe drapel“, a ilustrat în puține, dar semnificative cuvinte dl Iosif situația.

Dna Carmen Botez, directorul general al AIPROM, a accentuat, la rândul său, misiunea asociației: „Suntem aici să asigurăm nevoia de protecție a fiecărei plante, să-i oferim posibilitatea să se dezvolte astfel încât să ajungă la întregul ei potențial de producție!“.

Pe de altă parte, am aflat că în România se folosesc, în medie, doar 670 grame substanță activă pentru protecția plantelor/ha. În Ungaria se folosesc 1,25 kg, iar media europeană este de cca două kilograme. Așadar putem considera că avem o agricultură mult mai apropiată de cea bio față de majoritatea țărilor europene!

Am aflat și că o substanță nouă pentru protecția plantelor înseamnă, cu tot cu perioada de testare și aprobare, cam 11 ani de muncă. Costurile se ridică la peste 256 milioane de dolari. Auzind asemenea cifre, am regândit puțin poziția față de prețurile produselor de pe piață...

Responsabilitate socială, dincolo de profit

Pe lângă alte activități, AIPROM derulează și o serie de programe legate de responsabilitatea socială față de substanțele pe care membrii săi le produc. Unul dintre acestea, SCUT, este legat de combaterea utilizării produselor contrafăcute. Aceste produse s-au dovedit de-a lungul timpului a fi ineficiente în ceea ce privește destinația lor și, în schimb, mult mai nocive față de mediu și utilizatori.

Un alt program este TOPPS, care urmărește conștientizarea utilizatorilor de substanțe pentru protecția plantelor a efectelor acestora asupra mediului acvatic. În acest context, ei sunt instruiți asupra modului în care pot minimiza poluarea surselor de apă.

Un program de succes este SCAPA, în cadrul căruia se urmărește recuperarea ambalajelor în care sunt livrate produsele pentru protecția plantelor. Acestea sunt recuperate de la fermieri și transformate în saci pentru colectarea altor ambalaje. După cum ne-a spus Dorin Pop, unul dintre vicepreședinții asociației, anul acesta, până în luna octombrie, au fost recuperate 1.050 tone din cele aproximativ 2.000 de tone de ambalaje comercializate în 2019. Dintre ele, peste 65% au fost reciclate.

Revenind la aspectul general, putem trage concluzia că și acest eveniment organizat de AIPROM a fost la înălțimea seriozității și a prestigiului pe care, pe bună dreptate, atât organizația, cât și membrii săi, luați individual, și le-au dobândit.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Mirela Surdea are o grădină cu de toate care se află pe malul Neajlovului, lângă rezervația Comana, Călugăreni. Timp de 8 ani a adunat în jur de 240 de soiuri de roşii românești sau internaționale, soiuri inimi sau grase, de uscat, de bulion, de păstrat – da serbo, soiuri dwarf sau de ghiveci… roșii verzi și roșii albe, indigo, vărgate, salbe, mari cât capul, mici ca pruna, da' gustoase, numa-numa! Pe lângă roşii are şi multe alte sortimente de legume adunate de la prieteni grădinari, de la cunoscuți şi prieteni, prin schimburi.

Totul a început cu o grădină şi un blog...

În urmă cu 8 ani a început întreaga activitate a Mirelei. A primit în dar o grădină şi un blog, iar de atunci creşte cu mare drag multe sortimente de legume, iar apoi scrie despre acestea pentru cei interesaţi. „În anul 2011 soțul meu s-a decis să cumpere acest teren. Când am ajuns în fața porții și am intrat în grădină am simțit că aici va fi locul în care voi zăbovi mult timp. Grădina mă aștepta și, cum doar ea știe, m-a ajutat să învăț cum să cultiv legumele, florile și să îngrijesc pomii. Mă minunam de orice petală, albină, gușter, broscuță, pui de pițigoi sau graure și făceam multe poze pe care le arătam prietenilor și familiei. Fiul meu, pe atunci licean, mi-a dăruit în ajun de Crăciun o pagină de blog și mi-a spus: „Scrie aici! Te vei întâlni cu toți cei care au aceeași pasiune, scrie pentru ei!“ Blogul se numea „Susie cu ochii negri“ (precum planta urcătoare) și din ecran o pagină verde mă privea clipind. Am început să scriu articole asezonate cu poze despre primii bulbi plantați, despre ceapa de iarnă pe care am plantat-o împreună cu fiul meu, despre stratul înălțat în care am îngropat tot lemnul vechi-putred din curte și cât de repede creșteau apoi salata și plantele de frunze. Apoi am început să citesc cu nerăbdare despre răsaduri și despre miracolul germinării“, spune cultivatoarea.

Primele seminţe îmbăiate în zeamă de aloe

„O prietenă mi-a trimis din Italia un plic de semințe de roșii și mama mea a exclamat: «De cât de departe au venit semințele astea la tine!». Am îmbăiat semințele într-o soluție de zeamă de aloe și le-am așezat în pământ ușor, de răsad. Așteptarea aceea o retrăiesc în fiecare primăvară. Apoi, am prins curaj și am întrebat despre repicare și am reușit să cresc primele răsaduri de balcon care au ajuns în grădină. Primele fructe nu le puteam culege, doar le admiram. În anul următor am crescut răsadurile cu lumină suplimentară, de neon, și le-am călit la temperaturi scăzute observând diferența; fructele soseau mult mai numeroase și plantele erau mult mai rezistente“, povestește legumicultoarea.

Apoi a început să scrie despre tomate...

A folosit și micorize și a făcut primele grefe la roșii în același an. Dar a şi scris împreună cu alți grădinari articole despre cum cultivă și ce metode folosesc. „Am observat că articolele în care scriam despre tomate aveau un număr mare de accesări, oamenii căutau informații despre roșii și despre cultivarea acestora. Am participat la târgurile de semințe unde oamenii erau fericiți să găsească legume valoroase și îmi ofereau în schimb semințele lor. Am cunoscut prieteni grădinari care păstrează soiurile de roșii în familie, soiurile bunicilor sau ale vecinilor și mi-am dorit să cultiv aceste soiuri în grădina mea. Primele semințe le-am primit din Deva, de la Cornelia, și am numit-o Diva de Deva pentru că avea pliuri și era foarte îndrăzneață; primele fructe legau devreme în luna iunie. Colegul meu Dan Durdun mi-a adus o roșie inimă păstrată în familia sa din Făgăraș pe care am numit-o Durdulia de Durdun pentru că la etajele superioare fructul devine mare și uimește prin pulpa densă. Dulcea de Făgăraș este de departe cea mai frumoasă roșie, am găsit-o la o pensiune din Silba – Sercaia din Făgăraș și am fost uimită de dulceața sa. Am luat-o cu mine și anul următor culoarea sa uimitoare mi-a îmbogățit grădina. Inima lui Călin vine dintr-o grădină din Ciugud, unde domnul Călin cultivă doar acest soi de peste patruzeci de ani, iar Roșiile Antuzei, fiică de preot, sunt minunate, soiuri cu și de poveste, soiuri de româncuțe de care sunt tare mândră. O roșie este un emoticon. Postată pe o rețea de socializare, imaginea ei trezește emoție, admirație, pasiune sau invidie. Adună imediat un grup de pasionați care văd mai mult decât spune imaginea, din semne numai de ei știute deduc soiul, gustul, bolile prin care a trecut, căldura sau lumina de care a avut parte, impactul printre cunoscători și priza la marele public“ povestește Mirela.

„O roșie este o sticluță cu gust condensat, ca parfumul! Totodată, este promisiunea unei povești viitoare, bazată pe un an de muncă“, mai adaugă legumicultoarea. „De la sămânță la fruct este o poveste de dragoste, nu o activitate de grădinar. Sunt soiuri românești sau internaționale întoarse înapoi acasă. Le-am adunat de la prieteni grădinari, de la cunoscuți, prieteni, prin schimburi. Am cultivat legume diverse de la Pak Choi, Tatsoi și muştar roșu, la fasole, varză de Bruxelles, cartofi, ardei foarte iuţi, gustosul bob, napi etc.“, încheie Mirela Surdea.

Casetă

„Primele seminţe de roşii primite le-a îmbăiat într-o zeamă de aloe, apoi a repicat răsadurile şi a reuşit să crească primele plăntuţe“, povestește Mirela.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că au fost demarate plățile pentru beneficiarii programului de tomate, astfel că, până la data de 5 iunie 2019 un număr de 214 beneficiari și-au primit deja banii, în sumă totală de 3 milioane lei. Totodată, alte 1.757 de dosare se află în lucru, urmând ca după alimentarea conturilor MADR, banii să ajungă direct la fermieri. 

În continuare, Direcțiile Agricole Județene așteaptă depunerea deconturilor justificative pentru cei care au valorificat cantitatea minimă necesară de 2000 kg/1000 mp, termenul limită de valorificare a producției obținute fiind data de 15 iunie 2019.

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți, se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate începând cu luna mai și până în decembrie.

Informații suplimentare:

Condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru acordarea ajutorului de minimis în valoare de 3.000 de euro/an:

• Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp;
• Să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată;
• Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale monitorizează, verifică și ia toate măsurile pentru asigurarea aprovizionării populației cu o paletă largă de legume și fructe de sezon, care să corespundă, atât din punct de vedere al calității și conformității, cu standardele de comercializare, cât și din punct de vedere al nivelurilor maxime admisibile de reziduuri de pesticide.

În acest moment, în piețele agroalimentare și în târgurile unde producătorii autohtoni își comercializează en-gros marfa pe care o produc, alături de tomatele românești apreciate pentru gustul lor deosebit, se găsesc în cantități suficiente și cartofi timpurii, ardei grași, căpșune, castraveți, varză albă, fasole verde, verdețuri, toate din producția autohtonă.

Până la data de 27 mai 2019, la nivel național, verificările MADR și ale Direcțiilor Agricole Județene s-au concretizat în:

• 485 piețe agroalimentare verificate
• 152 depozite en- gros de legume și fructe

Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până la data de 27 mai 2019 un număr de 141 probe, din care:

• 80 probe tomate românești
• 61 probe de cartofi noi, ardei, castraveți, pătrunjel, dovlecei, salată verde, ridichi, căpșune, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi, ș.a.

Rezultatele analizelor de laborator finalizate până la această dată arată că fructele și legumele comercializate sunt sigure pentru consum.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF verifică loturile de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar, acțiunile mixte de control desfășurându-se la toate punctele de trecere a frontierei, fiind prelevate, prin sondaj, probe în vederea efectuării analizelor de laborator.

Până la 27 mai 2019 controalele ANSVSA și ANAF au avut următoarele rezultate:

• 8.885 transporturi de legume/fructe verificate
• 100.437 tone cantitate totală
• 248 probe legume-fructe prelevate
• 116.900 lei  sancțiuni contravenționale
• 3,48  tone  cantități reținute de la comercializare

MADR monitorizează impactul pe care îl au în piață măsurile de sprijin acordate producătorilor români și se asigură, totodată, că legumicultorii autohtoni au acces în piețele agroalimentare din București și din țară pentru a-și comercializa producția.

În acest sens, obiectivele principale urmărite în cadrul acestor acțiuni de monitorizare și inspecție sunt:

• Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piață pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special, sau producători agricoli organizați conform OUG nr. 44/2008;
• Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
• Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
• Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar, prin indicarea corectă pe facturile fiscale emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul, a țării de origine.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în piețe și la locul de producție (sere și solarii) după recoltare, în vederea prelevării de probe de roșii de la producătorii înscriși în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calității acestora, în special pentru a determina eventuala prezență a reziduurilor de pesticide.

De la ieșirea pe piață a primelor tomate obținute prin Program, inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare au prelevat probe pe care le-au transmis pentru analize la cele două laboratoare acreditate, respectiv Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București și Laboratorul Zonal pentru Determinarea Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale Mureș.

Astfel, până la data de 17 mai 2019 au fost prelevate 54 de probe din care au fost analizate 43, restul de 11 fiind în lucru. Rezultatele arată că nu au fost depășiri ale limitelor maxime admise. Aceste rezultate demonstrează că producătorii agricoli respectă recomandările inspectorilor fitosanitari în ceea ce privește utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor.                                     

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că roșiile existente pe piață la această dată, din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum, inspectorii fitosanitari constatând că au fost respectate tehnologiile de cultură. Acțiunile de control vor continua în toată țara.

Autoritatea Națională Fitosanitară manifestă prin toate activitățile un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă doar produse sigure.

Sursa: madr.ro

RĂSADURILE DE LEGUME (tomate, ardei, vinete, varză, gulii) se vor stropi împotriva bolilor foliare și de tulpină, afidelor, musculiței albe, acarienilor cu:

1. PREVICUR 607 SL 0,15% - 0,25% sau FOLPAN 80 WDG– 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,2% + TOPSIN 70 WDG – 0,07% + FASTAC 10 EC – 0,02%;
2. PREVICUR ENERGY – 0,1% sau DITHANE M 45 – 0,2% + FASTAC 10 EC – 0,02%.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează ;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți ;

- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.

- produsele care se folosesc pentru prevenirea și combaterea bolilor se vor aplica la interval de 14 zile iar produsele care se folosesc pentru combaterea dăunătorilor se vor utiliza doar la apariția atacului.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectați  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

În Ședința de Guvern din data de 27 februarie 2019 a fost adoptată printr-o Hotărâre schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2019.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 233.190.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei 50.000.000 euro și se asigură din bugetul pe anul 2019.

Valoarea ajutorului de minims este de 3.000 euro/beneficiar/an, iar sumele se plătesc într-o singură tranşă.

Cererea de înscriere în program se depune la Direcțiile pentru Agricultură Județene, până cel târziu la data de:

• 20 martie inclusiv, pentru producția valorificată în perioada ianuarie-mai;
• 15 septembrie, inclusiv, pentru tomatele valorificate în perioada noiembrie – 20 decembrie

Potențialii beneficiari sunt:

• producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, valabil în anul de comercializare a producției de tomate;
• producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
• producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

- să dețină o suprafață cultivată  cu tomate în spații protejate de minim 1000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată “Program susținere tomate, 2019“ și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării.

- să obțină o producție de minim 2 kg tomate/mp;

- să fie înregistrați în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate în anul de cerere.

- să facă dovada producției realizate potrivit prevederilor lit. a) și b) prin documente justificative privind comercializarea producției.

Documentele justificative, respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care să ateste comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 27 decembrie 2019, inclusiv.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a virat în conturile Direcțiilor Agricole Județene suma de 150.728.259,60 lei (echivalentul în euro a 32.772.000 euro), reprezentând plata beneficiarilor înscriși în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I.

Astfel, la data de 23 iulie 2018, la nivel de țară numărul total al beneficiarilor este de 10.924, iar cei mai mulți provin din județele Olt (3.805), Galați (1.505), Giurgiu (1.427), Dolj (1.326).  

Reamintim că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă începând cu luna mai și până în decembrie.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în piețe și la locul de producție (sere și solarii) după recoltare în vederea prelevării de probe de roșii de la producătorii înscriși în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calității tomatelor, în special pentru a determina reziduurilor de pesticide.

De la apariția primelor tomate și până în prezent au fost prelevate şi transmise pentru analize 44 probe, fiind eliberate buletine pentru 30 probe, acestea neînregistrând depășiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide. Astfel, rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că roșiile existente pe piață la această oră, din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum și că produsele de protecție a plantelor au fost folosite exclusiv în scopul menținerii sănătății plantelor și că au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare. În plus, în perioada următoare vom intensifica controalele având în vedere numărul mai mare de beneficiari care vor ieși cu tomate pe piață.

Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.

Punem, în ceea ce facem, accent pe normele de prevenție, nu numai de control, în acest sens menționăm importanța buletinelor de avertizare emise în funcție de cultură, riscul atacului de boli și dăunători și condiții climatice.

Primele tomate ale producătorilor agricoli autohtoni înscriși în programul de sprijin guvernamental au apărut în piețele agroalimentare din municipiul București. Consumatorii se pot aproviziona cu tomate românești preferate pentru calitățile lor gustative, obținute pe sol prin metode convenționale, fertilizate cu îngrășământ natural și, bineînțeles, proaspete.

Sunt expuse deja spre vânzare de producătorii agricoli în piețele: Rahova, Străduinței, Domenii, Râmnicu Sărat, Sudului iar, în zilele următoare, consumatorii se vor putea aproviziona cu tomate românești și din alte piețe din București. Producătorii agricoli autohtoni înscriși în programul de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate pot fi ușor recunoscuți de către consumatori, ei purtând șorturi roșii cu însemnele programului și având la loc vizibil afișat tăblițe de identificare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că până la data de 9 mai 2018 au fost primite în total 11.925 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, pentru ciclul I aferent anului 2018. Cei mai mulți cultivatori provin din județele Olt (3.937), Dolj (1.643) și Galați (1.590). Dintre solicitanții de sprijin în Ciclul I au definitivat plantarea tomatelor în spații protejate un număr de 10.451. 

Reamintim că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți, se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă începând cu luna mai și până în decembrie.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Sursa: madr.ro

RĂSADURILE DE LEGUME (tomate, ardei, vinete, varza, gulii) - se vor stropi împotriva bolilor foliare şi de tulpină, afidelor, musculiţei albe, acarienilor cu:

1. PREVICUR 607 SL 0,15% – 0,25% sau FOLPAN 50 WP – 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,2% + TOPSIN 70 WDG – 0,07% + FASTAC 10 EC – 0,02%;

2. PREVICUR ENERGY – 0,1% sau DITHANE M 45 – 0,2% + FASTAC 10 EC – 0,02%.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

• produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;
• resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.
• este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.
• executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.
• citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;
• la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.
• produsele care se folosesc pentru prevenirea şi combaterea bolilor se vor aplica la interval de 14 zile iar produsele care se folosesc pentru combaterea dăunătorilor se vor utiliza doar la apariţia atacului.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: DIRECȚIA FITOSANITARĂ OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, efectuează permanent controale in piețe, supermarket-uri si la producători, în vederea prelevării de probe din legume precum ceapa verde si salata. Primele roșii românești din acest an, din cadrul Programului de sprijin pentru tomate, au fost de asemenea analizate, în scopul determinării reziduurilor de pesticide.

Pentru cele 125 probe prelevate şi transmise pentru analize, au fost eliberate buletine pentru 86 probe, acestea fiind lipsite de reziduuri de pesticide, restul probelor aflându-se în curs de finalizare a determinărilor de reziduuri.

Menționăm că prelevarea probelor pentru controlul reziduurilor de pesticide se face conform Ordinului MAPDR nr.1256/2005 pentru aprobarea Metodelor de prelevare a probelor de plante şi produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator, pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide. Analizele de laborator sunt realizate în concordanță cu sistemul de asigurare al calității ISO 17025/2005 prin metode ACREDITATE RENAR.

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că produsele agroalimentare existente pe piață la această oră sunt sigure pentru consum și că produsele de protecție a plantelor sunt folosite exclusiv în scopul menținerii sănătății plantelor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.

Amintim că, pentru a salva tomata românească de la dispariţie, specialiștii de la USAMVB Timişoara au înfiinţat prima bancă de gene de roşii din Banat, coordonată de prof. univ. dr. Radu Liviu Șumălan, în urmă cu doi ani, care a ajuns la peste 300 de soiuri strânse de la gospodăriile ţărăneşti din peste 100 de sate din Timiş, Arad şi Bihor. Această bancă este în dezvoltare permanentă. Cultivatorii interesaţi de produse autentice vin la banca de gene unde primesc 10 -20 semințe din anumite soiuri cu obligativitatea ca, la sfârşitul anului, să returneze o cantitate mai mare de seminţe, pentru menţinerea şi dezvoltarea băncii.

Cercetătorii Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului au adus în fața publicului soiurile hibride obținute de ei, după o muncă de aproape 5 ani. Proiectul care vizează crearea roșiei perfecte a fost demarat în 2012. Pentru început, au fost colectate 300 de populații vechi locale din Banat și a fost creată o mică bancă de gene. Echipa de cercetători a încrucișat soiurile rezistente cu cele de calitate în privința gustului, mirosului și productivității. Au rezultat 70 de hibrizi, dintre care 5 au fost trimiși spre omologare la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor din București. Pentru degustarea de roșii inovative, creatorii noilor soiuri au căutat inspirație la nivel mondial și au găsit exemple în Australia și SUA.

– Domnule profesor Șumălan, ce ne puteți spune despre degustarea organi­zată la Timișoara?

– La Timişoara am organizat prima degustare de roşii, zic eu, din România, pentru că nu am mai auzit să existe un asemenea gen de degustare. A fost o acţiune frumoasă, palpitantă pentru că nu există o abundenţă de informaţii în acest domeniu.

Am studiat informaţiile de pe Internet, unde am găsit degustări de roşii în Australia şi SUA. Noi am îmbunătăţit această tehnică a degustării de roşii utilizând: brânză telemea, pâine specială şi ulei de măsline, astfel încât să încercăm să atenuăm gusturile şi aromele rămase în gură pentru a se putea face degustarea mai departe pentru cele 12 probe de roşii de hibrizi şi soiuri. Acum, sigur tehnic, diferenţa dintre hibrizi şi soiuri este mare, noi le spunem forme, în general, pentru ca să înţeleagă toată lumea că aşa se numesc.

Pe masă, la degustare au fost noile noastre creaţii – hibrizii care se găsesc în faza de omologare, 4 la număr, o populaţie locală – Dolaț, care este şi genitor, iar la unul dintre hibrizi am pus mamă și tată. Dacă pe baza fișei de evaluare pe care au primit-o toţi participanţii au punctat tot ce au simţit în timpul degustării, ne putem da seama de acel hibrid ce a preluat de la mamă şi ce a preluat de la tată.

Probabil aspectul, culoarea, gustul să fie dintr-o direcție, iar alte caractere, printre care mirosul, să vină din altă direcţie. Pe de altă parte, pe lângă aceste degustări care sunt mai mult sau mai puţin subiective, noi facem analizele biochimice şi acolo, în chimie, practic nu mai există subiectivism, acolo totul este foarte clar. Conţinutul de licopen ca antioxidant, culoarea dată tot de licopen, conţinutul de zaharuri ne arată dulceaţa, vitamina C şi alţi acizi organici ne vor arăta gradul de aciditate a produselor pe care noi le-am prezentat. Din supermarket s-a luat doar un soi de roșii pentru că unul singur era, iar din piaţă am găsit cele mai răspândite roşii – roşiile olteneşti, puţin alungite.

La această degustare au fost invitaţi prietenii, colegii din cadrul USAMVB, oameni care ştiu să aprecieze calitatea. Pe viitor dorim multiplicarea, comercializarea către fermieri a acestor soiuri pe care urmează să la omologam. Sunt denumiri provizorii pentru cele 4 soiuri de hibrizi, nu sunt denumiri finale – USAMVB (pentru că aparţin de universitate), Sorada, Miruna şi Banato. În ceea ce priveşte Dolaț-ul, nu este hibrid, este o populaţie locală, de fapt e o populaţie locală veche.

Roşiile pe care noi le-am prezentat, cu excepţia celor două forme pe care le-am luat din supermarket și din piaţă, nu au fost tratate chimic şi nu au primit fertilizanţi (îngrăşăminte chimice), doar îngrăşăminte organice. Pe prima poziţie s-a clasat un hibrid care nu a intrat încă în omologări deoarece l-am creat anul acesta. Hibrizii care sunt la omologat au fost creați anul trecut, iar pe locul II este hibridul Miruna, care probabil aşa se va numi şi după omologare.

– Cât s-a luat de la părinţi şi duc copiii (hibrizii) mai departe?

– Am încercat să luăm doar lucrurile bune. Din păcate, nu merge întotdeauna să alegi doar lucrurile bune de la fiecare părinte, genele mai vin şi asociate şi cu gene recesive, care nu au întotdeauna caracterele pe care noi le dorim. Dar, în general, există în lumea aceasta o lege a compensaţiei – dacă vrei să ai producţie mare suferi la calitate, dacă vrei să ai calitate foarte bună, suferi la producţie. Noi încercăm să găsim o cale de mijloc în care calitatea să fie bună, cu o producţie rezonabilă. Sunt carențe, dar noi tindem, aşa cum am spus, spre roşia perfectă. Dar ea nu există. Vrem însă să ajungem cât mai aproape de ea şi să eliminăm carențele.

– Care e diferenţa dintre o roşie adevărată şi una din supermarket?

– Pentru roşiile din supermarket a rămas o singură cerinţa – producţia. Trebuie să producem mult şi cu posibilitate de păstrare îndelungată. Luăm o roşie din supermarket, o ducem acasă, nu neapărat în frigider, şi rezistă săptămâni fără să se întâmple nimic. Vă explic şi de ce, pentru că fertilizarea este una chimică; majoritatea roşiilor pe care le importăm din zone care nu au soluri fertile nu sunt cultivate pe pământ adevărat, ci pe piatră şi în sisteme hidrofonice (pe vată minerală) şi atunci sunt puternic fertilizate, la care tratamentele nu se mai fac curativ, ci preventiv, ca să nu apară boala. Acele roşii arată bine, dar în esenţă sunt bolnave.

– Cât de periculoase sunt pentru consumatorul de rând aceste substanţe din roşii?

– Substanțele sunt periculoase pentru consumatori pentru că ele depăşesc uneori normele admise. Din păcate, trebuie spus că la noi, în România, controlul calităţii produselor agricole este deficitar, plus că se face cum se face. Este o temă acum legată de calitatea produselor româneşti vs. calitatea produselor care merg în Germania etc. Adevărul este acesta: Germania, Olanda etc. inclusiv ţările nordice bogate, cu potenţial financiar, cumpără produse mai bune, îşi permit. Ceea ce vine în România este un produs de calitate îndoielnică, care are şi un preţ de producţie redus şi, evident, un preţ accesibil românilor.

– Unde găsim roşiile bune, de calitate?

– Aici trebuie să vorbim şi de o educaţie a fermierului, a micului producător, dar şi a consumatorului. Micul fermier trebuie educat şi sprijinit să producă local, iar consumatorul mai ales trebuie educat să cumpere şi să susţină agricultura tradiţională, agricultura din zonă. Şi mai e un lucru de spus: este mai bine să mâncăm murături şi gogonele iarna decât roşii aduse de la mii de kilometri, păstrate o perioadă lungă de timp şi, evident, conservate în formă… proaspătă!!!

Text și foto: Clement LUPU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august – pag. 14-16

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi în condiţii de siguranţa a produselor de protecţie a plantelor.

Astfel, produsele de protecție a plantelor au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare.

Zilnic, la nivelul întregii țări, se prelevează probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide din legume și fructe, până la această dată fiind transmise Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București un număr de 325 probe de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin Programul de tomate românești.

Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Astfel, producătorii au înțeles că produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie folosite pentru a proteja culturile de atacul bolilor sau dăunătorilor și pentru distrugerea buruienilor pe parcursul perioadei de vegetaţie.

Sursa: madr.ro

Echipele de control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au continuat verificările privind respectarea prevederilor Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în piețele agroalimentare din sectoarele Municipiului București.

În cele 31 de piețe agroalimentare ce se verifică zilnic se constată faptul că producătorilor agricoli li se asigură un procent corespunzător, în medie de 70% din spațiile de vânzare și se remarcă o îmbunătățire considerabilă a modului de etichetare.

În toate piețele agroalimentare se poate observa organizarea spațiilor distincte alocate producătorilor persoane fizice, marcarea și semnalizarea acestora în mod vizibil prin aplicarea unor bannere, așa încât producătorii agricoli din județele limitrofe sau apropiate care aprovizionează Municipiul București să poată să-și valorifice produsele.

De la începutul acțiunii de control, echipele de inspectori au verificat un număr total de 7.018 operatori, din care 4969 sunt producători agricoli. Echipele de control au realizat verificări zilnice, o parte dintre aceștia fiind controlați succesiv, având în vedere prezența permanentă în piețe.

De la începutul verificărilor, din data de 18 mai 2017 și până în prezent, s-au aplicat în totalitate 108 sancțiuni contravenționale, cu o valoare de 77.800 lei atât administratorilor de piețe, cât și comercianților care nu au respectat normele de trasabilitate sau au substituit originea produselor.

Echipele de control au constatat prezența în piețele agroalimentare a unui număr în creștere permanentă de beneficiari ai ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, sprijin acordat de MADR din bugetul național.

În paralel cu verificările din piețe, pentru atestatele de producător care ridică suspiciuni în ceea ce privește respectarea prevederilor legale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale desfășoară, împreună cu Direcțiile pentru Agricultură Județene și a Municipiului București, demersurile de verificare a acestora, atât la sediul primăriilor emitente, cât și în teren, la producătorii agricoli.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale desfășoară permanent activități de monitorizare în toate piețele agroalimentare, activități care vizează în principal următoarele obiective:

- asigurarea spațiului necesar pentru comercializarea legumelor și fructelor românești în mod direct de către cei care le-au produs;

- oferta mai mare de legume și fructe proaspete oferite direct consumatorilor de către producătorii autohtoni;

- etichetarea tuturor produselor din piețe, a legumelor și fructelor ce se comercializează în fiecare sezon, cu indicarea corectă a originii produsului (locului de producție sau țării din care provine) și a datei în care au fost recoltate;

- promovarea calității superioare a tuturor legumelor și fructelor autohtone, urmare a obținerii acestora prin metode de cultivare sănătoase și a vânzării lor în scurt timp de la recoltare;

- respectarea drepturilor consumatorilor de a fi informați corect asupra produselor și de a se aproviziona în cunoștință de cauză.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale recomandă tuturor consumatorilor interesați aprovizionarea cu legume și fructe proaspete din producția autohtonă, pentru a beneficia de calitățile oferite de aceste produse și îi asigură în același timp că acțiunile inițiate continuă pentru menținerea ordinii în toate piețele agroalimentare din Municipiul București și din marile orașe din țară.

Sursa: madr.ro