Luna martie a acestui an a fost mai caldă decât în mod normal, ceea ce a determinat o explozie a vegetaţiei la culturile de toamnă. Rapiţa a iernat bine, deoarece iarna a fost destul de blândă, a pornit rapid în vegetaţie şi ne aşteptăm ca peste o lună să înflorească.

Nu este mai puţin adevărat că iarna aceasta blândă a fost favorabilă şi pentru dăunătorii care iubesc temperaturile scăzute (Psylliodes chrisocephala şi Ceutorrhynchus picitarsis), iar temperaturile lunii martie, care în multe zile au trecut de 20°C, au fost favorabile şi pentru atacul altor dăunători (Ceuthorrhynchus napi) care au devenit activi şi au început depunerea pontei. În aceste condiţii recomandăm efectuarea unui tratament preventiv cu un piretroid (Decis Mega) sau chiar cu Proteus 110 OD.

Deoarece în alte articole am prezentat mai pe larg dăunătorii amintiţi mai sus, vom prezenta în continuare doi dăunători foarte periculoşi, care urmează să atace culturile de rapiţă: gândacul lucios şi gărgăriţa silicvelor.

Gândacul lucios (Meligethes aeneus)

Adultul gândacului lucios are corpul oval, de 1,5-1,7 mm lungime, convex dorsal şi plan ventral, de culoare arămie sau albăstruie, cu luciu metalic sau mat. Antenele sunt formate din 11 articole, măciucate, de culoare închisă. Pronotul şi elitrele au o punctuaţie fină şi deasă. Picioarele anterioare sunt de culoare brun-roşcată, iar cele mijlocii şi posterioare de culoare neagră. Marginea exterioară a tibiilor anterioare, fin şi regulat dinţată. Larva este oligopodă, la completa dezvoltare ajungând la 3,5 mm lungime, cu corpul, capul şi picioarele de culoare albă.

Prezintă o generaţie pe an şi iernează ca insectă adultă în stratul superficial al solului ori în liziera pădurilor. Îşi fac apariţia în aprilie, când înfloresc diferite specii de plante ierboase sau lemnoase (salcia, prunul, păpădia etc.), hrănindu-se cu elementele florale ale acestora. După copulaţie femelele depun ouăle în bobocii florali ai plantelor-gazdă. Femelele perforează bobocii florali şi depun 1-2 ouă lipite de antere. O femelă poate depune 300-400 ouă, incubaţia durând 4-14 zile. Larvele îşi fac apariţia la deschiderea bobocilor florali şi se hrănesc cu organe florale. Stadiul larvar durează 3-4 săptămâni, după care larva coboară în sol la 2-4 cm adâncime şi se transformă în pupă. În cursul lunilor iunie-iulie apar adulţii din noua generaţie, care după o perioadă de hrănire de câteva săptămâni se retrag pentru hibernare.

Insectele adulte au un regim de hrană floral, întâlnindu-se pe inflorescenţele diferitelor specii sălbatice şi cultivate din următoarele familii: crucifere, ranunculacee, leguminoase, rosacee, umbelifere. Se hrănesc cu organele florale ale bobocilor încă nedesfăcuţi. Cele mai mari pagube cauzează culturilor de rapiţă şi muştar, precum şi la culturile semincere de vărzoase. Larvele se hrănesc cu organele florale ale plantelor numai din familia crucifere. La o infestare puternică într-un boboc floral se pot găsi 10-15 larve, cauzând pagube serioase acestora. Dăunătorul poate provoca pagube serioase la culturile semincere de rapiţă, dar şi de varză, gulii, conopidă şi plante medicinale.

Pentru combaterea gândacului lucios se recomandă tratamente preventive, la apariţia dăunătorului semnalat în capcanele galbene, cu Proteus OD 110-0,6 L/ha, iar în apropierea înfloritului numai cu Biscaya 240 OD-0,3 L/ha, care este prietenos cu polenizatorii.

Gărgăriţa silicvelor (Ceuthorrhynchus assimilis)

Gărgăriţa silicvelor este prezentă în toate zonele cultivatoare de rapiţă din România. Adultul are corpul de culoare neagră, acoperit cu perişori şi solzi cenuşii, având o lungime de 2-2,8 mm. Pronotul prezintă câte un tubercul evident, care se găseşte într-o poziţie uşor transversală. Striurile elitrelor au câte un rând de solzi, iar interstriurile câte două rânduri de solzi. Partea anterioară a elitrelor este granulată. Larva este de tip curculionid. Corpul este curbat, de 3-5 mm lungime, de culoare albă. Capsula cefalică este brună.

Iernează ca insectă adultă în stratul superficial al solului. În primăvară părăsesc locul de hibernare şi migrează pe cruciferele spontane şi apoi pe culturile de crucifere.

Depunerea ouălor are loc în silicvele în formare. Femela roade un orificiu în peretele silicvei şi în fiecare orificiu ros depune un ou. O femelă depune 35-50 de ouă. Incubaţia durează 8-11 zile, iar evoluţia larvară 20-35 zile. La completa dezvoltare larvele rod orificii în peretele silicvei, părăsesc locurile de hrană, se retrag în sol şi se împupează în stratul superficial al solului. Stadiul pupal durează 10-15 zile. Noii adulţi se hrănesc pe seama cruciferelor spontane şi cultivate până în toamnă, când se retrag pentru hibernare.

Insecta atacă diferite crucifere spontane şi cultivate. Adulţii rod mici cavităţi în tulpini, pedunculi şi butoni florali, iar larvele consumă seminţele. În cursul dezvoltării sale o larvă consumă 6-9 seminţe.

Întrucât în perioada depunerii pontei o parte din ramificaţiile plantei sunt înflorite şi sunt vizitate de polenizatori se recomandă combaterea cu insecticide care protejează polenizatorii şi anume Biscaya 240 OD-0,3 l/ha.

În perioada de primăvară, cultivatorii de rapiţă trebuie să instaleze în culturi capcanele galbene pe care trebuie să le regleze în funcţie de talia plantelor şi să facă tratamente preventive la primele apariţii în capcane ale dăunătorilor menţionaţi, pentru a nu permite femelelor să depună ouăle în butonii florali şi, respectiv, în silicve.

Dr. ing. Alecsandru PASCU
Consilier Tehnic Bayer Romania

Este cultura care dă câmpurilor din România o pată de culoare plăcută ochiului trecătorului şi care aduce fermierului un venit bun, într-un moment important. De asemenea, este cultura care aduce primii bani în fermă, permiţând astfel fermierului să-şi continue cheltuielile tehnologice necesare celorlalte culturi. Tocmai de aceea rapiţa merită o atenţie deosebită, de la însămânţare până la recoltare.

Vizite în câmp

În timp ce alte culturi s-au restrâns, de ani buni, cultura de rapiţă a continuat să se extindă datorită unor avantaje pe care le conferă chiar şi în condiţii mai puţin favorabile economic.

Rapiţa este planta care necesită prezenţa fermierului în lan, la interval de maximum câteva zile, ştiind că în condiţiile din ţara noastră anii favorabili culturii sunt destul de puţini. Această situaţie impune măsuri tehnice şi tehnologice ferme şi rapide pentru a menţine cultura în topul puţinelor plante care se mai cultivă în prezent.

Nu doresc să vă prezint o tehnologie de cultură a rapiţei, ci doar să subliniez punctual câteva constatări făcute cu ocazia deselor vizite de lucru în fermele din zona de sud şi sud-est a ţării în această lungă toamnă.

La sfârşit de noiembrie multe lanuri cu plante atingeau înălţimea de peste 40 cm, alternând cu zone în care acestea erau mult mai mici. Această situaţie se întâlneşte ca urmare a insuficienţei apei în sol în perioada de răsărire. Apa este puţină în sol din cauza lipsei de precipitaţii şi a imposibilităţii irigării suprafeţelor cultivate cu rapiţă într-o perioadă destul de călduroasă.

Gestionarea apei prin lucrări premergătoare însămânţării

Cu toate acestea, stă în puterea fermierului să gestioneze judicios rezerva de apă existentă în sol, în perioada de înfiinţare a culturii, ştiind că la o lucrare mecanică se pierd din sol 15 litri de apă pe fiecare metru pătrat. De o importanţă deosebită în conservarea apei este executarea unei lucrări mecanice de discuire. Această lucrare se execută în ziua recoltării plantei premergătoare, scopul ei fiind de a distruge capilaritatea solului, aducând totodată o serie de beneficii. Discuirea nu doar  reduce pierderile de apă din sol, ci asigură mărunţirea şi împrăştierea resturilor vegetale, creând astfel condiţii optime pregătirii unui pat germinativ în cele mai bune condiţii. Imediat după recoltarea plantei premergătoare este important să se împrăştie pe solă o cantitate de aproximativ 100 kg de îngrăşăminte cu azot, care ajută la descompunerea şi nitrificarea resturilor vegetale din sol, creând în felul acesta un strat bun de vegetaţie culturii de rapiţă care urmează să fie semănată.

Pentru obţinerea unei recolte bune de rapiţă este importantă aplicarea îngrăşămintelor, asigurându-se echilibrul judicios între azot, fosfor, potasiu şi sulf, în funcţie de necesităţile culturii, de producţia planificată şi de posibilităţile economice din fermă.

Nu uitaţi de aplicarea tratamentelor!

Calitatea seminţelor este de o importanţă deosebită în obţinerea unei culturi bune, fiind obligatorie însămânţarea cu seminţe certificate, tratate cu insectofungicide, ce protejează tinerele plante în prima fază de vegetaţie.

Faptul că la această dată se găsesc multe lanuri de rapiţă cu samulastră de floarea-soarelui demonstrează faptul că există probleme în alegerea plantei premergătoare sau nu s-a respectat un număr suficient de ani între cultura de floare şi cea de rapiţă, ştiind că aceste două plante au multe boli comune care produc pagube însemnate în producţie, cea mai păgubitoare fiind Sclerotinia sclerotiorum.

Prezenţa în lanurile de rapiţă a unui număr mare de buruieni dicotiledonate perene, suficient de dezvoltate, contribuie la un consum mare de îngrăşăminte şi apă, atât de importante realizării unei producţii mari. Acest inconvenient ar putea fi înlăturat prin erbicidarea preemergentă cu produse pe bază de metazaclor, dimetaclor, clomazonă, aminopiralid, clopiralid, picloram. Samulastra de buruieni monocotiledonate poate fi uşor combătută cu produse pe bază de propaquizafop, fluazifop-p-butil, S-metolaclor, quizalofop-p-etil, cletodim, cicloxidim.

Se întâlnesc lanuri unde plantele nu sunt protejate împotriva bolilor Phoma lingam, Alternaria brassicae, Erysiphe communis, Sclerotinia sclerotiorum; în acest caz s-ar impune preventiv produse pe bază de tebuconazol sau metconazol.

Foarte importantă în toamnele lungi este combaterea dăunătorilor: viespea rapiţei – Athalia rosae, păduchele cenuşiu – Brevicoryne brassicae cu produse pe bază de deltametrin, cipermetrin, clorpirifos, lamda cihalotrin, taufluvalinat, dar şi altele.

Plantele trebuie să intre în iarnă cu un număr de minimum 8 frunze, cu un diametru al coletului de 8-10 mm şi o lungime a rădăcinii de 8-10 cm, iar pentru a putea rezista gerurilor din timpul iernii se poate aplica un îngrăşământ foliar ce conţine azot, fosfor, potasiu, sulf, mangan, zinc, molibden, cupru, fier, titaniu, vitamine, aminoacizi care fortifică plantele.

În această situaţie putem fi siguri că în primăvara viitoare vom avea o cultură care să asigure o producţie mare şi de bună calitate, care contribuie la bunăstarea fermierului român.

Ing. Octavian GROZA

Specialiştii consideră că jumătate din producţia rapiţei se formează toamna. Din acest motiv, tehnologia şi managementul culturii sunt elemente esenţiale împotriva factorilor de risc – secetă, dăunători, boli, buruieni, temperaturi scăzute până la venirea iernii. Cele mai importante repere tehnologice pentru a asigura o cultură bună sunt epoca de semănat, pregătirea solului, doza de sămânţă/ha, fertilizarea, combaterea buruienilor etc. Diviziile de cercetare ale companiilor prezente pe piaţa agricolă românească au dezvoltat soluţii inovative pentru cultura rapiţei, care să răspundă unei cerinţe capitale: obţinerea unor producţii similare celor din ţările cu tehnologii avansate. Fiecare an vine cu noutăţi, în funcţie de condiţiile de climă şi de sol, iar ultima provocare din 2013 se referă la devansarea epocii de semănat.

Epoca de semănat

Analiza datelor din ultimii 30 de ani indică o epocă optimă de semănat situată între 2-7 septembrie, probabilitatea căderii unor precipitaţii în această perioadă fiind mai mare. Există însă mai multe recomandări: semănatul are loc la începutul lunii septembrie sau mai târziu, dacă este secetă; în jurul datei de 20-30 august în vestul şi nordul ţării şi 1-15 septembrie, în sud; după 20 august, în jumătatea de nord, 5-15 septembrie, în sud şi după 1 septembrie, în sud-vestul ţării. Ca soluţie generală ar fi aceea de a asigura culturii 800-900 grade temperaturi active mai mari de zero grade Celsius, astfel încât planta să intre în iarnă cu o rozetă de 6-8 frunze, diametrul la colet 7-8 mm, rădăcina pivotantă la 20 cm adâncime, 1,5-2 g masă uscată pe fiecare plantă, 40-60 plante/mp, cu punctul de creştere cât mai aproape de sol. Teoretic, fiecare fermier ar trebui să calculeze data semănatului pentru a obţine condiţia ideală de iernat a culturii. Din acest motiv în 2013 au existat însămânţări ale rapiţei foarte timpurii, astfel că, la 5 septembrie, inclusiv în sudul ţării, cultura era răsărită şi bine dezvoltată pe suprafeţe însemnate. Mai multe companii au avansat, de altfel, această soluţie, a semănatului mai timpuriu.

Ing. George Popescu, director tehnic zona sud, Monsanto, a precizat că soluţiile tehnice în ceea ce priveşte înfiinţarea culturii de rapiţă diferă de la an la an: „Ceea ce le recomandăm noi fermierilor, în cazurile în care toamna are multe neprevăzute din punct de vedere climatic, este să nu aştepte ploaia şi apoi să semene. În general este bine ca precipitaţiile să prindă sămânţa în pământ. Mai degrabă indicăm folosirea regulatorului de creştere decât să intre cultura mică şi nepregătită în iarnă.“

Repere tehnologice

– Pregătirea solului: fermierii români au oscilat între soluţiile convenţionale şi lucrări minime: discuit dez­miriştire – arătura de vară – discuit – fertilizare – discuit – tăvălugit – se­mănat; arat – discuit – fertilizare – dis­cuit – semănat + tăvălugit; discuit 1 – discuit 2 – fertilizare – discuit uşor + tăvălugit – semănat; pregătirea concomitentă a terenului şi semănatul cu utilaje multiple care asigură discuit + mărunţire + semănat + fertilizare pe rând + tăvălugire. Minimum tillage, utilizată şi la noi, este o soluţie de contracarare a secetei, deci de păstrare a apei în sol, de salvare a costurilor legate de combustibil şi forţă de muncă, reducerea compactării şi îmbunătățirea capilarității solului etc.

– Îngrăşăminte: Pentru o tonă de recoltă este nevoie de 52 kg s.a.azot, 46 kg s.a. fosfor şi 44 kg s.a. potasiu. Solul asigură 60-70 kg azot, 50 kg fosfor şi 250-300 potasiu. Doza recomandată pentru întreaga perioadă de vegetaţie: 110-150 kg  azot, 60-80 kg fosfor, 50-70 kg potasiu şi 20-40 kg sulf.

În lipsa cartării, se recomandă: 80-180 kg azot/ha, 50-120 kg fosfor şi 65-150 potasiu.

Pentru toamnă cantitatea recomandată la fertilizare este, în substanţă activă, de 20-35 kg azot, 46 kg fosfor, 48 kg potasiu şi 44 kg sulf.

– Erbicidarea preemergentă (după semănat, dar înainte de răsărirea culturii şi a buruienilor).

– Aplicare regulator de creştere + fungicid, când rapiţa are 4-6 până la maximum 8 frunze, pentru creşterea rezistenţei la iernare.

Cum au procedat fermierii?

Ing. Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricole Olt, a înfiinţat cultura de rapiţă în termenul optim, care corespunde, în zona de sud, sud-vest a ţării, perioadei cuprinse între 25 august şi 1 septembrie. Recomandarea semănatului mai timpuriu decât această epocă o consideră mai degrabă a fi una pur comercială (vânzarea în avans a seminţelor faţă de concurenţă): „Niciun studiu nu vorbeşte despre aşa ceva!“ Ca lucrări ale solului a mers pe varianta convenţională, şi nu pe cea a lucrărilor minime: arat – lucrare cu combinatorul – fertilizat – discuit – semănat + tăvălugit. Erbicidatul îl va aplica, dar în funcţie de gradul de îmburuienare şi de hibrizii folosiţi. Fermierul ne-a spus însă că există ferme care nu fac nici fertilizarea şi nici erbicidarea din cauza costurilor mari.

Ing. Valeriu Călin, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice „Agroceres“ Buzău, a semănat rapiţa în intervalul 28 august – 1 septembrie. A pregătit solul mai greu, pentru că a prins o perioadă cu precipitaţii, renunţând la arat, pe următoarea formulă: afânare cu cultivator (repetată de 2 sau chiar 3 ori, din cauza bolovanilor) – fertilizare – disc – semănat. La fertilizare a folosit 200 kg/ha îngrăşăminte complexe NPK 18-46-0, iar erbicidarea o practică în tehnologie de când cultivă rapiţă: „De regulă vin cu rapiţa după grâu şi erbicidez în principal pentru a elimina grâul din samulastră. Dacă nu-l înlătur acum, la anul va concura rapiţa, va ajunge la maturitate şi impurifică recolta.“

Maria BOGDAN

La sfârşitul lunii iulie 2013, compania BASF a organizat la Poiana Braşov un simpozion dedicat noului sistem de producţie pentru rapiţă Clearfield. La eveniment au participat aproximativ 50 de fermieri care cultivă suprafeţe de rapiţă importante în ţara noastră. Rapiţa constituie o cultură profitabilă, iar în ultimii ani a cunoscut în România o expansiune vizibilă, determinată şi de creşterea cererii de ulei vegetal.

Nu puţine sunt însă provocările şi dificultăţile cu care fermierii se confruntă în dezvoltarea acestei culturi. Un progres tehnologic inovator care să facă producţia mai eficientă şi mai profitabilă îl reprezintă sistemul Clearfield, format din hibrizi performanţi cu potenţial de producţie ridicat şi erbicidul Cleranda.

În cadrul evenimentului, inovaţia a constituit axa principală în redarea informaţiilor complexe despre sistemul revoluţionar Clearfield. „Revoluţia“ tehnologică marchează crearea sistemului Clearfield care, spre deosebire de sistemul convenţional, combate eficient un spectru larg de buruieni, printr-o singură aplicare, ce determină o economie de timp, combustibil şi bani.

Au fost prezentate importanţa elementelor tehnologice aplicate în toamnă la rapiţă, principalele beneficii ale sistemului Clearfield, modul de acţiune extrem de eficient al erbicidului Cleranda. Reprezentanţii companiilor Monsanto, Pioneer şi Rapool au fost, de asemenea, invitaţi să prezinte caracteristicile hibrizilor de rapiţă Clearfield din portofoliul acestora.

Dezvoltarea sistemului de producţie Clearfield a folosit o abordare complet nouă. Erbicidul Cleranda reprezintă combinaţia a două substanţe active care oferă un foarte bun echilibru între acţiunea la nivelul frunzei şi acţiunea în sol. Combate un spectru larg de buruieni mono şi dicotiledonate, printr-o singură aplicare (cruciferele, samulastra de cereale şi gramineele nu vor mai reprezenta o problemă în cultura de rapiţă). Cleranda se aplică postemergent, atunci când buruienile sunt în stadiul de 2-6 frunze, având o fereastră largă de aplicare. Doza recomandată este de 2 l/ha Cleranda + 1 l/ha adjuvant Dash. Se poate aplica doar hibrizilor de rapiţă Clearfield.

În cadrul prezentării, domnul Liviu Chira, Oilseeds Crops Manager BASF România, a declarat: „Eliminarea buruienilor este esenţială în cadrul culturii de rapiţă. Buruienile concurează plantele de rapiţă pentru resursele de apă, lumină şi substanţe nutritive. Tocmai de aceea, pentru recolte bogate şi creşterea profiturilor, erbicidul Cleranda este o soluţie inovatoare datorită impunerii unui nou standard în combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate, printr-o singură aplicare. Sistemul de producţie Clearfield funcţionează foarte bine, indiferent de condiţiile de umiditate şi sistemul de cultivare.“

Aflată la cea de-a patra ediţie, seria evenimentelor Agroconnect organizate de compania BASF a continuat şi în acest an. Astfel, în perioada mai – iunie, fermierii din judeţele Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Slobozia, Giurgiu, Bihor, Cluj şi Neamţ au putut vizita loturile demonstrative organizate de compania BASF în colaborare cu fermierii locali pentru culturile de câmp: rapiţă, floarea-soarelui, cereale păioase şi porumb.

Sloganul evenimentelor -  Inovaţii pe metru pătrat, - vorbeşte despre povestea companiei BASF – povestea unui deschizător de drumuri, care de-a lungul timpului a descoperit, a inovat şi a schimbat. Paşii pe terenul inovaţiei au fost făcuţi pentru ca partenerii noştri, fermierii, să poată obţine rezultate mai bune, pentru ca, împreună, să putem contribui la dezvoltarea unei agriculturi durabile.

În acest an, compania BASF a avut alături o serie de parteneri: compania New Holland, cu o gamă completă de maşini şi utilaje agricole, compania Bancpost, cu soluţii de finanţare pentru domeniul agricol şi, evident, companiile de seminţe care au oferit hibrizii pentru înfiinţarea culturilor.

Caracterul “internaţional” al evenimentelor s-a păstrat şi în acest an în cadrul evenimentului de la Diosig – Bihor, la care 100 de fermieri sârbi au interacţionat cu fermierii români pentru a face schimb de experienţă în domeniul celor mai eficiente soluţii de protecţie a plantelor.

În cadrul unui tur al suprafeţelor cultivate cu floarea-soarelui, rapiţă, porumb sau cereale, au fost prezentate rezultatele comparative obţinute cu  tehnologii diverse, în contrapunct cu rezultatele obţinute pe loturile martor.  Loturile demonstrative nu au fost organizate pe suprafeţe mici, atent îngrijite, aşa cum se procedează de obicei, ci pe  suprafaţe mari, de zeci de hectare, în condiţii reale de producţie, aşa cum lucrează agricultorii în propriile ferme.

Pe tot parcursul prezentării tehnice, reprezentanţii BASF au explicat în detaliu tehnologiile de protecţie a plantelor pentru fiecare tip de cultură în parte, precum şi avantajele utilizării produselor BASF în cadrul tehnologiei intensive de exploatare a terenurilor agricole. Pe suprafeţele cultivate cu floarea - soarelui, au fost prezentate rezultatele comparative obţinute cu tehnologia Clearfield aplicată pe diferite tipuri de hibrizi ai companiilor de seminţe.  A fost prezentată în premieră tehnologia Clearfield Plus, noua generaţie a sistemului de producţie Clearfield. Sistemul de producţie Clearfield Plus aduce fermierii cu un pas mai aproape de profituri excelente la cultura de floarea-soarelui datorită beneficiilor sale: toleranţă crescută la erbicid, eficacitate mai mare în combaterea buruienilor, producţie mai mare de ulei, recolte mai mari. Efectele noului erbicid al tehnologiei Clearfield Plus au putut fi observate concret, în câmp.

În cadrul culturii de rapiţă a fost prezentat sistemul Clearfield, lansat în toamna anului trecut, fiind evidenţiate beneficiile acestuia: o singură aplicare cu eficacitate excelentă în combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate (inclusiv a buruienilor dificile) din cultura de rapiţă, flexibilitate excelentă în aplicare şi faptul că funcţionează foarte bine, indiferent de condiţiile de umiditate şi de sistemul de cultivare. A fost prezentată şi aici colecţia de hibrizi ai companiilor de seminţe, precum şi modul în care a acţionat erbicidul Cleranda.

Reprezentanţii BASF au subliniat importanţa aplicării unor fungicide precum Caramba Turbo sau Pictor pentru obţinerea unor recolte maxime pe suprafeţele cultivate cu rapiţă. Pe lângă efectul fungicid, aceste produse îmbunătăţesc stabilitatea tulpinii, previn căderea, asigură o inflorescenţă omogenă şi stimulează efectele fiziologice ale plantei de rapiţă pentru o absorbţie îmbunătăţită a apei şi nutrienţilor, protejarea plantelor de stres şi prevenirea coacerii premature. În plus, produsul Caramba Turbo este esenţial pentru îmbunătăţirea rezistenţei la iernare a plantelor de rapiţă, crescând în mod exponenţial şansele de supravieţuire a culturii de rapiţă peste iarnă.

La cereale a fost prezentată tehnologia BASF de combatere a bolilor în diferite variante şi combinaţii. Specialiştii BASF recomandă tehnologia intensivă, cu 2 sau 3 tratamente pe sezon, pentru prevenirea apariţiei bolilor şi menţinerea unor culturi sănătoase, productive. A fost evidenţiat în mod deosebit produsul Capalo, un fungicid performant, cu formulare inovatoare de tip “stick and stay”, flexibil în utilizare. Cele trei substanţe active (epoxiconazol, fenpropimorf şi metrafenonă) garantează o eficacitate foarte bună împotriva bolilor (şi în mod special asupra făinării), fapt ce asigură o protecţie deosebită încă de la început. Eficacitatea produsului securizează dezvoltarea culturii şi producţia.

Produsul Opera rămâne pilonul de rezistenţă al tehnologiei BASF pentru protecţia culturii de porumb atunci când se urmăreşte obţinerea unor sporuri de producţie considerabile prin stimularea efectelor fiziologice ale plantelor pentru protecţia împotriva factorilor de stres. Parte integrantă a tehnologiei AgCelence, produsul Opera permite hibrizilor de porumb să îşi exprime întregul potenţial genetic şi asigură producţii şi profituri ridicate. O importanţă deosebită a fost acordată erbicidului Frontier Forte, un erbicid cu aplicare în preemergenţă pentru combaterea buruienilor graminee anuale şi a unor buruieni dicotiledonate importante, o soluţie demnă de luat în calcul în condiţiile interzicerii utilizării acetoclorului.

Agroconnect nu a însemnat, însă, doar vizitarea unor loturi demonstrative, ci şi implicarea efectivă a fermierilor, conectarea  lor cu produsele BASF. Beneficiile produselor BASF au fost prezentate într-un mod creativ, interactiv şi amuzant, oferind fermierilor şi un strop de distracţie. Şi pentru că şi-a dorit să recompenseze răbdarea şi perseverenţa fermierilor de a parcurge acest traseu al inovaţiilor, pentru fiecare interacţiune a lor cu  produsele BASF, fermierii au fost recompensaţi cu Agrodolari, bancnotele oficiale Agroconect, ce au putut fi preschimbate la final în premii!

 “Suntem în plin sezon agricol şi sperăm că vom avea un an bun. Aş vrea să mulţumim fermierilor că au fost  alături de noi până acum, ca au utilizat produsele noastre şi  să îi asigurăm de sprijinul nostru total până la finalul sezonului. Prin produsele BASF pe care le oferim, prin tehnologiile BASF de protecţie a culturilor pe care le promovăm, încercăm să ajutăm fermierii  să prevină problemele dificile ce ar putea apărea în procesul agricol pe care îl derulează, oferindu-le totodată soluţii şi sprijin pentru depăşirea momentelor complicate cu care s-ar putea confrunta la un moment dat”, a declarat Tiberiu Dima, Country Manager Crop Protection Romania.

Despre divizia BASF de protecție a plantelor

Cu vânzări de circa 4,7 miliarde EUR în 2012, divizia BASF pentru protecţia plantelor oferă soluțiiinovatoare de protecție a plantelor de cultură, gazonului și plantelor ornamentale, pentru controlul dăunătorilor și sănătate publică. Portofoliul său cuprinde tehnologii de tratare a semințelor și control biologic precum și soluții de management al apei, nutrienților și factorilor de stres ai plantelor. Divizia BASF de protecție a plantelor este un inovator de vârf care sprijină cultivatorii să-și optimizeze producția agricolă, să-și îmbunătățească eficiența economică și calitatea vieții, pentru populația mondială aflată în continuă creștere. Informații suplimentare pot fi obținute pe web la adresa www.agro.basf.com sau accesând conturile noastre de pe reţelele de socializare.

BASF - The Chemical Company

BASF este lider mondial în industria chimică: The Chemical Company. Portofoliul său include o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse performante și produse pentru protecția plantelor, până la petrol și gaze. Combinăm succesul economic cu protecția mediului și responsabilitatea socială. Cu ajutorul ştiinţei şi al inovaţiei, ne ajutăm clienţii din aproape toate industriile să facă faţă cerinţelor curente şi viitoare ale societăţii. Produsele și sistemele noastre de soluții contribuie la conservarea resurselor, asigurarea unei nutriţii sănătoase și îmbunătățirea calității vieții. Am rezumat această contribuţie în obiectivul nostru global: Creăm chimie pentru un viitor sustenabil. În 2012 BASF a realizat vânzări de 72,1 miliarde euro  și peste 110.000 angajați la sfârșitul anului. Informații suplimentare despre BASF sunt disponibile pe Internet la adresa www.basf.com.

Culturile de grâu şi rapiţă însămânţate în toamna acestui an se prezintă mai bine decât anul trecut, deşi la ora actuală ar mai fi nevoie de precipitaţii, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

"La grâu, din cele 1,85 milioane de hectare semănate până acum, consider că stăm mai bine decât am stat anul trecut şi din punct de vedere al suprafeţei însămânţate cât şi din punct de vedere fiziologic. Starea de dezvoltare, dar şi răsărirea sunt mai bune decât anul trecut. Nevoia de apă la aceste culturi este în medie la nivel naţional de 50 de litri/metru pătrat, pe toate arealele de cultură. Acum stăm mai bine decât anul trecut, dar tot ar mai fi nevoie de precipitaţii ca să acoperim deficitul după cele patru luni de secetă cruntă din vară", a spus Botănoiu.
Reprezentantul MADR a precizat că, în ceea ce priveşte rapiţa, aceasta a fost însămânţată până în prezent pe 230.000 hectare, faţă de 180.000 ha anul trecut.

"Cert este că şi cultura de rapiţă arată foarte bine, iar cu tratamente şi o tehnologie bine aplicate avem speranţe pentru anul viitor. Faţă de cele 180.000 de hectare însămânţate anul trecut trecut, discutăm acum de 230.000 de hectare. Vom vedea însă în primăvară cum arată cultura, dacă nu apar incidente climatice majore, adică ger la -20 grade, mai multe zile consecutiv fără zăpadă. Este nevoie de zăpada de cel puţin 30 de centimetri care să rămână peste culturi", a adăugat Botănoiu.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin i-a cerut secretarului de stat să verifice programul derulat cu Ministerul Mediului privind impermeabilizarea canalelor de irigaţii, Botănoiu afirmând că toate procedurile au fost refăcute.

"Avem sumele pregătite şi desemnate canalele pentru impermeabilizare, practic toate chestiunile de procedură au fost refăcute", a adăugat Daniel Botănoiu.
Acesta a mai precizat că proiectul privind certificatul de producător va intra în vigoare după data de 9 decembrie 2012.

Secretarul de stat, Daniel Botănoiu, a fost prezent la întâlnirea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, cu tânărul Mihai Varga, recomandat de fundaţia 'Hope and homes for children Romania', în cadrul proiectului 'O zi cu tine'. Prin intermediul acestui program, tinerii din sistemul de protecţie a copilului urmează în decursul unei zile oamenii de decizie, pentru o zi în activitatea lor obişnuită.

Sursa AGERPRES

Maria Perianu este administratorul societăţii SC Agro Periland SRL din satul Urleasca, comuna Traian din judeţul Brăila, firmă care administrează circa 450 ha de teren agricol. Dacă în alţi ani semăna de obicei peste 200 de ha cu rapiţă, acum abia s-a decis să cultive 100 de hectare.

Din cauza secetei, dar şi a riscurilor la care este supusă cultura de rapiţă, Maria Perianu a luat decizia de a reduce suprafeţele semănate cu rapiţă, o cultură pretenţioasă. A con­tat însă şi faptul că nici anul trecut nu a avut o producţie foarte mare, chiar dacă nu a trebuit să o întoarcă cum au procedat alţi agricultori. La două tone la hectar, cât a obţinut, abia şi-a scos cheltuielile.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

În ciuda suprafeţelor de rapiţă calamitate în urma condiţiilor nefavorabile de anul trecut, dar şi a secetei din această toamnă, fermierii au semănat totuşi suprafeţe întinse cu rapiţă de toamnă. În unele locuri aceasta a şi răsărit. Până să ajungă să înfrunte din nou temperaturile scăzute din iarnă, rapiţa trebuie să ţină însă piept atacului de boli şi dăunători din toamnă. Cum şi prin ce mijloace asigurăm protecţia culturii imediat după răsărire discutăm cu Valerian Iştoc, director de marketing la Alcedo, dar şi cu un specialist din producţie în persoana domnului Lucian Buzdugan, director general al TCE 3 Brazi Brăila.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012