Noua arhitectură ecologică a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2023-2027 este menită să fie un instrument crucial pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde, inclusiv ambiții mai mari pentru utilizarea durabilă a pesticidelor în UE. Confruntată cu necesitatea urgentă de a rezolva problema pesticidelor și criza biodiversității din Europa, Comisia propune să reducă la jumătate utilizarea și riscurile pesticidelor chimice și mai periculoase în UE până în 2030, ca parte a strategiei sale de la fermă la furculiță.

Prin urmare, teoretic, noua PAC ar trebui să sprijine fermierii în utilizarea durabilă și redusă a pesticidelor printr-o serie de reguli și măsuri. Mai exact, statelor membre li s-a oferit oportunitatea de a concepe intervenții în planurile lor strategice menite să reducă dependența de pesticide.

Pe 22 iunie, CE a lansat propunerea de noi reguli europene privind pesticidele care vor transforma actuala directivă privind utilizarea durabilă a pesticidelor într-un regulament. Pentru a asigura o mai bună punere în aplicare a acestor norme privind pesticidele decât în ​​trecut, Comisia a explicat că statele membre vor putea, de asemenea, să utilizeze fondurile noii PAC pentru a-și compensa fermierii pentru costurile de punere în aplicare a acestui regulament.

Franța pare să fie unul dintre studenții buni doar în aparență: suprafețele vizate de „managementul durabil al pesticidelor“ sunt toate suprafețele angajate în calea „practicilor“ sau „de certificare“ a ecoregimului al căror conținut nu este în realitate în niciun caz calea care garantează o reducere a pesticidelor, precum și a zonelor vizate de măsura agromediu și climă „gestionarea calității și cantitativă a apei pentru culturile de câmp“ care rămâne anecdotică din lipsă de buget și ambiție.

Însă, de câteva luni, apelurile s-au înmulțit pentru a pune în discuție această strategie europeană în numele producției și al suveranității alimentare. „A folosi scuza războiului din Ucraina pentru a dilua aceste propuneri și a ne speria spunându-ne că durabilitatea înseamnă că va fi mai puțină mâncare este absolut iresponsabil. […] Știința este lipsită de ambiguitate. Pesticidele ne amenință pe termen lung securitatea alimentară“, a inserat Frans Timmermans, în timp ce propunerile vor trebui acum discutate și adoptate de Consiliu și Parlamentul European.

„Preocupările privind siguranța alimentelor nu fac acțiunile împotriva pesticidelor mai puțin urgente. Utilizarea excesivă a pesticidelor reprezintă un risc major pentru sănătatea umană și ucide polenizatorii responsabili pentru majoritatea alimentelor pe care le consumăm“, a adăugat Stella Kyriakides. Pentru a răspunde la aceste întrebări, Frans Timmermans a anunțat și lansarea unei analize privind securitatea alimentară pentru a identifica sursa penuriei și a „identifica soluții pe termen lung“. „Dacă această analiză ne obligă să ne reconsiderăm propria poziție, ei bine, suntem pregătiți pentru asta“, a insistat el.

Dacă un stat ar fi lipsit de ambiție, „nu vom reuși să punem presiune“, a indicat un oficial european, recunoscând în același timp că ar fi puțin probabil ca CE să inițieze proceduri de încălcare a dreptului comunitar, dacă este necesar. Deși a salutat adoptarea acestei propuneri, ONG-ul Future Generations a regretat totuși alegerea unui singur indicator care să măsoare atât utilizarea, cât și riscul pesticidelor, afirmând că acesta „discriminează puternic pesticidele utilizate în agricultura ecologică și le favorizează pe cele mai toxice“.

Textul prevede interzicerea completă a utilizării pesticidelor sintetice în „zonele sensibile“, adică zonele Natura 2000 și zonele urbane precum „școli, spitale, parcuri“ sau din nou „locuri de joacă și facilități sportive“.

Pentru a ajuta fermierii să înceapă această tranziție, Comisia a planificat să crească numărul de produse ecologice și cu risc scăzut de pe piață, să promoveze tehnologiile utilizate în așa-numita „agricultură de precizie“ și să modifice Politica Agricolă Comună (PAC), pentru a permite statelor membre să finanțeze aceste modificări utilizând bugetele PAC timp de cinci ani.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Reducerea consumului de pesticide nu este un scop în sine, ci o necesitate atât pentru reducerea poluării şi a costurilor cât şi pentru creşterea profitabilităţii în fermă. Fermierii se găsesc într-o situaţie delicată, pe de o parte trebuind, pentru a hrăni populaţia în creştere, să producă mai mult pe suprafeţe mai reduse ca urmare a urbanizării, industrializării sau deşertificării, reducând impactul asupra mediului, iar pe de altă parte să găsească soluţii pentru creşterea profitabilităţii activităţilor agricole.

Deşi sunt mai multe posibilităţi care pot duce la atingerea acestor obiective, astăzi aducem în atenţia cititorilor doar trei căi care, prin creşterea eficienţei trata­mentelor fitosanitare, permit reducerea dozelor, fără a pune în pericol dezvoltarea armonioasă a culturilor. NHR Agropartners a identificat următoarele direcţii de acţiune:

  • folosirea pentru tratamentele fitosanitare a apei curate şi demineralizate, cu pH corelat cu tipul pesticidului sau amestecului de pesticide,
  • utilizarea unor tehnologii şi a unor maşini de stropit care reduc pierderile de soluţie în atmosferă sau pe sol (reducând deriva, respectiv evaporarea soluţiei), permiţând reducerea dozei de pesticide cu procente importante şi
  • utilizarea elementelor care ţin de agricultura de precizie, cum ar fi sistemele de ghidare prin satelit, maşinile care asigură întreruperea distribuţiei pe secţiuni sau pe fiecare duză pentru evitarea suprapunerilor peste zona lucrată la trecerea anterioară şi capabile să distribuie doze variabile de fertilizant sau de pesticide corespunzătoare necesarului din fiecare punct al parcelei. Se pot adăuga sistemele digitale de monitorizare, senzori care transmit în timp real informaţii despre locul şi necesarul de substanțe în fiecare punct al parcelei, fie că vorbim de hărţi ale recoltei, hărţi ale conţinutului de substanţe minerale din sol, scanarea solei, monitorizarea varietăţilor şi distribuţiei buruienilor şi a bolilor etc.

Influenţa calităţii apei asupra eficienţei tratamentelor fitosanitare

Mai multe instituţii de cercetare din lume au studiat şi au confirmat importanţa crucială a calităţii apei folosite pentru diluarea pesticidului şi transferul la plante, insecte, fungi sau boli care trebuie controlate şi au arătat ca aceasta este un factor important care contribuie la atingerea sau nu a scopului tratamentului fito­sanitar. De obicei sunt luate în considerare trei caracteristici principale ale apei:

  • Turbiditatea, care reprezintă starea de limpezime a apei, dată de cantitatea de particule de sol în suspensie în apă. Acestea se pot lega de moleculele de pesticid încărcate negativ, făcându-le indisponibile pentru a fi absorbite de plantele ţintă [1, 2]. Din acest motiv este necesară o filtrare bună a apei înainte de a fi folosită la tratamentele fitosanitare. Implicit, o bună filtrare previne înfundarea şi degradarea duzelor maşinii de stropit.
  • Conţinutul de minerale şi ioni de metale din apă (Ca, Mg, Fe etc) care pot reacţiona cu molecula de pesticid, reducând capacitatea soluţiei de a-şi atinge ţinta şi
  • PH-ul apei (aciditatea, respectiv alcalinitatea apei), care poate duce la ruperea legăturilor chimice ale moleculei de pesticid (hidroliza), cu același efect privind realizarea scopului tratamentului. S-a demonstrat că în cazul unor pesticide eficienţa se poate reduce la jumătate în câteva minute la un pH foarte bazic (8-9), faţă de mai multe zeci de ore la un pH acid sau neutru [3].

Soluţii tehnice pentru corectarea calităţii apei în vederea creşterii eficienţei tratamentelor fitosanitare

Este evident că producătorii de pesticide cunosc factorii care afecteaza produsele fito şi sunt interesaţi ca tratamentul să aibă efectul scontat. De aceea, unii dintre ei recomandă adăugarea în rezervorul maşinii de stropit a unor substanţe de condiţionare, aditivi sau adjuvanţi în funcţie de calitatea apei şi de molecula de pesticid. Este foarte important să se respecte indicaţiile şi recomandările de pe etichetă sau din alte surse.

O altă soluţie este realizarea unei instalaţii care să asigure filtrarea apei, extragerea ionilor de metal şi corectarea pH-ului apei, care se poate face folosind o instalaţie ca în fig. 1.

  • Filtrarea

Unul sau mai multe filtre centrifugale cu autocurăţare sunt folosite pentru filtrarea primară. Când filtrele se colmatează, se comandă purjarea. Apa trece printr-un filtru sită de 50 de microni, care reţine sedimentele. creând o diferenţă de presiune între cele două feţe ale filtrului sită. Când aceasta atinge o valoare prestabilită, comutatorul de presiune comandă autocurăţarea şi purjează sedimentele.

  • Demineralizarea

Apa de la sursă trece printr-un schimbător de ioni compus din două rezervoare în care se află o răşină specială care reţine ionii de metale din apă. În momentul când un rezervor se saturează cu ioni de metal se comută automat pe cel de al doilea rezervor care continuă extragerea ionilor de metal, iar acesta se regenerează cu ajutorul unei soluţii de clorură de sodiu.

  • Corectarea pH-ului apei

Ultimul pas este corectarea pH-ului apei demineralizate în funcţie de fiecare moleculă de pesticid, cu scopul menţionat de a reduce riscul de hidroliză, de rupere a legăturilor chimice din molecula de pesticide, cu influenţă negativă asupra tratamentului.

Apa astfel pregătită poate fi colectată direct în maşina de stropit sau într-un rezervor tampon. Instalaţia se poate monta într-o încăpere sau într-un container şi se cuplează la sursa de apă şi la electricitate.

Cercetări efectuate în România la firma Agricost, în Insula Mare a Brăilei, unde funcţionează de doi ani 30 de astfel de instalaţii şi în alte ferme ca SC Jidvei, SC Viticola Averești, Înfrăţirea Carei (Satu Mare), Grasa Garbay (Tulcea), SC Trei Brazi (Neamţ), Ostrovit, Maria Trading (Călăraşi) au arătat că, prin folosirea apei cu calitate corespunzătoare, performanţele tratamentelor sunt vizibile cu 1-2 zile mai devreme comparativ cu cele care au folosit apă netratată, cu un control mai bun al tratamentelor, ceea ce permite reducerea dozelor de chimicale în medie cu 20-25%, atât la tratamente cu o singură substanţă cât și cu amestecuri de pesticide alese corect. În cazul Glifosatului, reducerea dozei poate fi de 40%.

Dr. ing. Florin NEACȘU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti