cemrom iulie 2018
update 19 Dec 2018

Ștefan Stănescu, fermierul care mizează pe năut și grâu dur

Ștefan Stănescu este un tânăr fermier din județul Olt, care a renunțat la culturile clasice – porumb și floarea-soarelui în favoarea năutului și grâului dur. Nu întâmplător, ci pentru că acestea din urmă oferă recolte bogate în zona în care își desfășoară activitatea, iar producția merge la export cu un preț mai bun.

Cel mai mare producător de năut

Activitatea fermei de familie Agromec Vișina a început în anul 1991, iar acum de managementul firmei se ocupă Ștefan, care coordonează 3.400 ha. Suprafața în arendă este întinsă pe raza a 8 localități, iar principalele culturi sunt: grâul – 75% din suprafață, rapița – 25 %, iar la culturile de primăvară, năut, linte, ricin. Pe acestea din urmă fermierul le-a ales pentru că, după cum spune, sunt culturi care se pretează mult mai bine în sudul județului Olt, unde arșița își face simțită prezența frecvent în timpul verii. Din acest motiv a și renunțat la clasicele culturi de porumb și floarea-soarelui.

„Ca suprafață, pot spune că grâul este principala cultură din fermă, dar ca importanță este năutul. De ce? Pentru că acesta se pretează în zona noastră, avem producții bune și îl comercializăm cu un preț bun. Nu trebuie să uităm că în zona noastră se semăna năut și înainte de ’89, dar s-au întrerupt relațiile comerciale și nu a mai fost interes pentru această cultură. Noi vrem să o readucem în atenție, pentru că randamentele pe hectar sunt foarte bune. Este o cultură premergătoare foarte bună pentru grâu, chiar mai bună decât mazărea și ajută ferma și pentru subvenția pe înverzire. De exemplu, anul trecut am avut o producție de 2,6 tone/ha și am primit 550 euro/tonă. Chiar dacă costul seminței este mai mare, cel al inputurilor este mai mic, undeva în jur de 2.000 de lei“, a precizat Ștefan Stănescu.

Rezultatele din fermă l-au determinat pe acesta să producă și sămânță pe 600 ha din cele 780 semă­nate cu năut. Colaborarea cu fermierii nu se oprește doar la furnizarea seminței și oferirea sfaturilor pentru a obține producții bune, ci presupune și preluarea mărfii pentru a fi comercializată în țări precum Liban, Maroc, Africa de Sud, India și China. „Nu vindem direct de pe câmp năutul, îl ducem la noi în fermă, unde avem o stație de condiționare și vom mai achiziționa una mai performantă, astfel încât să livrăm și un produs de foarte bună calitate. Toată marfa merge la export, avem contracte încheiate și de aceea spun că năutul este cea mai importantă cultură din fermă“, a adăugat tânărul fermier.

Despre cultura din acest an și modul cum se prezintă ne-a vorbit șeful de producție, Dan Zăviceanu: „Năutul se prezintă destul de bine în acest an. Am semănat la început de aprilie, asta pentru că la jumătatea lunii martie pe câmp era zăpadă. În mod normal se poate semăna începând cu 10 martie. Chiar dacă nu prea a avut precipitații, răsărirea este destul de bună. Pot spune că este o cultură relativ simplă, dar nepromovată, care cred că poate ajuta orice fermier. Spun asta pentru că năutul nu este o plantă iubitoare de apă, deci se pretează mai ales în zona noastră. De asemenea, nu prezintă problema căderii și a scuturării și, fiind o plantă leguminoasă, nu prea are nevoie de multe tratamente. Este o cultură foarte bună și rentabilă, dar trebuie menționat că se adresează fermierilor din sudul României, unde e și seceta cea mai mare. Noi am arat, fertilizat și discuit din toamnă, apoi în primăvară am intrat direct la semănat, fără nicio altă lucrare a solului. Năutul are nevoie doar în prima parte a procesului de vegetație de azotat de amoniu, noi am aplicat 100 kg/ha, dar atât! Nici cu dăunători nu prea are de a face năutul, anul acesta am avut doar un atac de rățișoară. Noi dăm un singur insecticid preventiv. La recoltat, năutul trebuie să fie foarte curat și bobul de o anumită mărime pentru a obține și un preț corect“.

Un alt avantaj al năutului pe care ni l-a precizat Ștefan Stănescu este faptul că la această cultură nu se pot înregistra furturi și pagube, pentru că nici măcar oile nu consumă năutul direct de pe câmp pentru că este o plantă amară.

Și la mazăre fermierul oltean a obținut anul trecut o producție mulțumitoare, 5.200 kg/ha, dar chiar și așa a renunțat să mai semene această plantă pe o suprafață însemnată, tocmai pentru că este mai rentabil năutul.

Pentru a oferi sămânță agricultorilor interesați de această cultură fermierul colaborează cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Drăgănești Vlașca și 90% din suprafață este semănată cu soiuri românești de năut.

Grâul dur – a doua vedetă a fermei

Dacă năutul a devenit cea mai importantă cultură în fermă, grâul rămâne planta semănată pe cea mai mare suprafață – 1.700 ha. „Anul trecut am avut rezultate bune la grâu, o medie de 6 t/ha. Pe 30% din suprafață semănăm soiuri românești, iar diferența cu soiuri străine care au un potențial de producție ceva mai ridicat. Cea mai mare producție am obținut-o anul trecut cu soiul Avenue de la Limagrain, aproximativ 9 t/h, motiv pentru care în acest an ne-am hotărât să producem și sămânță din acest soi“, a menționat Ștefan Stănescu.

De anul trecut coordonatorul fermei a ales să semene și grâu dur, acel grâu special pentru paste, pentru care se poate obține un preț mai mare decât pentru grâul obișnuit.

„Începând de anul trecut am semănat și grâu dur pentru că și el preferă zonele fără precipitații. De exemplu, în Italia se produc 4 milioane de t/an, dar consumul este de 10 milioane de tone, necesar pe care evident și-l asigură din importuri. De aceea ne-am și axat pe această cultură. Am observat că avem producții bune, chiar și fără precipitații. Anul trecut am avut 4.200 kg/ha, dar a compensat foarte mult prin preț, pentru că am obținut 225 euro/tonă. Singurul dezavantaj pe care l-aș putea enumera ar fi faptul că la recoltat necesită prioritate pentru că o scurtă ploaie ar putea să-i spele sticlozitatea și ar deveni grâu furaj, ăsta e riscul lui“, a mai declarat fermierul.

Anul acesta Ștefan Stănescu a semănat 400 ha cu grâu dur, soiul Auradur de la Probstdorfer, și speră să obțină o producție de 5 t/ha.

Pe lângă năut și grâu, principalele culturi, Ștefan Stănescu mai cultivă și rapiță, o cultură care îi asigură producții mulțumitoare în fiecare an. „Anul acesta am semănat rapiță pe 1.100 ha și pot spune că este o cultură care ne aduce satisfacții; anul trecut am obținut o medie de 3.700 kg/ha. Cred că și în această vară vom avea o producție asemănătoare pentru că în campania trecută am făcut un top al producțiilor și așa am ales să semănăm o serie de hibrizi de top de la care așteptăm aceleași rezultate, a mai declarat tânărul fermier.“

Întrebat cum se descurcă cu forța de muncă, o problemă tot mai mare în rândul fermierilor, acesta a specificat faptul că are marele avantaj al vechimii fermei, iar oamenii au ales să îi rămână alături și să lucreze la Vișina.

În ceea ce privește echiparea fermei, aceasta dispune de 9 combine și 14 tractoare, semănători de păioase, mașini de erbicidat și multe alte echipamente pentru prelucrarea solului. Dar pentru că agricultura digitală nu este un termen necunoscut pentru tânărul fermier, acesta a implementat în propria fermă și o aplicație care are rolul să îi ușureze activitatea și să reducă costurile. Despre Agriso, căci despre această aplicație este vorba, vom detalia în următorul număr al revistei.

Larissa SOFRON

Învață cum să scoți profit cultivând două specii de plante pe aceeași suprafață

Are o experiență de peste 20 de ani în agricultura ecologică, inovează permanent, găsește soluții să-și mărească rentabilitatea și vinde 80% din recolte la export. Motive suficiente să aflați de la Aurel Petruș din Călărași (1.300 ha cultivate în sistem ecologic) cum face să asocieze mai multe plante pe aceeași suprafață, obținând o serie întreagă de beneficii.

pag14 AurelPetrus

– V-ați specializat pe culturi duble, dar și pe culturi asociate. Aș vrea să vorbim despre combinația mazăre cu camelină. Ce avantaje prezintă acest tip de tehnologie?

– În cazul nostru mazărea și camelina sunt culturi premergătoare, pentru că după ele vom semăna la începutul lunii iulie soia, în sistem irigat. Așadar, pe acest lot vom merge pe cultură dublă. Cultura de mazăre și camelină este pentru mulți dintre fermieri din agricultura convențională o noutate, dar ea se practică mult în sistemul ecologic și cei care practică acest tip de agricultură sunt convins că știu despre ce vorbesc.

– De ce ați ales această asociere?

– Sunt mai multe beneficii de care trebuie să profităm. Avem o mazăre de toamnă franțuzească, soiul Baltrap, de tip afilă, care stă în „picioare“ până la recoltare, dar am asociat-o cu camelina (camelina sativa sau inișorul) din mai multe motive. În primul rând inișorul are un efect repelent pentru gărgărița mazărei și în felul acesta profităm de o combatere biologică pentru cultura de mazăre. Al doilea beneficiu pe care îl urmărim de la camelină este susținerea pe care o poate oferi mazării. Camelina are o tulpină foarte rezistentă și poate susține mazărea chiar și când păstăile sunt formate. Fără această susținere mazărea spre maturitate, la formarea păstăilor, cade și e greu de recoltat. Cu ajutorul camelinei ea va rămâne în picioare, lanul va rămâne vertical și recoltarea se face foarte ușor. Al treilea beneficiu pe care îl avem de la camelină este că îi valorificăm și sămânța de camelină. Avem contract pe ea, în Germania se obține uleiul de camelină, care conține Omega 3 și Omega 6, motiv pentru care este adăugat în cantități mici în uleiul de floarea-soarelui sau rapiță. Tot la capitolul beneficii aș adăuga și faptul că prin această asociere reușim să valorificăm de două ori aceeași suprafață.

– Cum faceți separarea celor două plante după recoltare?

– Plantele ajung la maturitate în același timp, se recoltează împreună, iar separarea se face foarte ușor pentru că mărimea boabelor diferă foarte mult (camelina este un pic mai mică decât sămânța de lucernă). Banii pe care îi obținem de pe sămânța de camelină acoperă toate costurile pe care le facem cu întreaga cultură. Mazărea este deja „un bonus“.

– Mazărea o vindeți tot la export?

– Da, o mare parte pleacă în Germania, o altă parte merge către ferma de găini ouătoare pe care o avem.

– Ce ar trebui să știe fermierii despre culturile duble?

– În primul rând aceste culturi duble le putem face doar în condiții de irigare. Noi mergem pe această tehnolo­gie pentru că beneficiem de o climă extraordinară și există timp suficient (lunile iunie, iulie, august – 90 de zile) pentru a veni cu plante care au perioada de vegetație în acest interval.

– Dacă vorbim de culturi duble, ce ar merge cel mai bine?

– Avem la ora actuală trei culturi pe care le semănăm ca și culturi duble: soia, sfecla roșie, porumbul zaharat și meiul. Mai nou, avem o cerere de mei pentru con­sum uman și care ne garantează prin producțiile obținute un câștig destul de bun. Pentru acestea tehnologia de cultură este un pic diferită față de cultura obișnuită, dar noi facem doar pe sistemul de arătură. Și pentru cultura dublă arăm la o adâncime de 18-20 cm, cât mai repede, semănăm la fel de repede și apoi urmează irigatul care ne asigură răsărirea și dezvoltarea în condiții normale. Urmează pentru cultura de sfeclă și porumb lucrările de întreținere și combatere a buruienilor. Nici nu amintesc de combaterea bolilor și a dăunătorilor, pentru că în cultură dublă nu avem de-a face cu așa ceva. Și nu trebuie să uităm că zona în care ne aflăm este destul de lipsită de precipitații, cu vânt, ceea ce ne ajută ca plantele să rămână uscate și nu sunt predispuse la atacuri de boli și dăunători.

– Care este norma de irigare pe care o aplicați?

– Normele sunt diferite, se începe cu o normă mică, de răsărire, apoi eu recomand mai multe irigări cu norme mai mici. Nu recomand norme mari de udare, pentru că reprezintă o pierdere de apă.

– Ați încercat și alte asocieri între plante în afară de mazăre și camelină?

– Da, am mai încercat în primăvară cultura de linte cu camelină cu aceleași beneficii. În plus, mai avem în fermă o cultură de rapiță cu lucernă, despre care pot să spun, după al doilea an de experiență, că lucrurile stau foarte bine privind fertilizarea pe cale naturală a solului, cu cheltuieli foarte mici.

– Ce producții estimați la mazăre și camelină?

– Cu ajutorul lui Dumnezeu sperăm să obținem 2.500-3.500 kg/ha la mazăre și 500-700 kg/ha la camelină. Acest nivel de producție este foarte rentabil pentru noi.

– Anul trecut ați avut mai mult sau mai puțin?

– Anul trecut am avut mai puțin, pentru că nu am semănat în această asociere mazărea de toamnă și, deși estimasem peste 3.500 kg/ha, în preajma recoltatului a căzut și am reușit să recoltăm doar 2.500 kg/ha. În cazul nostru, pentru că suntem într-o zonă cu vânt puternic, fără susținere din partea altei culturi, pierderile la mazăre pot fi și de 20-30%.

– Aveți probleme cu păsările în perioada recoltării?

– Există o mare problemă cu păsările la nivelul fermei, dar nu la cultura de mazăre și camelină. Pot spune că este o situație alarmantă privind atacul ciorii de semănătură și nu suntem singurii. În ultimii doi ani am avut mari probleme la porumb, am fost nevoiți să întoarcem cultura, mai ales că sămânța este netratată. Trist este că nu se face nimic legat de răspândirea acestei păsări, care are și părțile ei bune, dar care prin înmulțirea ei devine un dușman al fermierilor.

– Nu ați găsit nicio soluție în acest sens?

– Lângă fermă am găsit o soluție pe care o pot recomanda și altora. Trebuie să știți că dacă nu este lăsată să stea în cuib dacă este deranjată timp de 10 zile, noaptea mai ales, și asta se face cu niște lanterne foarte puternice și zgomot, pleacă, își face cuib în altă parte. Asta este o metodă de combatere ecologică.

– Văd că aveți și rapiță în lanul cu mazăre și camelină. De ce și în ce proporție?

– Este o rapiță sălbatică, o putem considera buruiană în cultura de mazăre, infestarea este de 2-3%, dar de această dată pot spune că și rapița sălbatică are un efect pozitiv, ca și camelina – susține mazărea. Mai mult de atât, fiind și o sămânță foarte mică, se separă foarte ușor de boabele de mazăre.

– Dacă mergeți pe această asociere este clar că trebuie să aveți un utilaj care să separe cele 2-3 tipuri de semințe. Cam care este investiția într-un astfel de echipament?

– Vorbim de o investiție destul de mare, dar o masă gravimetrică nu costă mult, unii și-au confecționat-o singuri. Dacă ne gândim la o stație de sortare, investiția ajunge la 200.000 euro.

Patricia Alexandra Pop

CÂT VOM RECOLTA ANUL ACESTA? Viitorul începe ACUM!

În majoritatea sectoarelor agricole, luna martie echivalează cu pregătirea terenului pentru semănat și debutul campaniei de însămânțare pentru culturile de primăvară. Știm cu toții că pentru a avea recolta dorită este nevoie să facem la timp toate lucrările solului, dar ce se întâmplă când avem probleme în a le executa corect, din cauza stării solului?

  • Ai solul greu, tasat, ce nu se pregătește corespunzător, fiind nevoie de mai multe treceri;
  • Ai băltiri;
  • Ai un pH acid: între 3 și 6.5;
  • Folosești/ai folosit fertilizanți din categoria azotaților, sulfaților etc;
  • Ai viermi sârmă, ai buruieni ca și mușețelul, coada calului, barba ursului, volbură, păpădie, etc. ;
  • Ai blocaje ale elementelor nutritive în sol.

Cunoaștem bine provocările cu care te confrunți și știm că vrei un produs de calitate la un preț de bun simț , care să iți rezolve aceste probleme și la final să aducă profit! Nu te gândi că ai un sol ideal, pentru că așa este el, din geneză.  Aciditatea unui sol poate fi naturală dar mai ales artificială. De la îngrășăminte (cu pH-uri foarte scăzute), ploi (acide sunt toate), inputuri agricole ce favorizează acidifierea, băltirile și destructurarea solului.

Cu o experiență de peste 150 de ani în domeniu, Grupul Carmeuse este lider mondial în oferirea soluțiilor și serviciilor pe baza calciu. Cu sediul în Louvain la Neuve, Belgia, compania coordonează peste 90 de facilitați de producție pe teritoriul a 18 tări, iar în România deține 3 fabrici în care se produc o gama largă de produse destinate amendării solului, dezinfecției și uscării așternutului animalelor și îngrijirii gospodăriilor personale (grădini/livezi/gazon). Experiența îndelungată și specialiștii noștri în domeniu ne-au ajutat să dezvoltăm cele mai inovative soluții pentru rezolvarea problemelor solului, TerraCalco® 95 fiind cel mai nou amendament special creat în acest sens, recunoscut deja din 2016 drept produsul anului în agricultură, în Ungaria. De asemenea, sutele de fermieri din toate colțurile României, care l-au folosit deja și îl vor folosi în continuare, ne sunt martori.  

Este un lucru știut că amendarea crește productivitatea solului. Un pH neutru (6,8 - 7,2) crește cantitatea de nutrienți disponibili și îmbunătățește structura solului, maximizând potențialul de producție. De asemenea, aceste valori ale pH –ului conferă o viață microbiană crescută (practic, într-un astfel de sol resturile vegetale vor fi descompuse rapid) precum și o înmulțire a animalelor mici din sol, responsabile cu procesele de afânare.  

TERRACALCO® 95 este singurul amendament pe baza de calciu pur, cu substanță activă de 97,8%, care poate să crească pH-ul cu 1 unitate, la o doză de o tonă la hectar, într-un timp foarte scurt. Primele efecte se văd la doar două luni după aplicare, după cum atestă și mulți dintre fermierii care l-au aplicat. Datorită structurii sale granulate, cuprinse între 2 și 8 mm se poate aplica direct cu mașinile agricole pentru îngrășăminte, fiind folosite doze relativ mici, cuprinse între 0.5 și max. 2 tone la hectar, în funcție de cartarea agrochimică.

Cu alte cuvinte, dragă fermierule, noi, Carmeuse precum și toți fermierii care l-au folosit, iți recomandăm din suflet TERRACALCO® 95. Viitorul îl creăm acum!

Carmeuse Romania

Str. Carierei Nr. 127A, 500052 Brasov, Romania
Tel: +40 268 516 841 Mob: +40 757 929 157
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Web: http://www.carmeuse-agriculture.com/ro

Campionii marilor recolte la porumb din județele Constanța, Tulcea, Teleorman și Ilfov

Începem noul an cu prezentarea fermierilor campioni din județele Constanța, Tulcea, Teleorman și Ilfov. În aceste zone, hibrizii Pioneer au oferit agricultorilor recolte mulțumitoare, iar la proba cântarului producția obținută pe fiecare parcelă a asigurat un bun venit fermei.

În localitatea Căscioarele - județul Constanța, Iulian Constantinescu a devenit fermier campion cu ajutorul hibridului P9903, care i-a asigurat producția de 10.690 kg/ha. “Lucrez 90.53 ha, iar porumb am semănat anul trecut pe 23.37 ha. Astfel că am început cu arătură de toamnă, la 30 cm, și am efectuat o trecere cu discul. Am continuat în primăvară cu o trecere cu combinatorul, am semănat în jurul datei de 15 aprilie și tot atunci am fertilizat – 200 kg/ha, complex triplu 15. Am aplicat 2 erbicide, unul pentru frunză lată și altul pentru costrei, dar și 2 tratamente cu îngrășământ foliar, în faza de 8-10 frunze, al doilea a fost aplicat la o distanță de 7 zile față de primul”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că porumbul nu a beneficiat de irigații, iar recoltatul a avut loc în jurul datei de 12-13 octombrie. A fost mulțumit de modul în care s-a dezvoltat cultura și din acest motiv în 2018 va miza tot pe hibridul P9903.

iulian Constantinescu

Tot în județul Constanța, agricultorul Jean Marc Lacrouts a devenit fermier campion obținând recolte foarte bune cu 3 hibrizi Pioneer: P9911 – 10.300 kg/ha, P9903 – 10.000 kg/ha, P9537 – 9.000 kg/ha. Acesta lucrează 938 ha, dintre 167 ha au fost semănate cu porumb. “În toamnă am arat, apoi în primăvară, luna martie, am aplicat superfosfat - 150 kg/ha și uree 150 kg/ha incorporat în patul germinativ, iar la semănat am aplicat 150 kg/ha complex 8.24.24 și microgranulate, după care la stadiul de 3 frunze am aplicat și 150 kg/ha azotat de amoniu. Am semănat în prima săptămână a lunii aprilie, iar cultura a mai beneficiat  de 2 erbicide, dar al doilea erbicid doar pe anumite parcele. Nu am mai aplicat tratamente de nici un fel și nici nu am irigat. Am recoltat începând cu 15 septembrie. Anul acesta voi semăna 90 ha de porumb și am ales aceeași hibrizi Pioneer”, a punctat fermierul campion.

Jean Marc Lacrouts

În județul Tulcea, Tudor Florentin a devenit fermier campion hibridul P9537 i-a asigurat producția de 10.100 kg/ha. Acesta lucrează în localitatea Niculițel 133 ha, dintre care porumb a semănat pe 25 ha. “În toamnă am scarificat și am arat la 25 cm,  am continuat cu pregătirea terenului, înainte de semănat am aplicat 100 kg/ha de complexe 14.20.0 și am semănat la începutul lunii aprilie. Am aplicat 2 erbicide în postemergență, dar în perioade diferite și am efectuat un tratament cu fungicid și foliar, atunci când am efectuat și a doua erbicidare. Cultura a fost în neirigat, dar a beneficiat de 3 treceri cu prășitoarea, tot atunci am și fertilizat. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie. Anul acesta voi semăna 30 ha cu porumb, am optat pentru hibridul P9537 plus un nou hibrid din portofoliul companiei Pioneer”, a declarat fermierul campion.

Tudor Florentin

În județul Teleorman, fermier campion a devenit Cristi Isvoranu din localitatea Sfințești, care a obținut 10.980 kg/ha cu hibridul P0412. “Lucrez 400 ha, pe 150 am semănat anul trecut porumb. Am fost mulțumit de cum s-a comportat cultura, dar și de producție. Mai întâi am discuit, am efectuat o lucrare cu subsolierul, iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am semănat la sfârșitul lunii martie, atunci am dat și 200 kg/ha de uree. În vegetație am mai aplicat 200 kg/ha de azotat de amoniu în faza de 8-10 frunze, dar și un foliar. Am mai aplicat erbicide în preemergență și postemergență și doar atât, fără altfel de tratamente. Această producție am obținut-o în irigat, dar am irigat doar atunci când a fost cazul. Am recoltat în prima parte a lui octombrie. Pentru acest an am comandat deja sămânța, am ales tot hibrizii Pioneer , dintre care P0412 și P0023, și voi semăna 150 ha”, a conchis fermierul teleormănean.

Cristi Isvoranu

Tot în județul Teleorman a devenit fermier campion și Adi Spânu, care a obținut 10.100 kg/ha cu hibridul P9537.

Adi Spanu

În localitatea Ștorobăneasa, județul Teleorman, domnul Aurel Magereanu a obținut 10.000 kg/ha cu hibridul P0412. “Anul trecut am semănat porumb pe 170 ha și am ales numai hibrizi Pioneer. Am început cu arătura, și am încercat să mențin apa în sol, de aceea pe unele sole am intrat direct cu combinatorul, unde nu s-a putut, am discuit și apoi am trecut cu combinatorul. Fertilizarea de bază am făcut-o cu 300 kg/ha de uree,  iar de semănat am semănat la sfârșitul lunii martie, pentru că temperaturile au permis acest lucru. Doar pe o porțiune de 50 de ha, am mai fertilizat la semănat, iar producția trebuie să spun că a fost mai bună. Am erbicidat și preemergent și postemergent. Pe o solă am mai fertilizat. Nu am aplicat tratemente, am prășit o singură dată, dar nu pe întreaga suprafață. Am recoltat la sfârșitul lunii septembrie”, a punctat fermierul campion. Pentru campania din 2018, fermierul a precizat că va semăna porumb pe 250 ha și va alege tot hibrizii Pioneer.

Aurel Magereanu

Și în județul Ilfov agricultorii au obținut producții bogate cu hibrizii Pioneer. Fermieri campioni au devenit aici Cosmin Iancu, care a obținut 10.600 kg/ha cu hibridul P9903, și Eugen Voicu, căruia hibridul P9911 i-a oferit producția de 10.100 kg/ha.

Cosmin Iancu

“Lucrez 1.100 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 300. În toamnă am arat la 30 cm, după care în primăvară devreme am discuit și am fertilizat cu 200 kg/ha de complexe 20.20.0, am incorporat cu combinatorul și imediat am însămânțat, începând cu 5 aprilie. Am erbicidat în preemergență, la faza de 6 frunze unde a fost cazul am mai aplicat un erbicid, iar la faza de 8 frunze am efectuat o prașilă și fertilizare cu 180 kg/ha azotat de amoniu. Toată suprafața a fost în neirigat și am recoltat în prima jumătate a lunii septembrie, iar campania de recoltare a durat 2 săptămâni”, a specificat fermierul campion, Cosmin Iancu. Mulțumit de modul în care s-au comportat hibrizii Pioneer, fermierul a ales pentru ca în acest an să semene hibrizii P9903 și P9537, însă pe 250 ha pentru că așa îi permite rotația culturilor.

Voicu Bogdan Porumb

Campionii marilor recolte la porumb din județele Ialomița și Călărași

Anul 2017 a fost anul producțiilor record, mai ales la porumb unde la nivel național rezultatele obținute au depășit așteptările multor agricultori. Hibrizii de porumb Pioneer au oferit producții record în toate zonele țării, motiv pentru care dăm startul prezentărilor fermierilor campioni. Începem cu sudul țării, județele Ialomița și Călărași, unde hibrizii P0023, P0937, P9903, P9537, P0412, și P9911 au oferit producții de peste 11 tone/ha.

Primul fermier campion din județul Călărași este domnul George Alexandru din localitatea Ulmu. Acesta a obținut 15.800 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 550 ha, iar porumb am semănat 150 ha, doar cu hibrizi Pioneer. Pot spune că am respectat cantitatea de azot, fosfor și potasiu ce trebuia aplicată, deci chiar o tehnologie ca la carte. La semănat, pe 26 martie, am aplicat 220 kg/ha complexe, iar la prășit, în luna mai, am mai aplicat 200 kg/ha. Cultura a fost în neirigat și a beneficiat doar de un singur erbicid. Am semănat porumbul după rapiță și nu am întâmpinat niciun fel de problemă, am fost foarte mulțumit și de cum s-a comportat cultura și de producție. De aceea, pentru anul viitor am achiziționat deja sămânța pentru 230 ha, și am ales hibrizii P0023, P9903, P9911 și P0023”, a punctat fermierul campion.

George Aleaxandru

Tot în județul Călărași, localitatea Vâlcelele, fermier campion a devenit și Florin Moldoveanu. Acesta lucrează 410 ha, cu porumb a avut 160 ha, iar cu hibridul P0023 a obținut 14.800 kg/ha în neirigat. “Păioasele au fost culturi premergătoare, am arat și tăvălugit în toamnă, în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am aplicat azotat, 250 kg/ha. Am semnat la începutul lunii aprilie, densitatea de 70.000 boabe germinabile/ha, și am mai dat 200 kg/ha complexe 18.46.0. Cultura a mai beneficiat de îngrășământe microgranulate starter, erbicide, unde am aplicat în funcție de solă, preemergent și postemergent, și am mai aplicat un insecticid și un îngrășământ foliar. Am început recoltatul la jumătatea lunii septembrie și am terminat la 1 octombrie”, a declarat Florin Moldoveanu. Anul viitor va semăna 180 cu porumb, iar hibrizii pe care i-a ales sunt P0023, P9911 și P9903.

Moldoveanu Florin

Adrian Georgescu a devenit fermier campion în județul Ialomița, deoarece a obținut 14.600 kg/ha cu hibridul P0937 și 13.200 kg/ha cu hibridul P9903. “Lucrez 2.500 ha, iar cu porumb am semănat anul acesta 550 ha. Am semănat după cultură de porumb, dar și după soia și nu am avut nici un fel de probleme pe parcursul procesului de vegetație. Am început pregătirea patului germinativ încă din toamnă, atunci când pe jumătate din suprafață am aplicat TSP -200 kg/ha  și primăvară am aplicat azot substanță brută 200 kg/ha. Am erbicidat, și am aplicat 3-4 tratamente în funcție de solă. Din toată suprafața, doar 85 ha nu au beneficiat de irigații, dar și acolo am obținut 13.200 kg/ha cu P9903. Anul viitor voi semăna tot 550 ha cu porumb și voi merge pe aceeași hibrizi,” a specificat fermierul campion.

Adiflora Adrian Georgescu

Cristian Ionuț Constandache a devenit fermier campion datorită producției de 14.390 kg/ha obținută cu hibridul P9911. Acesta își desfășoară activitatea în judeșul Ialomița, iar anul acesta a semănat 1.000 ha cu porumb. “În toamnă am arat sau scarificat, în funcție de solă, și am discuit, iar în primăvară am fertilizat, am aplicat 2 tipuri de complexe, 20.20.0 cu sulf în cantitatea de 200 kg/ha, apoi am efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat, 70.000 boabe germinabile/ha la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Am mai aplicat culturii 2 erbicide, în unele sole și preemergent și postemergent, un tratament foliar cu zinc în faza de 6-8 frunze, dar și 2 fertilizări cu azotat de amoniu, prima aplicare în stadiul de 6-8 frunze, respectiv 6-8 frunze. Am obținut această producție în neirigat și am recoltat pe parcursul lunii septembrie, campania de recoltare a durat 3 săptămâni”, a declarat agricultorul.

Costandache Cristian

Un alt agricultor din județul Ialomița care a devenit fermier campion la porumb este domnul Nicolae Stoica, care a obținut 12.400 kg/ha cu hibridul P9903 și 10.700 kg/ha cu hibridul P9537. “Lucrez 640 ha, cu porumb am avut 180 ha, semănate după culturi de porumb, păioase sau rapiță. Am arat în toamnă, iar în primăvară am intrat cu combinatorul, apoi am fertilizat 180 kg/ha nitrocalcar și am discuit. La semănat, în perioada 28 martie -15 martie, am mai aplicat 180 kg/ha complexe 20.20.0 și un îngrășământ starter. După semănat am aplicat un erbicid și a urmat o nouă aplicare în postemergență. După care la stadiul de 10-12 frunze am mai aplicat un îngrășământ foliat pe bază de zinc, 3 l/ha. Am avut un recoltat sănătos cum îmi place să spun, nu am întâmpinat probleme cu cultura. Campania de recoltat am început-o pe 20 septembrie și a durat până pe 10 octombrie. Anul viitor voi semăna 200 ha cu porumb”, a declarat fermierul campion.

Stoica Nicolae

Lista fermierilor campioni din această zonă a țării continuă cu domnul Barbu Oprea din Rovine, județul Ialomița, care a obținut 12.100 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 270 ha, porumb am avut pe 50 ha. Am semănat tot după cultură de porumb, deci am arat în toamnă, în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul. Înainte de semănat am fertilizat cu 250 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat la început de aprilie. Pe parcursul procesului de dezvoltare am aplicat 2 erbicidări și 3 tratamente, iar la prășit, în faza de 10-12 frunze, am mai aplicat azot, 300 kg/ha. Cultura a fost în neirigat, am recoltat după jumătatea lunii septembrie. Campania viitoare voi semăna 90 ha cu porumb și am ales hibrizii Pioneer P9911 și P0023. Am fost foarte mulțumit de cum s-a comportat cultura, de producții și de aceea am ales și la rapiță hibrizii Pioneer. În acest moment cultura se prezintă impecabil”, a punctat domnul Oprea.

Barbu Oprea

În localitatea Valea Măcrișului, județul Ialomița, își desfășoară activitatea și fermierul campion Sorin Buriceanu. Acesta lucrează 450 ha, dintre care 100 au fost semănate cu porumb. “Am obținut 11.800 kg/ha cu hibridul P0412, în neirigat. Am semănat după culturi de porumb și grâu și am arat în toamnă. În primăvară am efectuat lucrări cu discul și combinatorul și am fertilizat cu 250 kg/ha complexe. Am semănat la începutul lunii aprilie, când am mai aplicat azotat de amoniu, 180 kg/ha, și îngrășăminte microgranulate 25 kg/ha. Am erbicidat și preemergent și postemergent, am mai aplicat un foliar cu zinc și un erbicid, la faza de 6-8 frunze, iar la prășit am mai aplicat azot, 170 kg/ha. Am obținut această producție în neirigat și am recoltat la început de octombrie”, a declarat fermierul campion. Acesta a specificat faptul că a fost mulțumit de hibrizii Pioneer și a mai adăugat că în următoarea campanie ca semăna 200 ha cu porumb.

Buriceanu Sorin

Campionii marilor recolte la floarea-soarelui din Moldova

În județele din nordul și nord-estul țării, floarea-soarelui a fost anul acesta una dintre cele mai frumoase culturii, după cum ne-au declarat fermierii din zonă. Și nu doar frumoasă, ci și rentabilă pentru că producțiile obținute din Botoșani și până în Vrancea i-au mulțumit pe agricultori și le-au oferit cu titlul de fermier campion.

Primul fermier campion din zona Moldovei este domnul Alexandru Țicalo, din localitatea Mihăileni, județul Botoșani, a obținut 5.100 kg/ha cu hibridul P64LE99 și 4.100  kg/ha cu hibridul P64LE25. “Lucrez 550 ha, iar floarea-soarelui am avut 125 ha. Cultură premergătoare a fost soia, iar înainte de arat am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 150 kg/ha. Apoi în luna noiembrie am arat, iar în primăvară pregătirea patului germinativ a constat doar o trecere cu combinatorul. Am semănat pe data pe de 14 aprilie, iar cultura a beneficiat doar de un sigur erbicid. Nu am aplicat alte tratamente și nici nu am prășit. Am recoltat la începutul lunii octombrie și am fost foarte mulțumit de hibridul P64LE99, motiv pentru care anul viitor din cele 100 ha pe care intenționăm să semănam floarea-soarelui, pe 90% din suprafață vom folosi hibridul acesta”, a declarat fermierul  campion.

Ticalo Alexandru

Tot în județul Botoșani, în localitatea Răuseni, fermierul Florin Marciuc lucrează 475 ha, floarea-soarelui a semănat pe 115 ha și a devenit fermier campion cu hibridului P63LL06 cu care a obținut 4.759 kg/ha. “Cultură premergătoare am avut porumb. Am arat la jumătatea lunii octombrie, când am aplicat fosfor și potasiu - 80 kg/ha îngrășământ pe bază de potasiu substanță brută, iar pe bază de fosfor – 160 kg/ha. În primăvară am trecut o singură dată cu combinatorul și am semănat pe 10 aprilie. Unde a fost cazul am aplicat azotat de amoniu, 120 kg/ha, iar unde a fost solul mai acid am aplicat nitrocalcar 135 kg/ha. Am erbicidat o singură dată și am efectuat o prașilă mecanică, atunci când am aplicat azotat de amoniu – 120 kg/ha sau nitrocalcar – 130 kg/ha. Am aplicat un tratament cu fungicid și am recoltat în jurul datei de 10 septembrie. Anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe 160 ha, am fost foarte mulțumit de hibridul P63LL06 și sigur voi continua cu el pe mai departe”, a declarat agricultorul din Botoșani.

Florin Marciuc

În județul Bacău, localitatea Cașin, fermierul Nicolae Mășu a obținut 4.400 kg/ha cu hibridul P64LE25. “Lucrez 141 ha, cu floarea-soarelui am avut 30 ha, iar premergător pentru cultura de floare au fost culturi de porumb și mazăre. Am arat în toamnă și în primăvară am intrat pe sole de 2 ori cu discul, deci nu a ieșit tractorul până nu a fost discuit perfect, aplicat îngrășăminte complexe  16.16.16 – 250 kg/ha și am semănat în jurul datei de 3 aprilie. Am dat un erbicid, iar la prășit am mai aplicat 200 kg/ha. După prașilă a crescut foarte repede cultura și nu am mai intervenit cu alte aplicări. Am recoltat mult mai devreme, adică la sfârșitul lunii august, pentru că am și semănat devreme. Anul viitor voi semăna 30 ha, am dat deja comandă pentru că am fost foarte mulțumit de cum s-a comportat cultura. A fost frumoasă, tare frumoasă! Și cea mai rentabilă cultură din acest an”, a specificat fermierul campion.

Masu Nicolae

Cătălin Rotariu din localitatea Dragalina, județul Botoșani, lucrează 1.800 ha, floarea-soarelui a avut pe 300 și a obținut cu hibridul P63LL06 4.350 kg/ha și 4.100 kg/ha cu hibridul P64LE25. “La sfârșit de octombrie, început de noiembrie am arat. În  primăvară am continuat cu lucrările de pregătire a patului germinativ, iar înainte de semănat am aplicat complexe 12.52.0 – 300 kg/ha. La sfârșitul lunii martie am semănat și tot atunci am mai aplicat și 150 kg/ha de uree. Cultura a mai beneficiat de aplicarea unui fungicid și un îngrășământ foliar, înainte de înflorire, și de o prașilă mecanică. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în campania viitoare vom semăna 260 ha cu floarea-soarelui”, a punctat Cătălin Rotariu.

Rotariu Catalin

În comuna Vânători din județul Vrancea, domnul Rareș Huștiu lucrează 400 ha, iar floarea-soarelui a semănat anul acesta pe 142 ha. A devenit fermier campion cu hibridul P64LE99 care i-a asigurat producția de 4.280 kg/ha și de care a fost foarte mulțumit. “Pe solele cu floarea-soarelui, culturi premergătoare au fost grâul și orzul. În toamnă am arat și discuit, în primăvară  am intrat cu freza, pentru că nu avem încă un combinator, apoi am semănat la începutul lunii aprilie. Am aplicat la semănat complex triplu 16 - 200 kg/ha, iar când am prășit am mai aplicat 150 kg/ha de azotat. Înainte de prășit, am erbicidat o singură dată și am aplicat îngrășământ foliar. Am recoltat la jumătatea lunii septembrie. Anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe 143 ha”, a specificat fermierul campion.

Rares Hustiu

Agricultorul Florin Zalomir din localitatea băcăuană Berești-Bistrița, a obținut 4.050 kg/ha cu hibridul PR64F50. “Lucrez 465 ha și pe 100 ha am avut floarea-soarelui, semănată după porumb. În toamnă doar am arat, după care în primăvară am discuit și am intrat cu combinatorul. Am semănat între 3 și 5 aprilie, atunci când am aplicat și îngrășăminte complexe, triplu 15 în cantitatea de 200 kg/ha. Am erbicidat preemergent și am aplicat un tratament în faza de 8-9 frunze. Cultura a mai beneficiat de o prașilă, totul a decurs foarte bine, nu am avut probleme. Am recoltat la sfârșitul lunii august”, a declarant fermierul campion, care a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna floarea-soarelui pe 120 ha.

Florin Marciuc

În județul Vaslui, fermier campion a devenit domnul Lucian Tofan, care a obținut 4.000 kg/ha cu hibridul PR64F50 și  cu P64LE25 - 3.700 kg/ha. Lucrez 670 ha, iar campania aceasta am semănat, după grâu, 242 ha cu floarea-soarelui. În toamnă am arat și am discuit, în timp ce în primăvară am efectuat o lucrare cu combinatorul, acolo unde a fost cazul, și am aplicat sulfat de amoniu – 200 kg/ha. Apoi, la semănat, la sfârșitul lunii martie, am mai aplicat 120 kg/ha îngrășăminte complexe 15.15.15 și am continuat cu aplicarea de îngrășăminte la prășit, când am mai aplicat 150 kg/ha de sulfat de amoniu. Cultura a mai beneficiat de un erbicid, dar și de tratament cu bor și un fungicid. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar producția obținută cu ambii hibrizi a fost mult peste cantitatea obținută cu hibrizii competitori. Anul viitor floarea-soarelui pe 200 ha”, a punctat fermierul campion.

Tofan Lucian

Tot în județul Vaslui a devenit fermier campion și Iulian Tofan, care lucrează 170 ha în localitatea Rânzești și a obținut 3.950 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Am avut floarea-soarelui pe 170 ha, semănat după cultura de grâu. Am arat și discuit în toamnă, în primăvară am aplicat 300 kg/ha îngrășământ triplu 15 și am efectuat o lucrare cu combinatorul. Am semănat peste 80.000 de plante /ha, la începutul lunii aprilie. Cultura a beneficiat de un erbicid, de un biostimultor pe bază de fosfor, un fungicid și un îngrășământ foliar, la faza de 8-10 frunze. Am recoltat la sfârșitul august”, a declarat fermierul campion. Acesta a fost foarte mulțumit de cultură, iar anul viitor va semănat floarea-soarelui pe 25 ha.

Tofan Iulian

Hibrizii Pioneer au performat și în județul Iași, localitatea Miroslava, la Liceul Tehnologic Agricol Miroslava. Aici s-au obținut 3.850 kg/ha cu hibridul P64LC108.

Liceul tehn agricol

Un alt fermier campion din zonă a țării este Costică Cioată din județul Vaslui, care a obținut 3.700 kg/ha cu hibridul P64LE99.

Cioata Costica

În județul Vrancea, fermier campion a devenit și Nicolae Pascu, care a obținut 3.620 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează în localitatea Măicănești 600 ha, iar floarea-soarelui a avut pe 120 ha. “Cultură premergătoare a fost grâul, în toamnă am arat și am aplicat complexe, 120 kg/ha. În primăvară am mai aplicat 180 kg/ha sulfat de amoniu și 145 kg/ha îngrășământ starter DAP la semănat, în primele zile ale lui aprilie. Am erbicidat postemergent și am aplicat 190 kg/ha azot, atunci când am prășit. Anul acesta nu am aplicat tratamente, a fost totul în regulă și cultura nu a avut nevoie de alte intervenții. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar hibridul P64LE99 mi-a plăcut foarte mult, anul viiotr voi semăna 70 ha”, a punctat fermierul campion.

Pascu Nicolae

Agricultorul Iulian Drug a obținut și el 3.620 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează 500 ha în județul Bacău, iar în acest an a avut floarea-soarelui pe 200 ha, semănată după porumb. “După recoltat am arat, iar în primăvară am discuit și semănat la începutul lunii aprilie, tot atunci am aplicat și complexe 20.20.0, între 160 și 180 kg/ha. Am mai aplicat culturii 2 erbicide și am un tratament la faza de 6-8 frunze. Am prășit o dată, atunci când am aplicat și 180 kg/ha de uree. Am început recoltatul în data de 10 septembrie, iar anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe 200 ha.

Drug Iulian2

În județul Vrancea, fermier campion a devenit și Lucian Popa, care a obținut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE25.

Lucian Popa

Campionii marilor recolte cu Pioneer din județele Brăila și Buzău

Hibridul P64LE99 a fost alegerea perfectă pentru fermierii din județele Brăila și Buzău, iar producțiile de peste 4 t/ha și le-au asigurat titlul de fermieri campioni. Ce tehnologie de cultură au adoptat, ce i-a mulțumit la acest hibrid și dacă îl vor semăna și anul viitor, vom afla chiar de la ei.

În localitatea Tătaru, județul Brăila, domnul Ion Strâmbeanu a devenit fermier campion cu producția de 4.700 kg/ha. Acesta lucrează 300 de hectare, iar anul acesta a semănat  floarea-soarelui pe 100 ha. A avu mai multe sole și implicit mai multe culturi premergătoare – soia, porumb și grâu. “Ar toamna, iar în primăvară efectuez o lucrare cu discul. Anul acesta am semănat la sfârşitul lunii martie, începutul lui aprilie şi am aplicat îngrăşăminte pe bază de sulf -  20.20.0, 200 kg/ha. Am aplicat o erbicidare în vegetație, un fungicid și am prășit o singură dată. Am recoltat la începutul lunii septembrie. Anul viitor este posibil să semăn mai multe hectare cu floarea-soarelui pentru că rapița nu s-a dezvoltat cum trebuie și atunci vom resemăna pe acele sole”, a declarat fermierul campion.

Strambeanu

Cu producția de 4.340 kg/ha, fermier campion a deveni și Viorel Adrian Bălașu din localitatea Poșta Câlnău, județul Buzău. “Lucrez 550 ha, iar pe 120 ha am semănat floarea-sorelui. Culturi premergătoare am avut grâu și orz, iar după recoltarea acestora, am dezmiriștit și arat, după care am continuat în primăvară cu lucrările, respectiv trecere cu discul și combinatorul. În toamnă am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0, 180-200 kg/ha și în primăvară, pentru că solul are pH-ul aproape de 8, am aplicat îngrășăminte cu sulf, tot aproximativ 200 kg/ha. Am semănat la începutul lunii aprilie și nu am aplicat erbicid preemergent, ci doar postemergent. Nu am folosit fungicid anul acesta, pentru că nu ne-a permis timpul, am aplicat doar un tratament cu bor atunci când plantele aveau 8-9  frunze. Am început recoltatul pe 25 august și campania a durat aproximativ 2 săptămâni. Pot spune că floarea-soarelui s-a comportat foarte bine, chiar și pe solurile sărace. Media pe fermă a fost de 3.450 kg/ha, iar anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe aproximativ 120 ha”, a punctat fermierul buzoian.

Balasu Viorel

Așa cum era de așteptat, din seria producțiilor foarte bune, nu puteau să lipsească fermele din Insula Mare a Brăilei. Una dintre acestea, Ferma Pescăruș, este condusă de domnul Ionuț Mortu – șef de fermă, care a obținut 4.307 kg/ha.  “Avem 2.208 ha, iar 294 ha cu floarea-soarelui, cultură semănată după orz. După recoltarea orzului am intrat pe câmp cu un Joker, mai întâi la sfârșitul lunii iulie, iar în luna octombrie a avut loc o a doua lucrare cu același utilaj. Am aplicat îngrășământ starter, 250 kg/ha - 20.20.0, iar semănatul l-am început pe 23 martie, iar pe 29 campania a fost finalizată. După semănat, pe teren negru cum se spune, am aplicat cu 90 l/ha de îngrășământ lichid. Acesta a fost tot îngrășământul pe care l-am aplicat, în schimb am ținut cultura curată de buruieni, de aceea am aplicat 2 erbicide. La cea de a doua aplicare cu erbicid, am adăugat un fungicid - 1.2 l/ha. Am mai aplicat un tratament cu fungicid, 0.4 kg/ha, și îngrășământ foliar. Campania de recoltat a debutat pe 28 august și s-a terminat pe 8 septembrie”, a declarat șeful de fermă.

Mortu Ionut

Pe lângă aceste detalii, domnul Ionuț Mortu a adăugat și câteva motive care susțin cultura de floarea-soarelui. “Chiar dacă unii o consideră o cultură ușoară, pentru că lasă terenul sărac în nutrienți, ea acținează ca un dren pe terenurile mlăștinoase. Studiile au concluzionat faptul că un hectar de floarea-soarelui cu înălțime de 1 m, emană oxigen cât emană 15 arbori seculari, deci ne oferă oxigen tuturor. Este foarte importantă polenizarea la floarea-soarelui, de aceea sunt necesare albinele. Noi am avut 1.000 de stupi în cele aproape 300 ha. Fără stupină în lanul de floarea-soarelui nu se poate vorbi de producții mari. Deci sunt mai multe motive pentru care într-o fermă trebuie să se cultive floarea-soarelui, pe lângă motivul economic evident. Și anul viitor intenționăm să semănam aceeași suprafață cu floarea-soarelui”, a conchis Ionuț Mortu.

Tot în județul Brăila, în localitatea Valea Cânepii de această dată, doamna Gina Drăgan a devenit fermier campion cu producția de 4.025 kg/ha. Aceasta lucrează 1.40 ha, iar floarea-soarelui a semănat anul acesta pe 200 ha. “Culturi premergătoare am avut porumb, grâu și orz. Am arat în toamnă,  iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul. La semănat, pe 20 aprilie, am aplicat și îngrășăminte complexe 20.20.0 - 200 kg/ha. Cultura a beneficiat de 2 erbicidări, la stadiul de 6-8 frunze și apoi la 8-10 frunze, dar și de un tratament cu fungicid și foliar. Nu am prășit, dar cultura s-a dezvoltat foarte bine în fiecare etapă, pot spune că am fost foarte mulțumită de producția de floarea-soarelui anul acesta. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie”, a punctat doamna Drăgan. A fost mulțumită mai ales de hibridul P64LE99, iar anul viitor intenționează să semene floarea-soarelui pe același număr de hectare.

Dragan Gina

Ginerică Ștefan a devenit fermier campion cu producția de 4.000 kg/ha. Acesta lucrează 390 ha, dintre care pe 70 ha a semănat floarea-soarelui. “Grâul a fost cultura premergătoare, dar la noi în zonă, plugul este plug, așa că am arat în toamnă, dar trebuie să spun că am aplicat, acolo unde a fost nevoie, și un îngrășământ superfosfat, 80 kg/ha. În primăvară, am intrat cu combinatorul și am semănat pe 27 martie, tot atunci când am aplicat și 150 kg/ha 20.20.0. La 2 zile după semănat, am erbicidat, prefer să fac această lucrare pentru a preveni eventualele buruieni. Ce vreau să spun este că nu aplic erbicidul când bate vântul, este important să pot faci o lucrare de calitate. La faza de 4-6 frunze am aplicat un nou erbicid pentru dicotiledonate, iar la 10-12 frunze, la prășit, am aplicat între 70 și 90 kg/ha de azot, însă doar acolo unde știm că solul necesita aplicarea de îngrășăminte. Cultura a mai beneficiat de un tratament cu fungicid și foliar lichid. Am avut o medie pe fermă de 4 t/ha. A fost un an foarte bun, chiar și în condiții grele, mai ales că a fost și stres termic la noi în zonă. Am recoltat la sfârșitul lunii august”, a declarat fermierul campion. Domnul Ștefan a declarat faptul că a ales să cultive Pioneer încă din ’96, atunci când agricultura era un hobby pentru el.

Ginerica Stefan

Campionii marilor recolte la floarea-soarelui din Dobrogea

Floarea-soarelui a fost anul acesta în Dobrogea ca la “ea acasă”, iar acest lucru este dovedit de producțiile pe care fermierii din această zonă le-au obținut cu hibrizii Pioneer. Cele mai bune rezultate le-a obținut fermierul Aedin Celzin, 5.4 t/ha, cel pe care îl cunoașteți deja, motiv pentru care în cele ce urmează vă propunem un top al producțiilor și, bineînțeles, al fermierilor campioni.

Începem cu fermierul campion Nicolae Călin, care lucrează în familie 161 ha, (foto Cristina Călin – fiica), iar floarea-soarelui a semănat pe 40 de hectare, în localitatea Săcele, județul Constanța. Anul acesta a ales să semene hibridul P64LE25 cu care a obținut 4.300 kg/ha. A fost mulțumit de modul în care plantele s-au comportat pe parcursul procesului de vegetației, dar mai ales de  producția obținută. “Pregătirea terenului a început din toamnă, atunci am arat și am dat cu discul, pentru că am avut grâu cultură premergătoare. În primăvară am primăvară am aplicat un erbicid total și am facut o lucrare cu combinatorul. Am semănat la sfârșitul lunii aprilie, atunci când am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0. La prășit, atunci când plantele aveau 8 frunze, am mai aplicat 100 kg/ha îngrășământ complex 15.15.15. În rest nu am mai aplicat alte tratamente și am recoltat în prima parte a lunii septembrie”, a declarat fermierul campion.

Crsitina Calin

Următorul fermier campion este Nicolae Burghelea din localitatea Luncavița, județul Tulcea, unde a obținut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE25.  “Lucrez 624 ha, floarea-soarelui am avut pe 170 ha anul acesta. Imediat după ce am recoltat grâul, am arat, deci încă din vară. Am aplicat îngrășăminte complexe 250 kg/ha, am discuit, iar în vegetație am aplicat îngrășământ pe bază de azot, asociat cu erbicid. Am aplicat acest tratament când plantele aveau 6 frunze, însă pe unele sole am mai făcut diverse testări și am mai aplicat suplimentar. Am semănat mai devreme, în data de 27 martie și am recoltat, așa cum era normal, mai devreme, la sfârșitul lunii iulie”, a specificat fermierul campion. Mulțumit de producția obținută, fermierul tulcean va semăna anul viitor 200 ha cu floarea-soarelui.

Burghelea Nicolae Floare

Și în cadrul fermei conduse de domnul Ion Chesnoiu hibrizii Pioneer au performat. În localitatea Moșneni din județul Constanța, domnul Ion lucrează alături de fiul său, Robert Chesnoiu, 815 ha. Cei doi au devenit fermieri campioni având producția de 4.180 kg/ha obținută cu hibridul P64LE99. “Am semănat anul acesta, după jumătatea lunii martie, 263 ha cu floarea-soarelui. Atunci am aplicat 25 kg/ha îngrășăminte microgranulate și 150 kg/ha complexe NPK 20.20.0. Apoi când am prășit, atunci când planta avea 10-12 frunze, am mai aplicat încă 120 kg/ha de azot, ulterior am mai aplicat un fungicid. Am fost foarte mulțumit de cum s-a comportat cultura, dar mai ales de producții, pentru că au fost sole unde am avut chiar și 4.300 kg/ha. Am recoltat în luna septembrie, când tulpina era verde, iar pălăria uscată. Anul viitor intenționez să semăn 200 ha cu floarea-soarelui”, a declarat fermierul campion Robert Chesnoiu.

Chesnoiu Ion

Următorul fermier campion este Mihai Peniu, din localitatea Albești, județul Constanța. Acesta a obținut producția medie de 4.160 kg/ha la hibrizii P64LE99 și P64LE25.

“Lucrez 1.700 ha, iar floarea-soarelui am semănat pe 400 ha. În vară am dezmiriștit, iar terenul a rămas nelucrat în iarnă. Apoi în primăvară am aplicat 300 kg/ha complexe 20.20.0, am dat cu combinator și am semănat la sfârșitul lunii februarie, începutul lui martie. Semăn foarte devreme, din acest motiv avem și aceste producții. Aplicăm un singur erbicid expres, nici măcar nu prășim în fermă, dar respectăm rotația culturilor și avem o dată la 5 ani floarea- soarelui pe aceeași solă. Am recoltat între 25 august și 15 septembrie, iar anul viitor voi putea semăna 500 ha, pentru că așa îmi permite rotația culturilor. Voi avea aceeași hibrizi, pentru că am fost mulțumit de producții”, a punctat fermierul campion Mihai Peniu.

Peniu Mihai

În cadrul societății Mirabela Cons din localitatea Stejaru, județul Tulcea, fermieri campioni au devenit Nicea Bela și Gheorghe Gosman, care au avut producția de 4.150 kg/ha cu hibridul P64LE25.

SC Maribela

Și agricultorul Romeo Căpățână a devenit fermier campion cu ajutorul hibridului P64LE25, care i-a asigurat producția de 4.120 kg/ha. “Lucrez 415 ha, iar pe 50 de hectare am semănat floarea-soarelui. În toamnă am pregătit terenul, am arat, după care în primăvară am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0, 100 kg/ha - azot substanță activă. Am semănat în jurul datei de 28 martie. Am mai aplicat fazial câte 100 kg/ha azot substanță activă. Cultura a beneficiat de un erbicid, un fungicid și un insecticid. Am recoltat în data de 9 septembrie”, a declarat fermierul campion. Pentru că a fost mulțumit de producția obținută, fermierul din localitatea Agigea, județul Constanța, va semăna în următoarea campanie 100 ha cu floarea-soarelui și va alege același hibrid, P64LE25.

Capatana Romeo

Cu producția de 4.000 kg/ha la hibridul P64LE99, fermier campion a devenit și Ionuț Gurahan din localitatea Săcele, județul Constanța. “Lucrez 119 ha, iar în primăvară am întors 40 de hectare pe care semănasem în toamnă rapiță. Astfel nu am mai discuit și am semănat la

la sfârșitul lunii martie, când am aplicat și 200 kg/ha de azot. Bineînțeles că în momentul în care am semănat rapița am aplicat și complexe - 18.46.0, de aceea nu a mai fost nevoie să aplic și la floarea-soarelui. Am prășit în momentul în care când plantele aveau 10-12 frunze, tot atunci am mai aplicat și 100 kg de azot. Altceva nu am mai aplicat, iar cultura s-a dezvoltat cum trebuie, mai ales pentru că am avut parte în zonă de apă suficientă, pot spune că natura a ținut cu noi anul acesta. Am recoltat la începutul lunii septembrie. Campania viitoare voi semăna 23 de hectare cu floarea-soarelui, este posibil să încerc și hibridul LE25”, a specificat fermierul campion.

Gurahanis

Un alt fermier campion este Mircea Dumitru din localitatea Enisala, județul Tulcea, care a obținut 3.930 kg/ha cu hibridul P64LE25 și 3.900 kg/ha cu hibridul P64LE25. Acesta lucrează 900 ha, iar în primăvară a întors cultura de rapiță, semănată pe 200 ha. “Pentru că am întors rapița, nu a fost nevoie să fac alte lucrări în primăvară, am semănat 20 aprilie. În sol erau deja aplicate îngrășăminte complexe, iar la semănat am mai aplicat doar microgranulate, 25 kg/ha. Apoi în luna iunie, până la înflorirea plantelor, am aplicat îngrășăminte foliare.  Am început recoltatul la sfârșitul lunii august, iar pentru campania viitoare nu am păstrat să sole pentru floarea-soarelui, vom semăna doar în cazul în care rapița nu iese bine din iarnă”, a punctat fermierul campion, Mircea Dumitru.

Dumitru Mircea

Lista fermierilor campioni din Dobrogea se încheie cu agricultorul Daniel Ruță din localitatea Corbu, județul Constanța, care a obținut cu hibridul P64LE25, 3.900 kg/ha și agricultorul Agiveli Jasin, din comuna Independența, județul Constanța, care a obținut aceeași producție, însă cu hibridul P64LE99.

Ruta Daniel

Agiveli

Campionii marilor recolte cu Pioneer din centrul ţării

Şi în centrul ţării, judeţele Alba, Cluj și Mureş, hibrizii de floarea-soarelui au fost pe placul fermierilor şi le-au asigurat producţii mulţumitoare. Din acest motiv, vă propunem prezentarea agricultorilor care, datorită profesionalismului şi a inputurilor de calitate, au devenit fermieri campioni la floarea-soarelui.

Începem cu fermierul Emil Turdean din localitatea Bădeni, judeţul Cluj. Acesta lucrează 800 de hectare, anul acesta a semănat 186 de hectare cu floarea-soarelui, iar fermier campion a devenit datorită hibridului P64LE25, care i-a asigurat producția de 4.800 kg/ha. “După recoltatul grâului, am dezmiriștit, am fertilizat cu 300 kg/ha complexe 4.16.24., am scarificat, iar în primăvară am pregătit patul germinativ. La semănat, în data de 15 aprilie, am mai aplicat complexe cu sulf și azot în cantitate de 200 kg/ha. Am ales hibridul LE25 pentru că în zona noastră are rezultatele cele mai bune, dar semăn mai dens, 68.000 de boabe/ha. Am erbicidat atunci când planta avea 8 frunze, tot atunci am aplicat și un îngrășământ foliar pe bază de bor. La începutul înfloririi, am făcut un tratament cu fungicid și am mai aplicat un îngrășământ foliar. Când am recoltat, toate frunzele erau verzi, iar semințele au avut 7% umiditate. Am început recoltatul în data de 8 septembrie, iar anul viitor voi semăna floare pe aproximativ 150 ha, nu pot mai mult pentru că trebuie să respect rotația culturilor, însă unde voi semăna, am aplicat dejecții de păsări, deci cred că vor fi rezultate și mai bune”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai specificat că după ce a curățat toată recolta, media pe fermă a fost de 4.720 kg/ha, deși pe unele sole a obținut și peste 5 tone/ha.

Tudorean Emil Agro Turdea

Un alt fermier campion, din județul Mureș de această dată, este domnul Vasile Șanta. Acesta lucrează 900 de hectare, dintre care 160 ha le-a semănat în acest an cu floarea-soarelui. Hibrizii Pioneer PR64F50 și P64LE25 au fost cei care i-au asigurat producția de 4.400 kg/ha, respectiv 4.000 kg/ha. “În toamnă am arat la adâncimea de 30 cm, apoi am nivelat terenul cu grapă rotativă, apoi în primăvară am pregătit patul germinativ și am semănat în primele zile ale lunii aprilie, atunci când am aplicat și 300 kg/ha de complexe. Am făcut o erbicidare preemergentă, apoi, în faza de 4-6 frunze, am mai aplicat un erbicid, însă doar pe solele cu hibridul LE25. La 2 săptămâni de la erbicidare, am făcut o prașilă mecanică, de acestă dată pe toată suprafața. Nu am fertilizat în timpul vegetației, iar perioada de recoltat a fost între 30 august și 15 septembrie. Voi semăna și anul viitor în jur de 130 ha cu floarea-soarelui și voi alege aceeași hibrizi, deoarece per total, media obținută cu produsele Pioneer a fost de 4.100 kg/ha și am fost foarte mulțumit”, a punctat fermierul campion din județul Mureș.

Cereal prod Vasile Santa

 

Laurean Bologa este un alt fermier campion din județul Mureș. Acesta a obținut 4.020 kg/ha cu hibridul P64LE25. “Lucrez 80 ha, iar 18 ha le-am semănat cu floarea-soarelui. În luna noiembrie am arat, apoi în primăvar am intrat cu un combinator și am semănat în data de 5 aprilie, atunci când am aplicat și compelxe 16.16.16 220 kg/ha substanță brută. Am tăvălugit și este important de spus că am optat pentru 58.000 de plante/ha. În stadiul de 5-6 frunze, am aplicat un erbicid și un adjuvant, după care, în luna mai,  când încă se mai putea intra în cultură, am mai aplicat 175 kg/ha de azot substanță brută. Unde a mai fost nevoie am mai aplicat un fungicid. Pe o solă, unde a fost cultură de soia și unde nu am mai dat azot, am obținut și peste 4.500 kg/ha, media pe toată ferma a fost de 4.020 kg/ha.  Am recoltat pe data de 11 septembrie. Anul viitor voi semăna în jur de 20 ha de floarea-soarelui ”, a declarat fermierul campion, Laurean Bologa.

Bologa Laurean

Cu producția de 4.000 kg/ha la hibridul P64LE25, fermieri campioni  au devenit: Florin Moga din județul Mureș și Vasile Nagy din județul Alba. Tot în județul Alba, Senesan Andrei a obținut 3.800 kg/ha cu hibridul PR64F50.

Moga Florin

Speranta El Floare

Mecsol Floare  

Un alt fermier din județul Mureș este Bogdan Tegla, care a obținut cu hibridul P64LE25 3.600 kg/ha. “În familie lucrez 100 ha, iar floarea-soarelui am avut anul acesta 21 de hectare. Am arat și nivelat în toamnă, iar în primăvară am fertilizat cu 250 kg/ha de complexe 20.20.0. Am erbicidat o singură dată și nu a fost nevoie de alte intervenții. Am recoltat în data de 10 septembrie, am fost mulțumit de cultura din acest an pentru că la hibridul LE25 am avut chiar și 4.100 kg/ha, media finală fiind de 3.600 kg/ha”, a precizat fermierul campion Bogdan Tegla.

Tegla Bogdan

În localitatea Jidvei, județul Alba, fermier campion a devenit Teodor Dicoiu, care a obținut 3.360 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează 300 ha, dintre care a semănat anul acesta 35 ha cu floarea-soarelui. “Am arat și pregătit terenul în primăvară și am semănat în jurul datei de 14 aprilie. Am aplicat 330 kg/ha complexe, am ierbicidat în luna mai și am mai aplicat un figicid la începutul lunii iunie. Am recoltat la 1 octombrie, iar campania viitoare intenționez să semăn 50 ha cu floarea-soarelui, bineînțeles cu hibrizii PE64LE25 și PE64LE99.”

floare pfa dicoiu dorel

Recoltele-record de cereale au dus în august la scăderea prețurilor la alimente la nivel mondial

Indicele prețurilor la produsele alimentare la nivel mondial a scăzut ușor în luna august, comparativ cu luna iulie, după trei luni consecutive de creștere, în condițiile în care perspectiva unor recolte consistente a dus la scăderea prețurilor la cereale, a anunțat, joi, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), informează Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de prețuri înregistrate de un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr. În luna august 2017, acest indice a scăzut cu 1,3%, comparativ cu luna iulie, până la un nivel de 176,6 puncte. În pofida scăderii din august, prețul global al alimentelor este cu 6% mai mare decât cel înregistrat în luna similară din 2016.

Potrivit FAO, factorul principal care a stat la baza scăderii prețului global al alimentelor în luna august a fost declinul de 5,4% al prețului la cereale, ca urmare a estimărilor privind o producție ridicată, în special în regiunea Mării Negre. De asemenea, au scăzut prețurile la carne și zahăr, grație perspectivelor unor oferte consistente. În schimb, au crescut prețurile la ulei vegetal și lactate.

Chiar dacă prețurile la alimente au crescut constant în lunile mai, iunie și iulie, economistul șef al FAO, Abdolreza Abbassian, este de părere că stocurile mari nu vor lăsa loc pentru noi creșteri de prețuri în viitorul apropiat.

"Oferta generală pentru aproape toate materiile prime pe care le urmărim indică un nivel care depășește cererea preconizată, cel puțin pentru moment", a spus Abbassian.

În paralel, FAO și-a îmbunătățit joi estimările privind producția mondială de cereale în sezonul 2017 — 2018, până la nivelul record de 2,611 miliarde tone, cu 18,4 milioane de tone mai mult decât preconiza anterior, în timp ce stocurile mondiale de cereale ar urma să atingă și ele un nou record de 719 milioane tone, cu 15 milioane tone mai mult decât se estima în luna iulie.

De asemenea, producția mondială de grâu în 2017 ar urma să fie superioară recordului stabilit anul trecut. FAO și-a îmbunătățit estimările în acest caz la 748,8 milioane tone, cu 8,9 milioane tone, sau 1,2%, peste estimările din luna iulie.

Economistul șef al FAO a mai spus că uraganele din SUA nu au afectat produsele care sunt incluse în indicele prețurilor produselor alimentare pentru că recoltatul s-a încheiat înainte ca uraganele să lovească SUA, chiar dacă a existat un impact localizat asupra infrastructurii.

AGERPRES

Stadiul recoltării cerealelor la nivel național până la data de 3 iulie

Conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, până la data de 3 iulie 2017 a fost recoltată 74,05% din suprafața însămânțată cu orz la nivel național, în județele Arad, Argeș, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Ialomița, Mehedinți, Olt și Timiș campania de recoltare a orzului fiind încheiată, iar în Gorj, Teleorman și Tulcea, aceasta apropiindu-se de final.

La orzoaica de toamnă, recoltarea s-a efectuat pe mai mult de jumătate din suprafața însămânțată, aceasta fiind încheiată în Arad, Buzău, Călărași, Mehedinți și Teleorman, aflându-se în stadii avansate în Dâmbovița, Neamț și Prahova.

Campania de recoltare a grâului s-a extins și a continuat în ritm susținut în județele Olt, Dolj, Mehedinți, iar în Teleorman s-a adunat recolta de pe 53,01% din suprafața însămânțată.

Rapița pentru ulei a fost strânsă de pe 27,28% din suprafață, Mehedinți și Timiș raportând finalizarea recoltatului. Mazărea boabe a fost recoltată de pe un sfert din suprafața însămânțată, județele Hunedoara, Ilfov și Giurgiu încheind deja operațiunea.

MADR atrage atenția comercianților de cereale că aceia care fac efectiv această producție pe care o dau astăzi spre comercializare sunt fermierii, cei care au cheltuit mult și au depus eforturi uriașe pentru obținerea acestor producții prin dotări corespunzătoare și aplicarea de tehnologii moderne pentru a obține producții de calitate superioară.

Fermierii au așteptat un an pentru realizarea acestora în condiții grele de muncă și cu riscuri enorme: "Agricultura se desfășoară sub zodia riscului, tot timpul trebuie să cauți decizia cea mai bună. În același loc ai grâu supracopt și trebuie să-l recoltezi cât mai repede, iar alături ai culturi suferinde de porumb sau floarea soarelui care așteaptă ploaia", a afirmat ministrul Petre Daea.

Deși ministrul Agriculturii a afirmat în nenumărate rânduri că piața este singura care trebuie să stabilească prețul produselor agricole, domnia sa se declară a fi întotdeauna alături de fermieri în această privință.

Cum sunt influențate recoltele

Un sol cu grad de fertilitate ridicat presupune existența, în primul rând, a unei structuri glomerulare în care regimul aerohidric, termic și de nutriție al plantelor se găsește în optim. Aici procesele de mineralizare și de humificare a materiei organice se desfășoară în mod echilibrat. Solul respectiv conține 50% pori care sunt umpluți 30% cu apă și 20% cu aer.

Structura glomerulară se obține prin unirea particulelor elementare de sol în agregate stabile cu ajutorul coloizilor de argilă și de humus care are cationi de calciu (Ca++) absorbiți și care au rolul de liant (ciment) în unirea acestor particule de sol.

Procesul de formare a agregatelor structurale se desfășoară în trei faze:

  1. Îmbrăcarea particulelor elementare de sol cu o peliculă de substanțe organo-minerale și popularea ei cu microorganisme;
  2. Transformarea substanțelor coloidale în gel alcătuit din aglomerarea particulelor elementare și formarea de microagregate;
  3. Unirea microagregatelor datorită presiunii rădăcinilor și a fenomenelor de uscare-umezire în glomerule structurale. Sistemul radicular asigură o fragmentare a masei solului și totodată o presiune laterală pentru unirea microagregatelor de sol, iar după moartea lor, prin descompunere, se formează humusul.

Solul cu structură glomerulară contribuie la creșterea recoltelor deoarece:

  1. Asigură o ușoară infiltrare și înmagazinare a apei în sol și împiedică pierderea ei prin evaporare deoarece în spațiile dintre glomerule se găsesc vapori de apă care împiedică evaporarea apei din sol.

Permeabilitatea într-un sol slab structurat dintr-o monocultură de porumb este de 5 mm/oră, pe când în solul bine structurat, dintr-o rotație trifoi-grâu, este de 31 mm/oră, favorizând infiltrarea apei.

  1. Rădăcinile plantelor pătrund ușor și mai adânc în solul cu structură glomerulară, valorificând un volum mai mare din care își procură apa și hrana. S-a demonstrat experimental că, pătrunzând 30 cm mai adânc în sol, se pot aproviziona în plus cu 50 mm de apă.
  2. Au grad de afânare favorabil, cu densitatea aparentă (Da) în limitele 1,0-1,4 g/cm3, cu porozitatea capilară 30-36% și porozitatea necapilară (de aerație) 18-24% corespunzătoare activității în condiții optime a microorganismelor din sol și creșterii nestingherite a rădăcinilor. Ca urmare, se realizează și sporuri corespunzătoare de producție.

Astfel, producția de grâu în monocultură, cu sol slab structurat, a fost 100%, iar în rotația trifoi-grâu 153% și cu conținut ridicat de proteină. Producția de porumb în monocultură a fost 10.500 kg/ha, iar într-o rotație de patru ani, cu solă amelioratoare, a fost de 18.000 kg/ha.

Producția de sfeclă de zahăr într-un sol cu structură, având Da = 1,38 g/cm3, a fost 100% și cu conținut ridicat de zahăr, iar în solul cu structura deteriorată, cu Da = 1,50 g/cm3, a fost de numai 55%.

La fel, la floarea-soarelui, în solul structurat producția a fost 100% și cu un conținut ridicat de ulei, iar în solul slab structurat a scăzut la 77% și conținutul în ulei la 72%.

  1. În solul structurat aerul și apa se găsesc în raporturi optime (1/3 aer și 2/3 apă), asigurând o bună nutriție a plantelor, precum și activitatea microorganismelor din sol.
  2. Solul bine structurat se lucrează ușor, cu consum redus de carburanți și fără uzura utilajelor, nu se formează bolovani sau curele care necesită intervenții ulterioare prin care solul se pulverizează, rezultând praf care astupă porii solului și se formează crustă.
  3. Eroziunea pe solul structurat este evitată deoarece apa provenită din ploi și topirea zăpezii se infiltrează ușor și nu se scurge la vale.

Stabilitatea hidrică a structurii în monocultura de porumb a fost 33,7%, în rotația grâu-porumb 38,2%, iar după sola de lucernă 46,2%.

Factorii care contribuie la distrugerea structurii solului sunt:

– Ploaia cu efect mecanic și efect de levigare. Apa intră în interiorul agregatelor structurale prin capilare și elimină aerul cu presiune, provocând spargerea agregatelor.

– Prin tehnologii de cultură necorespunzătoare scade conținutul componentelor care formează liantul de unire a particulelor de sol în agregate și înlocuiesc calciul din complexul coloidal al solului.

– Prin lucrarea solului cu utilaje agresive și la grad de umiditate necorespunzător se formează distrugerea structurii solului.

Pentru menținerea și refacerea structurii solului se cere:

  • Executarea lucrărilor solului prin cât mai puține treceri, cu utilaje ușoare și numai la maturitatea fizică a solului (umiditate optimă), când agregatele structurale se desfac pe linia de minimă coeziune (brazda se varsă în urma plugului) și nu duc la prăfuirea solului, care astupă porii și împiedică circulația aerului și a apei.
  • Aplicarea de îngrășăminte organice și a tuturor resturilor vegetale, precum și a amendamentelor acolo unde este necesar.
  • Folosirea asolamentelor din care să nu lipsească sola amelioratoare de graminee și leguminoase perene.
  • Este necesar ca prin tehnologiile de cultură aplicate să nu se ajungă la deteriorarea structurii solului, ci în permanență să se urmărească menținerea și sporirea acestei însușiri importante a solului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 14-16

Cum arată recoltele după „iarna“ din primăvară

Reghin, Mureș – la minus 7°C e totul praf! Băicoi, Prahova – pierderi certe. Sudul țării – salvat

Zăpada căzută în a doua jumătate a lunii aprilie nu a afectat în sine culturile agricole. Poate doar în livezi acolo unde, sub greutatea omătului, mai mulți pomi s-au frânt. Culturile și plantațiile de pomi sau de viță-de-vie au avut însă de suferit acolo unde episodul târziu de iarnă a fost însoțit de temperaturi negative (brume sau îngheț). Totul a depins de durata gerului și de fenofaza în care s-au aflat elementele de rodire. Iar temperaturi negative s-au înregistrat în Transilvania, nordul Moldovei și în zonele subcarpatice din restul țării.

Rezistența la îngheț a speciilor

Pentru a înțelege dacă și cât au fost afectate livezile/culturile de ger, să vedem ce rezistență au diverse specii la temperaturi scăzute (sunt specificate pragurile dincolo de care producția este compromisă):

– cais, piersic (nectarine): fenofaza de umflare a mugurilor – minus 12°C; florile deschise – minus 2-3°C (după minus 6°C pierderile sunt de 80-90%); după scuturarea petalelor – minus 1-2°C (pierderi minime) până la minus 2,3-3,3°C (pierderi majore);

– măr, păr: dezmugurit – minus 12°C (pierderi de 10-20% la 12°C, maxime la minus 19°C); înflorire – minus 1,5°C/ 2,8°C (pierderi minime) și 5,9°C (pierderi maxime); scuturarea petalelor – minus 1,9°C (pierderi minime), minus 3°C (pierderi majore);

– cireș, vișin: dezmugurit – minus 11°C (pierderi minime), minus 17°C (pierderi maxime); buton alb – minus 2,7°C (pierderi minime) și minus 4,8°C (pierderi maxime); înflorire – minus 2,4°C (pierderi minime) și minus 3,9% (pierderi maxime); scuturarea petalelor – minus 2,2°C (pierderi minime) și minus 3,5% (pierderi maxime);

– prun: dezmugurire – 11,1°C (pierderi de 10%), minus 17,2% (pierderi de 80-90%); înflorire – minus 3,1°C (pierderi minime) și minus 6°C (pierderi maxime); scuturarea petalelor – minus 2,6°C (pierderi minime) și minus 4,3°C (pierderi minime);

– vița-de-vie: perioada de iarnă – minus 18/20°C; dezmugurire – minus 1°C (pierderi minime), minus 2°C (pierderi semnificative); înflorire – minus 1,2°C.

Ce spun fermierii

De regulă, fermierii care au plantații industriale și-au luat măsuri de precauție, în sensul că au protejat livezile prin crearea păturii de fum care să mențină o oarecare temperatură la nivelul coroanei (foc cu materiale umede sau cauciucuri ce nu au ars cu flacără).

Constantin Popa, comuna Mănăstirea, sat Sultana, județul Călărași, plantație ecologică, 8 ha cu cais, cireș, prun, piersic, nectarine, măr, păr, prune: „Noi n-am avut probleme cu frigul, am avut zăpadă, dar temperaturile au rămas pozitive, minima fiind de plus 1°C. Pe urmă, am reușit chiar înainte să aplicăm și un tratament cu Cropmax, care a fortificat un pic pomii și, mulțumim lui Dumnezeu, cred că suntem bine.“

Gheorghe Lungu, fermier Văleni, județul Dâmbovița (livadă de măr, păr, prun): „Nu putem spune nimic, încă nu ne dăm seama dacă a murit totul sau dacă a mai rămas ceva. Multă lume spune că e rău, dar eu nu mă pronunț. Știți cum se spune, «toamna se numără bobocii». Riscul este într-adevăr mare ca la cireș să nu mai fie nimic, la fel la prun... Sper ca la măr să obținem ceva recoltă. Am avut temperaturi care au ajuns la minus 4-5°C, plus că a bătut vântul, dar cel mai tare a afectat, dacă vorbim despre așa ceva, bruma. Eu zic că am avut noroc că merii au fost în faza de buton roșu, mai rar au fost flori, că vegetația este un pic mai întârziată la noi, localitatea este la altitudine și înflorirea este tardivă. Dacă ar rămâne 20% din floare... Repet, n-aș putea spune că e așa sau așa. La prun s-ar putea să fie compromisă recolta, dar iar nu vreau să mă pronunț de acum.“

Marilena Ioniță, Băicoi, județul Prahova (20 ha livadă de măr): „Nu-mi pot da seama exact. Bun, am cireși în curtea fermei, florile și fructele s-au înnegrit deja, la vișin nu mi se pare a mai fi verdele acela sănătos, iar la măr... nu mă pronunț. Pe unii i-a prins înghețul înfloriți total, alții aveau doar inflorescența centrală. Oricum, la ora două noaptea am avut minus 2,5°C, iar spre patru dimineața temperatura a coborât la minus 3°C. Înghețul s-a înregistrat într-o seară, iar în a doua a fost o pojghiță de gheață. Este o ciudățenie de vreme, acum este cald, în ora următoare este rece, plus că sunt alternanțe de la o zi la alta, cu diferențe de temperatură de 10-15°C, poate chiar mai mult. Noi suntem în a doua săptămână de când merii sunt în floare. Am stropit pentru buton roz cu o săptămână înainte de Sf. Paști, plus alt tratament înainte de valul de frig... Peste câteva zile pot să trag o concluzie, acum nu-mi dau seama. Florile s-au făcut un pic maro, dar trebuie să aștept să văd câte s-au salvat sau dacă au rămas fructe. Pierderi vor fi cert, dar nu sunt sigură de procent.“

Dumitru Mursa, director tehnic la SC Vinicola Averești 2000 SA, județul Vaslui (plantație de viță-de-vie): „Am avut zăpadă, am avut temperaturi negative, dar cred că nu vom fi afectați. Șansa a fost că timpul a întârziat vegetația, soiurile (Busuioaca de Bohotin, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon) se aflau în faza de dezmugurire, fără frunzulițe etalate. Din ce-am văzut eu în plantații, s-ar părea că nu avem probleme. Bine, nu deloc-deloc, dar mai mult de 1% nu cred că a avut impact înghețul.“

Vasile Băianu, organizația de producători Cerasus Grup Cotnari, județul Iași (cireș, măr): „Perioada cea mai grea a fost azi-noapte (n.n. 24 spre 25 aprilie), am stat până dimineață cu muncitorii în livadă, să facem foc, am rămas și fără materiale, am cumpărat paie, le-am udat, numai și numai să salvăm recolta. Este a patra oară când protejăm livada (18 și 19 aprilie, 23 și 24 aprilie) și săptămâna viitoare ne pregătim din nou, fiindcă iar se anunță ger. Nu pot să vă spun acum câte din flori sunt afectate. Concluzia o pot trage săptămâna viitoare. Pierderi vor fi, dar sperăm să nu fie mari, după intervențiile despre care vă vorbeam.“

Ioan Ormenișan, SC Grupul de producători agricoli Hortipomicola Reghin, județul Mureș (cireș, măr, prun, vișin): „Azi-noapte (n.n. 24 spre 25 aprilie) au fost minus 7°C. La această temperatură cred că e totul praf. Merii sunt în floare, rezistă la minus 1,5°C, au mai fost trei nopți cu minus 3°C, dar la minus 7 e totul distrus. A fost îngheț la sol, brumă să te dai cu sania! Sunt fenomene naturale pe care nu le putem stăpâni. Și eu cred că în situația aceasta trebuie să intervină cineva, ca să mergi mai departe; dacă nu se dorește, asta e! Eu am încheiat asigurări în fiecare an, dar asiguratorul despăgubește valoarea lucrărilor executate până la producerea calamității. Or eu ce lucrări am făcut până acum? Tăieri, fertilizare și 2 tratamente, ceea ce înseamnă 10% din volumul tehnologiei, dar eu trebuie să fac 16 stropiri, plus lucrările solului, pomul trebuie întreținut tot anul, că are sau nu are fructe pe el, cu cheltuieli mari. Că primesc asigurări pentru cheltuielile de până acum nu mă ajută cu absolut nimic, de-aia spun că trebuie alte mecanisme de intervenție, dacă mai vrea cineva să avem pomicultură în România.“

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 6-7

Calitatea agrofondului determină nivelul și calitatea recoltelor

Suportul pe care se bazează producția agricolă este solul. Principala caracteristică a acestuia este fertilitatea, care reprezintă capacitatea de a pune la dispoziția plantelor, pe tot parcursul vegetației, apa și sărurile nutritive, precum și ceilalți factori de vegetație. În funcție de baza materială de care dispun și de pregătirea profesională, cultivatorii pot asigura culturilor agricole un agrofond mai mult sau mai puțin corespunzător cerințelor acestor culturi.

Calitatea agrofondului depinde, în primul rând, de natura și caracteristicile solului, dar și de tehnologia aplicată, dacă se respectă asolamentul și rotația culturilor, de lucrările solului, de îngrășă­mintele organice și minerale aplicate, dozele și momentele aplicării lor etc.

Pentru practicarea unei agriculturi științifice, raționale, este necesar ca periodic (la 3-5 ani) să se efectueze cartarea agrochimică a solului. Prin aceasta se poate cunoaște ce elemente nutritive pot pune solul la dispoziția plantelor și cât mai trebuie să aplicăm pentru realizarea unui anumit nivel de producție.

De asemenea, cunoscând pH-ul solului știm dacă este necesar să aplicăm amendamente, știm ce tipuri de îngrășăminte să aplicăm pentru a nu provoca creșterea pH-ului, ce culturi se pretează în funcție de reacția solului etc.

Trebuie să se renunțe la agricultura de tip minerit care se practică, în bună măsură, în țara noastră. Se apreciază că în fiecare an, cu recoltele obținute, se extrag din sol peste 1.200.000 t NPK și se aplică cca 330.000 t NPK, rămânând un deficit de peste 850.000 t NPK an de an. S-a ajuns astfel să avem, așa cum apreciază agrochimiștii și pedologii, 7,4 mil. ha cu conținut redus de humus, 6,3 mil. ha cu conținut redus de fosfor, 5,1 mil. ha cu conținut redus de azot, 3,4 mil. ha cu pH acid etc.

radacini fertilitatea solului

Cum determină diferiți factori îmbunătățirea calității agrofondului?

a) Conținutul în humus este de dorit să fie mai mare de 4%, deoarece prin mineralizare el pune la dispoziția plantelor, în primul rând, azotul necesar pe tot parcursul vegetației. Totodată, împreună cu argila, constituie liantul care asigură unirea particulelor elementare de sol în agregate structurale. Fiecare procent de humus asigură anual 20-25 kg de azot/ha sau, mai bine zis, fiecare unitate Indice de azot (IN) produce 20-30 kg/ha de azot pe timp secetos, 50-60 kg/ha de azot în anii cu precipitații medii și 80-100 kg/ha în anii ploioși.

b) Nivelul fosforului mobil din sol să fie 8-16 mg P2O5/100 g de sol, cunoscând că fiecare 1 mg P2O5/100 g de sol echivalează cu 7 kg/ha P2O5.

c) Nivelul potasiului din sol să fie de 16-24 mg K2O/100 g de sol, fiecare 1 mg K2O/100 g de sol echivalând cu 13 kg/ha K2O.

d) Reacția solului, exprimată prin pH, să fie de 6,5-7,2 când este pretabilă majorității culturilor agricole.

e) Să dispună de o structură glomerulară cu puternică stabilitate hidrică. În solul bine structurat gradul de afânare are valori optime, cu densitatea aparentă (Da) de 1,0-1,4 g/cm3, iar nivelul porozității totale a solului este de 48-60%, din care porozitatea capilară 30-36%, iar porozitatea necapilară (de aerație) 18-24%.

f) Astfel de sol, acumularea și conservarea apei se realizează în cele mai bune condiții depășind perioadele scurte de secetă.

g) Pe asemenea agrofond nota de bonitare poate fi 80-100, respectiv ar face parte din clasele I și II de calitate.

h) Dacă se are în vedere și un grad de îmburuienare redus, se poate sconta pe producții, așa cum au obținut în ultimul timp marile societăți agricole conduse de specialiști de înaltă clasă.

În Insula Mare a Brăilei s-au obținut în 2016, pe anumite suprafețe, 20.350 kg/ha de porumb boabe în condiții de irigare.

Fermierul Carol Costandache din Ialomița, la neirigat a obținut 11.403 kg/ha de porumb boabe.

La grâu s-au obținut producții de 11.000 kg/ha cu soiul Apache de la firma Limagrain, la soia, în Brăila, 6.000 kg/ha, la rapiță, în Teleorman, 6.330 kg/ha etc.

Prin urmare, pe un agrofond în care toți factorii de vegetație acționează în condiții optime, se pot obține producții nebănuite comparativ cu producțiile medii obținute în țara noastră.

Important este să ne cunoaștem bine pământul pe care lucrăm și să-i dăm tot ce este necesar, atunci când este momentul.

Rezultatele obținute pe suprafețe limitate demonstrează potențialul productiv al solurilor noastre, al geneticii superioare și îndemnul că, atunci când se aplică tehnologii de cultură superioare, rezultatele vor fi pe măsură.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 12-13

30 noiembrie 2016, termenul limită pentru depunerea cererilor de plată pentru asigurarea recoltelor de struguri pentru vin

Cererile de plată pentru pentru măsura de asigurare a recoltelor de struguri pentru vin pot fi depuse până la data de 30 noiembrie 2016, informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Instituția precizează că aceste cereri se depun conform prevederilor articolului 5 (1) din OMADR 1329/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de asigurare a recoltei de struguri pentru vin, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018.

Beneficiarii, persoane fizice/juridice, trebuie să depună la Centrele Județene și la Centrul Municipiului București al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, o cerere de plată (conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din normele metodologice), însoțită de următoarele documente: a) copia actului de identitate (buletin/carte de identitate), pentru persoane fizice, certificat de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și certificat de înregistrare fiscală, pentru persoane juridice; b) copia actelor care să dovedească dreptul de proprietate și/sau de exploatare pentru suprafața asigurată; c) fișă informatizată a suprafețelor viticole înscrise în R.P.V. pentru care se solicită sprijin financiar, eliberată de către direcțiile pentru agricultură județene ( D.A.J.) și al municipiului București; d) copia poliței de asigurare.

Aceste documentele sunt prezentate în original și copie, în vederea certificării de către reprezentantul APIA prin înscrierea pe copie a sintagmei "conform cu originalul", după care originalele se restituie beneficiarului.

Sursa: Agerpres

Anul acesta avem grâu mai puțin

Majoritatea fermierilor apreciază că anul acesta producția de grâu este mai mică decât cea de anul trecut. Cu rare excepții, ei consideră că și din punct de vedere calitativ grâul din 2015 a fost mai bun. Cu toate acestea, producătorii sunt de acord că nu se poate spune că, în ceea ce privește producția de grâu, anul 2016 este un an prost. Cel mult despre prețuri putem spune că sunt într-adevăr foarte scăzute: „Un kilogram de grâu e mai ieftin decât o țigară“, cum spunea unul dintre ei.

Domnul Dimitrie Muscă, unul dintre marii fermieri ai României, a avut destule necazuri cu grâul anul acesta. 1.252 de hectare cultivate cu grâu au fost calamitate de grindină în procente variind între 10 și 25%.

Conform estimărilor domniei sale, producția nu va mai atinge 8 tone/ha, ca în anii trecuți. „Asta în condițiile în care i-am dat grâului absolut tot ce i-a trebuit și l-am îngrijit așa cum se cuvine. Dar, față de ceea ce am văzut în județul Timiș, unde grâul era sub apă, e bine. L-aș mânia pe Dumnezeu să spun altceva!“, apreciază fermierul.

Principala cauză a problemelor pare să fie ploaia în exces. Până la data când am avut discuția, 4 iulie, cantitatea de precipitații înregistrată anul acesta a fost de 487 litri/mp. Media zonei este de 650-700 l/mp/an. Din această cauză, cea mai mare parte a grâului este culcat la pământ. Din acest motiv, viteza de recoltare a scăzut foarte mult. Am pierdut 70-80 ha/zi din viteza de recoltare. Ca să putem face față, a trebuit să cumpăr încă o combină. Am avut noroc și am avut colaboratori de nădejde care au putut să-mi livreze acum, în plină campanie, un Claas Lexion 780 cu șenile. Din câte știu este una dintre cele mai performante combine la ora actuală“, povestește Dimitrie Muscă. „Suntem cu sufletul la gură să încheiem lucrările fără să apară alte probleme“, a conchis fermierul.

Bărăganul a dat cu 25% mai puțin decât anul trecut

În Bărăgan, Gheorghe Alexandru, la rândul său un fermier cu mare experiență, aprecia că producția din anul acesta este cu aproximativ 25% mai mică decât cea de anul trecut. Și din punct de vedere calitativ, consideră fermierul, producția e mai slabă. Furtunile de la jumătatea lunii iunie au culcat masiv grâul. Temperaturile ridicate l-au făcut să fie mai șiștav.

„Cu toate acestea, nu aș dori să se înțeleagă că e rău. Nu este ca anul trecut, dar nu e unul dintre cei mai proști ani. Rapița a dat o producție de cca 4t/ha, cam cu 10% mai puțin decât anul trecut. Pe de altă parte, floarea-soarelui este foarte frumoasă, acum fiind la sfârșit de înflorire. Porumbul e și el foarte frumos, dar e la limită. Ar avea nevoie de o ploaie în cel mult o săptămână. Trebuie să spunem că în zona noastră (Slobozia, judeţul Ialomița – n. red.) e o secetă cruntă. De o lună n-a mai plouat deloc“, afirmă domnia sa.

Alexandru Culina, vechi agricultor, cu ferma în aceeași zonă, întărește cele spuse de vecinul său: „Așa cum am spus, încă din primăvară producția de grâu anul acesta este mai slabă decât cea din anul trecut, atât în ceea ce privește cantitatea, cât și calitatea. Asta nu înseamnă că rezultatele sunt proaste. Nu poți spune asta când ai între 6.000 și 6.500 kg de grâu la hectar. Furtunile ne-au încurcat și ele puțin, dar, față de ceea ce am auzit că a fost prin alte părți, ne putem considera fericiți. După părerea mea, în ceea ce privește Bărăganul și zona noastră, cine se vaită se vaită degeaba. Rapița a fost bună, mazărea a fost și ea bună, culturile prășitoare arată și ele bine. Doar de ceva ploaie mai avem nevoie“, prezintă dl Culina situația.

În Moldova, un an „bunișor“

Dl Spiridon Plumbu, fermier din zona Iașilor, apreciază, la rândul său, că 2016 este un an „bunișor“ în ceea ce privește producția de grâu. „Sunt foarte mulțumit dacă obţin 5.000 kg/ha, pentru că anul acesta am avut probleme cu înghețul și grindina... În partea pe care am recoltat-o până acum am avut producții de 5.000 - 5.200 kg/ha, grâu bun, cu greutatea hectolitrică de 80. Altfel, mulțumesc lui Dumnezeu că furtunile ne-au ocolit! Pe de altă parte, avem nevoie de ploaie, pentru că sfecla s-a zburlit ca rața, floarea-soarelui a început să se usuce și nici porumbul nu e prea bine. Abia ieri (3 iulie – n.red.) a plouat, dar așa, mai mult ca să ne încurce treburile – trei litri/mp“.

Tot în Moldova, în judeţul Bacău, dl Laurențiu Baciu nu începuse încă recoltarea. „Noi suntem cam cu două săptămâni în urmă. După cum se arată, eu zic că grâul e bunișor. Dar, din experiența mea de vechi agricultor, pot să spun că ești sigur de grâu doar atunci când îl ai în magazie. Deocamdată n-am avut probleme din cauza furtunilor sau altor fenomene nefavorabile“, ne-a spus liderul LAPAR.

Recolte bune în Buzău și Călărași

În zona Buzăului, mai precis la Căldărăști, Ion Ion era mulțumit. „Mai prost e cu prețul, căci la grâu stăm bine“, ne-a spus fermierul.

„Am încheiat recoltarea și am obținut peste 6.500 kg/ha, cu o greutate hectolitrică de 82. Ne-a ferit Dumnezeu de furtuni și de alte nenorociri! Porumbul și floarea-soarelui sunt și ele frumoase. Jumătate dintre ele au avut parte și de niște ploi bune. Așa a fost să fie: peste aproximativ o jumătate din terenuri a venit ploaia, peste cealaltă jumătate nu. Oricum, e bine la noi!“, consideră Ion Ion.

Mai în sud, în județul Călărași, Mihalache Constantin ne-a spus că „e bine, dar se putea și mai bine. Producția era de peste 8 t/ha, de o calitate bună: greutate hectolitrică 80, iar conținutul de proteine 13%.“ Furtunile au ocolit ferma, astfel că nu au fost probleme, cu excepția câtorva parcele mici, care erau cultivate cu rapiță și mazăre. „Culturile prășitoare sunt și ele într-un stadiu foarte bun, dar, având în vedere prognozele meteo, care anunță caniculă, probabil că va începe să se manifeste stresul hidric, așa că ar fi bine să vină și ceva ploaie“, ne-a mai spus dl Constantin.

Prețul prost umbrește mulțumirea fermierilor

În zona Olteniei, la Corabia, Alexandru Bobonete era mulțumit. Furtunile au ocolit zona, iar producția de grâu era foarte bună pentru zona respectivă: 5,8-6 tone/ha. Asta după ce și rapița a dat producții foarte bune. Grija sa cea mai mare este seceta, care poate afecta porumbul și floarea-soarelui. „Sistemul de irigații e terminat. Sistemele de pompare din Dunăre sunt distruse. Degeaba am 20 de pivoți în câmp, nu-mi mai folosesc la nimic!“, se plânge domnia sa.

Nu departe, la Băilești, Florea Zdrafcu a obținut, la rândul său, o recoltă foarte bună. În ceea ce privește calitatea, acesta spune că un astfel de grâu nu s-a mai produs de cel puțin 15 ani în zonă. „Din nefericire, prețul este foarte prost. Banii de la UE nu i-am primit încă. Mă tem că vom fi obligați să vindem producția la prețurile astea, astfel încât n-o să câștigăm mai nimic. Și nu mi-ar părea rău dacă aș vedea că prețurile astea mici se reflectă în scăderea altor prețuri, de exemplu la carne. Mi-aș spune că am muncit pentru ca și alții să o ducă mai ușor. Dar traderii cumpără ieftin de la noi și vând scump crescătorilor de animale sau în altă parte. Pe de altă parte, prețurile la semințe cresc în fiecare an. A ajuns să coste în jur de 500 RON/ha numai sămânța. Ajungi ca după ce plătești toate cheltuielile și dai arenda proprietarului de teren să constați că ai făcut muncă patriotică!“, își spune oful care-i umbrește mulțumirea dl Zdrafcu.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2016 – pag. 10-12

Impreuna pentru recolte bogate!

Timac Agro România și ADAMA, două companii cu soluții inovatoare în domeniul agricol, lansează campania Împreună pentru recolte bogate! Scopul campaniei este acela de a ajuta fermierii să realizeze o agricultură durabilă printr-un program care să ofere soluții complete de nutriție vegetală și pachete promoționale pentru protecția plantelor.

Astfel, fermierii care folosesc cumulat produse Timac Agro Romania și Adama vor obține avantaje financiare suplimentare.

Campania de marketing se va desfășura în perioada 28.06.2016 - 15.11.2016 și se adresează fermierilor persoane fizice și juridice din România care achiziționeaza în această perioadă produse Timac Agro România și Adama.

Produsele Timac Agro România ce vor fi promovate sunt:

GAMA Denumire produs
NPK EUROFERTIL TOP 38 NP
EUROFERTIL TOP 53 NPS
EUROFERTIL TOP 51
EUROFERTIL TOP 49 NPS
DUOFERTIL TOP 38
DUOFERTIL TOP 40
EUROFERTIL TIMASTART 38
EUROCEREAL 30
EUROCEREAL 34
DUOFERTIL 38
Microgranulat

PINKSTART

GREENSTART

Produsele ADAMA ce vor fi promovate sunt grupate în pachete și oferă avantaje suplimentare pentru fermierii care cumpară cumulativ produse Adama și produse Timac.

CULTURA PRODUSE IN PACHETE
GRÂU TOLUREX 50 SC
SEEDOPRID 600 FS
ORIUS 6 FS
RAPIȚĂ Sultan TOP
Mavrik 2 F
Orius 25 EW
Agil 100 EC

Mecanismul de functionare al campaniei de marketing ‘’ Impreuna pentru recolte bogate!” se poate accesa la adresa  www.ro.timacagro.com

Fermierii din România văd beneficii uriașe de pe urma utilizării Sistemului de Semănat în Benzi Claydon

Interesul pentru semănătorile în benzi Claydon Hybrid în România este în creștere pe măsură ce fermierii din țară descoperă beneficiile pe care le poate oferi sistemul. Economii cu utilajele, combustibilul și forța de muncă cu o creștere a punctualității și a recoltelor, toate contribuie semnificativ la profituri crescute, aproximativ €200/ha mai mult decât atunci când se utilizează tehnici convenționale de însămânțare.

Experți de top la nivel mondial în tehnologia Semănatului direct în Benzi, Claydon Drills a fost înființată de fermierul englez Jeff Claydon în 2002 când prețurile la cereale au scăzut la niveluri ce făceau practic neeconomică producerea de recolte utilizând metode convenționale, având ca lucrare de bază arătura. Neputând cumpăra utilajul de care avea nevoie, Jeff a dezvoltat Semănătoarea în Benzi Claydon, o unitate cu două rânduri patentată, ce elimină pregătirea inutilă a terenului, asigurând o metodă mai eficientă, mai rapidă și mai fiabilă de înființare a recoltelor pemiriști, terenuri minim prelucrate sau complet cultivate.

Designul a avut un succes atât de mare încât și alți fermieri au dorit să adopte Sistemul Claydon și din acel moment compania a crescut cu rapiditate, semănătorile sale montate sau tractate, grapele pentru paie și tăvălugii fiind utilizate în ferme în 27 de țări, pe o gamă largă de tipuri de soluri și condiții climatice. Cel mai versatil și economic eficient sistem disponibil, Sistemul Claydon permite înființarea culturilor în aproximativ 20% din timpul și circa 30% din costul sistemului convențional bazat pe arătură. În comparație cu un sistem tipic de prelucrare minimă, timpul și costurile se reduc cu 50%.

Cultivând doar acolo unde este absolut necesar, doar pe lățimea de semănat, Sistemul Claydon patentat creează o brazdă fină ce asigură un mediu de creștere ideal. Solul rămas este lăsat neatins, ajutând la îmbunătățirea fertilității, ducând la o eliberare treptată a nutrienților, ceea ce ajută plantele să își atingă potențialul maxim și creează soluri bine structurate ce pot susține mai bine greutatea utilajelor precum instalații de stropit și utilajele de administrat îngrășăminte.

Mulți clienți au realizat că Sistemul Claydon a transformat modul în care practică agricultura. Adecvat pentru orice situație, este benefic în special atunci când păstrarea umezelii este esențială, asigurând cel mai bun start posibil pentru semințe, sau atunci când erodarea solului ar fi altfel o problemă.

De la modelul Hybrid M purtat cu o lățime de lucru de 3 m și până la unitatea tractată cea mai mare de 8 m Hybrid T, semănătoarele Claydon permit fermierilor să facă față oricărei situații la înființarea culturilor cu o singură semănătoare, ceea ce minimizează investițiile de capital și costurile operaționale.

Gama de semănători purtate Claydon Hybrid M include modele de 3m, 4m, 4,8m și 6m. Concepute pentru utilizarea cu tractoare cu puteri de minim 110kW, 150kW, 185kW și 225kW, aceste semănători au 9, 13, 15 sau 19 brăzdare pentru semănat și pot acoperi până la 700ha, 1000ha, 1200ha și 1500ha pe sezon. Gama Hybrid M include și o semănătoare de 3 m cu fertilizator, permițând administrarea îngrășământului sub semințe sau pe o bandă deasupra semințelor.

Noile semănători tractate Claydon Hybrid T sunt extrem de versatile, cu rate de lucru foarte mari. Cu lățimi de lucru de 4m, 6m și 8m, și 13, 19 sau 25 brăzdare de semănat, aceste modele asigură capacități zilnice de 30ha, 45ha și respectiv 60ha, permițându-le să acopere 1000ha, 1600ha și 2250ha pe sezon în spatele unor tractoare de 150kW, 225kW și 300kW. Modelul Hybrid T este simplu, robust și oferă o capacitate uriașă a rezervorului, 3500 litri pentru modelul Hybrid T4, 5500 litri pe Hybrid T6 și Hybrid T8, toate având posibilitatea de a utiliza această capacitate doar pentru semințe sau într-un raport de 60:40 -semințe: îngrășământ.

Toate modelele de semănători Hybrid pot fi adaptate pentru orice condiții sau culturi. Clienții au posibilitatea de a interschimba configurația standard cu un număr de opțiuni pentru a fi adecvată tipului de sol și condițiilor climatice.

În plus, tehnologia Claydon permite administrarea îngrășământului lichid, granular și/sau micro-granular direct în banda însămânțată. îngrășământul lichid poate fi plasat sub semințe, cel granular dedesubt sau deasupra semințelor, iar cel micro-granular poate fi amplasat odată cu semințele. Toate opțiunile sunt disponibile atât pe noile semănători cât și ca opțiune de reechipare pentru versiunile existente.

Grapele de paie Claydon, cu lățimi de lucru de 3m, 7,5m sau 15m reprezintă un instrument rapid și eficient pentru managementul paielor, care îndepărtează și distrug buruienile, reducând și populațiile de melci și realizând o micro-brazdă de 30 mm în partea superioară a solului.

Claydon TerraStar este un cultivator superficial simplu, cu cost redus, care creează o brazdă puțin adâncă, ideală, ce încurajează germinarea vegetației spontane și a buruienilor, ajutând însă și la controlul populațiilor de melci, drenaj și incorporarea îngrășământului natural.

Tăvălugii Claydon, cu lățimi de 6,3m, 8,3m sau 12,3m și cu discuri grele cu diametru de 600mm asigură o consolidare completă a solului în jurul zonei de însămânțare, îmbunătățind contactul dintre sol și semințe. Acestea ajută și la reținerea umezelii, reducerea eroziunii, cresc contactul pulverizării chimice și reduc activitatea melcilor, asigurând culturilor un start fără compromisuri.

Specificații complete pentru toate utilajele Claydon sunt disponibile pe www.claydondrill.com sau contactându-l pe domnul Gigel Stefan, Westland Farm Management - Tel: +4 0725911971 sau Email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Interzis la tratamente înainte de recoltare

Ploile neîntrerupte din ultima vreme nu au dat peste cap doar calculele fermierilor. Pentru că nu au putut efectua la timp tratamentele, unii fermieri au executat astfel de lucrări cu întârziere, ceea ce a făcut ca la grâu, de exemplu, bolile să compromită calitatea acestuia pe suprafeţe însemnate. Specialiştii susţin că grâul de pe aceste suprafeţe nu mai poate fi folosit pentru panificaţie, ci doar ca grâu furajer. Acesta nu este recomandat pentru procesare, în condiţiile în care în România nu este verificat cu acurateţe conţinutul biochimic al grâului în brutării.

Ploile fără întrerupere i-au oprit pe fermieri să aplice la timp tratamentele.

„Am reuşit să fac şi tratamentele printre ploi. Am realizat patru tratamente şi acum n-am nici boli, nici buruieni. Cu ploile acestea a fost atac de fuzarioză şi volbură“, a declarat Adrian Rădulescu, unul dintre cei mai mari fermieri din judeţul Ilfov.

Fermierii spun că, dacă nu s-au aplicat tratamente de-a lungul vegetaţiei în condiţiile acestui an, rezultatul poate fi dezastruos. De aici şi tendinţa fermierilor de a aplica tratamente chiar şi în preajma recoltării.

„Cei care n-au ierbicidat la timp au acum probleme mari. Dacă au ierbicidat prea devreme au apărut generaţia a doua şi cea de-a treia de buruieni. Dacă au ierbicidat mai târziu au omorât tot spectrul de buruieni. La rapiţă, cei care n-au dat cu «soluţie lipici» au acum mari pierderi de producţie“, a declarat Ion Cioroianu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.

Grâul tratat nu poate fi folosit în panificaţie

Specialiştii interzic cu desăvârşire aplicarea tratamentelor în fazele de dezvoltare de dinainte de recoltare.

„În faza acesta de dezvoltare a grâului nu se mai dă cu nimic. După ce grâul s-a îngălbenit şi bobul s-a format nu se mai execută tratamente. Acestea se aplică în faza de formare a spicului, nu la maturare. Acolo unde au apărut fusarioza şi, respectiv, aflatoxina grâul nu poate fi folosit în alimentaţie. Se pare că în acest an avem un atac de fuzarioză şi la porumb“, a declarat Valeriu Tabără, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Tabără deplânge eliminarea tratamentelor aplicate cu ajutorul avioanelor, foarte utile, în opinia sa, în condiţii de ploaie neîntreruptă, pentru realizarea la timp a ierbicidărilor.

„Am scos aviaţia pentru ierbicidat, pentru că ne-am aliniat la normele UE, dar sunt tratamente care nu se pot face terestru, mai ales în condiţii de ploaie aproape continuă. Ierbicidul îşi face efectul în doar două ore, dar dacă nu poţi intra terestru în câmp nu poţi face tratamentul“, a mai spus Tabără.

Potrivit lui Tabără, analize cu privire la cantitatea de ierbicide şi fungicide din bobul de grâu se fac la Institutul de Bioresurse Alimentare încă din anul 1995 şi există un program de analiză la nivelul spicului şi al bobului. Practica demonstrează, însă, că analiza tuturor loturilor afectate la nivel naţional este imposibilă.

Tabără: „Recoltarea, cât mai repede, chiar dacă grâul este umed“

Tabără apreciază că recoltarea trebuie să fie făcută cât mai repede, chiar dacă grâul este încă umed. „Alternanţa temperaturilor între zi şi noapte a afectat calitatea boabelor în spic. Este bine ca fermierii să nu întârzie recoltarea grâului, să nu lase grâul în câmp chiar dacă acesta este umed pentru că apare pericolul încolţirii boabelor în spic. Este valabil mai ales acolo unde există posibilităţi de uscare. (...) Nu cred că producţia din acest an se va ridica la nivelul celei din 2013 sau 2011. Vor fi, însă, ceva probleme legate de recoltare pentru că avem un grad mare de înierbare, au apărut iarba vântului şi buruieni specifice sau chiar măzărichea de toamnă“, a conchis Tabără.

Grâul tratat, recoltat separat

Potrivit specialiştilor, grâul provenit de pe suprafeţe tratate tardiv nu poate fi folosit în industria panificaţiei. Cantităţile respective pot fi folosite, în schimb, pentru obţinerea amidonului, alcoolului, precum şi pentru furajarea animalelor.

Suprafeţele afectate de grâu ar trebui să fie recoltate separat, însă acest lucru ar presupune ca fermierii români să poată detecta aceste suprafeţe şi să le identifice cu precizie cu tehnologie GPS care, în cele mai multe cazuri, nu este la îndemâna lor.

Marius ŞERBAN

Recolta 2013: de la modest la foarte bine! Preţurile însă descurajează

Suprafaţa cultivată în România cu cereale păioase şi rapiţă s-a ridicat anul acesta, potrivit înscrisurilor oficiale, la 2.737 761 ha. După un an 2012 păgubos şi după o iarnă şi o primăvară capricioase, fermierii şi-au pus toată încrederea, aducând plantelor întregul aport tehnologic, într-o producţie bună şi foarte bună în 2013. Cum sunt lucrurile în realitate, la recoltarea culturilor înfiinţate în toamnă, am aflat de la fermieri şi direcţiile judeţene agricole. Ca o primă concluzie, am putea spune că nivelul producţiei este disproporţionat nu doar între regiuni, ci şi între judeţe apropiate, cu condiţii pedoclimatice asemănătoare. Ar fi de precizat că în centrul ţării nu începuse recoltatul, iar în Moldova lucrarea demarase cu primele sute de hectare.

TIMIŞ – medii de peste 4.000 kg/ha la cereale

Potrivit datelor centralizate de Direcţia Agricolă Judeţeană, în judeţul Timiş s-a terminat recoltarea la orz, orzoaică de toamnă şi orzoaică de primăvară. Iată şi producţiile: orz, 12.500 ha cultivate, producţie totală – 50.620 t, media la hectar – 4.050 kg; orzoaică, 12.800 ha cultivate, producţie totală – 53.750 t, media la hectar – 4.199 kg; orzoaică de primăvară, 7.800 ha cultivate, producţie – 31.200 t, media la hectar – 4.000 kg.

La rapiţă, din totalul de 6.500 ha, fusese recoltată producţia de pe 2.050 ha, cu o medie la hectar de 3.400 kg, iar la grâu lucrarea abia începuse pe primele câteva sute din cele 140.000 ha cultivate în total. Media se situează undeva la 4.000 kg/ha, cu extreme de producţie de la 2.800 kg/ha la 7.000 kg/ha.

Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice Timiş: „În judeţ s-a terminat recoltarea orzului. Vă dau exemplul meu: am avut sole unde a băltit apa îndelung şi abia dacă am realizat 1.000 kg/ha, dar am avut şi suprafeţe cu 6.000 kg/ha. Media pe judeţ se situează în jur de 4.200-4.300 kg/ha. Preţul este destul de jos, 0,62-0,64 lei. Rău este şi că nu mai merge exportul şi nu mai avem solicitări de la nemţi sau italieni, ca anul trecut. La grâu am recoltat până acum 120 ha şi am o producţie de 6.000 kg/ha. Dar când o să trec pe lăcovişte, nu cred că o să obţin 1.500- 2.000 kg/ha. Dacă media va fi peste 4.000 kg/ha, mă declar foarte mulţumit. La vânzare, preţul din zonă este de 0,60-0,70 lei/kg.“

DOLJ – producţie bună la grâu, recoltat întârziat de ploi

Direcţia Agricolă Judeţeană Dolj a centralizat o medie de producţie la orz de 3.030 kg/ha (suprafaţă – 15.500 ha, producţie totală – 46.980 t). La grâu, din 176.000 ha, fuseseră recoltate, la data întocmirii documentaţiei noastre, 11.800 ha, cu o medie de 4.175 kg/ha. Nivelul producţiei se aşteaptă să scadă ca urmare a întreruperii lucrării din cauza ploilor, cu consecinţele ştiute, generate de ieşirea din epoca optimă de recoltat, dar şi de reducerea indicatorilor de greutate.

Constantin Iancu, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli Dolj: „Asociaţia noastră cultivă 70.000 ha, din 490.000 ha, cât are judeţul. La orz s-a încheiat recoltarea, avem o producţie pe fermele mari de 4.500-5.500 kg/ha, cu un preţ de livrare care a pornit de la 0,75 lei/kg şi a scăzut la 0,64 lei/kg.

La grâu, procentul de recoltare este de 25-30% din suprafaţă, iar producţia, până acum, este de 4.000-5.000 kg/ha. Rău ar fi că, din cauza ploilor, avem sole unde grâul a început să încolţească în spic. Preţul a fost întâi de 0,70 lei/kg, iar acum a scăzut la 0,65 lei/kg.“

La micii agricultori, producţia este de până în 2.500 kg/ha. Cât despre rapiţă, fermierii din asociaţie au fost inspiraţi că au decis să cultive suprafeţe mai mici; producţia este slabă, de 2.000-2.200 kg/ha.

CĂLĂRAŞI – recolte record

Potrivit datelor furnizate de Direcţia Agricolă Judeţeană Călăraşi, recolta­tul la orz şi orzoaică de toamnă s-a încheiat cu următoarele rezultate: orz, 39.050 ha cultivate, producţia totală – 162.226 t, media la hectar – 4.154 kg/ha; orzoaică, 2.904 ha în cultură, producţie – 11.616 t, media la hectar – 4.000 kg.

La grâu, rapiţă şi mazăre boabe, lucrarea este în desfăşurare: grâu, 123.786 ha cultivate, 50.686 ha recoltate, producţia medie – 4.000 kg/ha; rapiţă, 44.936 ha cultivate, 20.786 ha recoltate, producţia medie – 2.300 kg/ha; mazăre boabe, 5.317 ha cultivate, 700 ha recoltate, producţia medie – 2.000 kg/ha.

Ion Ciulinaru, Asociaţia cultivatorilor de cereale şi plante tehnice Călăraşi: „Am finalizat recoltarea la rapiţă şi am o producţie de 4.100 kg/ha. La orz, chiar dacă am avut o parte din lanuri culcate de precipitaţii şi vânt, am mers pe medii de la 7.500 la 9.000 kg/ha. La grâu, până în ploi, calitativ şi cantitativ, totul a decurs excelent pe primele 380 ha, cu o medie de 7.200 kg/ha. După valul trecut de precipitaţii, masa hectolitrică a ajuns la 76-78, deci şi producţia va scădea; estimez, de pe restul de 600 ha, să obţin 6.500 kg/ha. Rău este că piaţa a fost speculată imediat, spunându-se că grâul este deja nepa­nificabil. Or, la soiurile româneşti, nu putem vorbi despre aşa ceva! Preţurile, în consecinţă, au scăzut la 0,67-0,65 lei/kg.“

MOLDOVA: producţii modeste la Galaţi, ploi cu grindină la Iaşi

Datele centralizate la Direcţia Agricolă Galaţi vorbesc despre un procent de recoltare de 77% la orz: din 5.581 ha cultivate, a fost finalizată lucrarea pe 4.287 ha, producţia totală realizată fiind de 15.072 tone, respectiv 2.332 kg/ha. Rapiţa se adunase pe doar 19% din suprafaţă (1.352 ha din 7.290 ha), cu o producţie medie de 2.256 kg/ha. Recoltă la fel de modestă s-a obţinut şi la grâu; după recoltarea primelor 719 ha (din 60.154 ha), media la unitatea de suprafaţă a fost de 3.128 kg/ha.

Ioan Nechifor, Asociaţia producătorilor agricoli Vaslui, care exploatează 30.000 ha: „În zona noastră abia a început recoltarea grâului, cu o medie mulţumitoare, de 4.500 kg/ha. Lucrarea este aproape de finalizare la orz, cu producţii de 6.000 kg/ha, iar la rapiţă (procent de recoltare 30%), media este de 2.500-3.000 kg/ha. Preţul este cel care ne descurajează. La grâu, acesta a coborât la 0,60 lei/kg.“

În zona de est a judeţului, mai exact pe malul Prutului, nu au apărut situaţii nefavorabile cauzate de ploile din timpul recoltării. În schimb, în vest, fermierii nu au putut intra cu combinele în lan în perioada optimă, astfel că se confruntă cu greutăţi sub acest aspect.

Dr. ing. Nicolae Olariu, de la Direcţia pentru Agricultură a judeţului Iaşi, declară că grindina a afectat câteva sute de hectare din perimetrul Cotnari – Scobinţi – Coarnele Caprei – Vlădeni – Probota. Unele sole au fost compromise în procent de 80-90%, ceea ce înseamnă că producţia nu va trece peste 700-800 kg/ha, iar în altele recolta a fost distrusă în procent de 30-40%.

Ploile au împiedicat în mare parte recoltarea în optim: „La orz am început săptămâna trecută, cu o medie pe judeţ de 3.400-3.600 kg/ha, iar la grâu fermierii tatonează terenul. Până acum s-a ajuns la o medie judeţeană de 3.800 kg/ha, cu suprafeţe, în special în fermele mari, unde s-a aplicat tehnologia completă, la care producţia este mult mai bună. Nu vă pot spune acum care este, în cazul lor, media la hectar, fiindcă suntem la începutul lucrării, dar anul trecut aceşti fermieri au obţinut 5-6.000 kg/ha.“

Maria Bogdan
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS