ipso iulie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 Jul 2021

Fermierii campioni la rapiță cu hibrizii Pioneer

În 2017 începeam prezentarea fermierilor campioni prin a menționa faptul că rapița a avut un an excelent, iar fermierii producții record. Nu același lucru îl putem spune și acum, pentru că vremea capricioasă a afectat culturile, iar la nivel de țară, producțiile vor fi mult mai mici. Cu toate acestea, agricultorii care au ales hibrizii Pioneer se bucură de rezultate. În fiecare județ există fermieri campioni, care au avut încă o dată încredere în produsele Pioneer.

“România nu are un an foarte bun în ceea ce privește producțiile la rapiță, nu am fi avut cum să avem culturi de excepție pentru că vremea secetoasă din toamna trecută, apoi din primăvară, au afectat lanurile de rapiță. Cred că media din acest an va scădea cu 40% față de anul trecut, va fi în jur de 1.800  - 2.000 kg/ha. Cu toate acestea, ca în fiecare an, compania noastră poate desemna fermierii campioni”, a declarat Jean Ionescu, director Corteva Agriscience Divizia de Agricultură DowDuPont.

Agrozootehnica 1

Ferma cu care începem prezentarea rezultatelor din acest an este Agrozootehnica Adunații Copăceni, județul Giurgiu, unde inginerul Mihai Pascu a obținut cu hibridul PT225 - 5.080 kg/ha. Acolo am efectuat și o recoltare live unde am putut observa îndeaproape rezultatele. În cadrul fermei s-au semănat 3 hibrizi Pioneer, iar recoltarea la care am participat a fost într-un lan de 50 ha, semănat cu hibridul PT225.  “Ca tehnologie, am semănat acest hibrid în data de 25 august 2017, pe un teren foarte bine pregătit. Înaintea semănatului, am aplicat o cantitate de 300 de kg/ha de complex triplu 15, apoi am semănat 50 de boabe germinabile/m², iar răsărirea a fost foarte uniformă și densitatea a fost foarte bună. Am aplicat în toamnă un insecticid, un graminicid și un fungicid. După care, în primăvară am aplicat 100 de kg/ha de uree și 300 de kg/ha de nitrocalcar. În primăvară, când terenul ne-am permis să intrăm, am aplicat un insecticid și un fungicid. Am aplicat ierbicidul Galera Super datorită umidității din prima parte a primăverii și am avut o eficiență foarte bună. Aleg hibrizii Pioneer datorită stabilității pe care o au, sunt toleranți la boli și au o creștere foarte bună în primăvară. Anul acesta am avut destul de multe probleme din cauza umidității în prima parte a primăverii. În a doua parte a primăverii, am avut secetă, pe o perioadă destul de mare, alternanța de temperatură dintre zi și noapte a fost destul de ridicată. Acest hibrid este unul semitimpuriu și merg pe acest tip de hibrizi, pentru a păcăli perioada de arșiță, iar perioada înfloritului să fie în cele mai bune condiții, atunci când clima este puțin mai blândă cu noi”, a declarant fermierul campion Mihai Pascu.

Manea Daniel

Din județul Giurgiu, mergem în județul Arad, localitatea Nădab, acolo unde Manea Daniel lucrează 220 ha, iar rapiță a semănat pentru prima oară în acest an pe 22 ha. A ales hibridul PT225, iar la finalul campaniei a obținut 4.820 kg/ha, deși în fotografie apare producția de 4.700 kg/ha, agricultorul ne-a detaliat rezultatul final după recoltarea ultimei sole, unde cultura s-a dezvoltat mult mai bine, iar media finală a crescut. “Am semănat rapița după cultura de grâu. Am arat la 25-30 cm, am aplicat 200 kg/ha complex 18.46.0, am efectuat o trecere cu combinatorul și am semănat în jurul datei de 1 septembrie. În toamnă am mai aplicat un tratament cu regulator de creștere și am aplicat un foliar, iar cultura a intrat în iarnă în 7-8 frunze. În primăvară am mai aplicat 300 kg/ha de îngrășământ granulat pe bază de azot și sulf, plus încă două tratamente, primul în faza de 8-10 frunze, iar următorul după o săptămână jumătate. Am recoltat în jurul datei de 20 iunie și pot spune că am fost foarte mulțumit de cultură, mai ales că a fost un an dificil, iar pentru mine prima experiență cu această cultură. În toamnă voi semăna din nou hibrizi Pioneer, cred că aceeași suprafață”, a punctat fermierul arădean.

Moldoveanu Eco Agri

Moldoveanu Florin este un alt fermier campion la rapiță, obținând 4.400 kg/ha cu hibridul PT264. Acesta lucrează în localitatea Vâlcelele, județul Călărași, 408 ha, dintre care pe 110 ha a semănat rapiță, după păioase. “Pentru a păstra apa în sol am făcut lucrări minime, am scarificat și mai intrat cu un tiger și un disc, am aplicat 18.46.0 – 250 kg/ha și am început semănatul la finalul lunii august. În primăvară am mai aplicat 300 kg/ha de azot și 150 kg sulfat de amoniu. Cultura a beneficiat și de 3 tratamente, însă din cauza vremii am avut diverse problem în cultură și totuși am obținut o producție neașteptată. Am avut și alți hibrizi în cultură, dar PT264 mi-a oferit cea mai bună producție”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că în această toamnă va semăna cel puțin 100 ha cu rapiță și deja a ales hibrizii PT264, PT225 și noul hibrid PT275.

O nouă serie de fermieri campioni la rapiță

Lista fermierilor campioni cu hibrizi de rapiță Pioneer continuă, pentru că producțiile obținute de aceștia, precum și tehnologia aplicată în propriile ferme, merită a fi cunoscute. Din Giurgiu și în Bihor, de la Constanța și Tulcea, până în Prahova și Ilfov, hibrizi precum PT225, PT234, PT200CL, PR44W29 și PR46W14 au asigurat producții de peste 4 tone/ha și titulatura de fermier campion.

Județul Giurgiu

La Prundu, în cadrul societății Totagro, hibridul PT225 a avut producția de 5.900 kg/ha. Fermierii campioni sunt de această dată domnii Cătălin și Adrian Corbea. Aceștia lucrează 4.000 ha, iar pe 1.300 ha au semnat rapiță. “După recoltarea grâului am început pregătirea terenului, în iulie, cu un utilaj special marca Horsch, deci mergem pe lucrări minime ale terenului. Am semănat cu o semănătoare din aceeași marcă. Îngrășăminte am aplicat doza totală de 800 kg/ha, 500 în toamnă și restul în primăvară. În toamnă am aplicat 2 fungicide, dintre care unul are și substanță activă cu rol de regulator de creștere, insecticid, un erbicid preemergent și unu în vegetație. Rapița a avut o dezvoltare perfectă în toamnă, am avut în jur de 30-40 plante/mp, totul a fost în parametrii optimi. Apoi în primăvară am venit cu trei stropiri cu fungicid și insecticid și încă două cu insecticid. Campania de recoltat am început-o pe data de 10 iulie și a durat trei săptămâni. Toamna aceasta vom semăna 1.500 ha cu rapiță, iar de la Pioneer am ales hibrizii PT225, PT264 și un hibrid mai tardiv, PT271”, a specificat fermierul campion Cătălin Corbea.

În cadrul societății Agricola Herăști, Marian Pană și Florin Oprea au devenit fermieri campioni datorită hibridului PT225 cu care a obținut 5.592 kg/ha. Aceștia lucrează 1.200 ha, dintre care 350 ha au fost însămânțate cu rapiță în campania 2016-2017. “Am semănat după grâu și am pregătit terenul în mod clasic, am arat, am discuit, am băgat și combinatorul, am aplicat înainte de semănat 250 kg/ha complexe 18.36.0, iar în primăvară am continuat cu uree, 200 kg/ha, un fertilizant în cantitatea de 150 kg/ha și azot 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un singur erbicid pentru samulastră, în timp ce în primăvară am aplicat 3 fungicide, 3 insecticide, și 2 foliare, fiecare executate la o singură trecere. Am recoltat începând cu 3 iulie, iar campania a durat în jur de 3 săptămâni”, a declarat Florin Oprea. Mai mult, acesta a adăugat faptul că în acest an cultura s-a dezvoltat în parametrii optimi, a intrat bine în iarnă și nu a avut probleme speciale. În această toamnă va semăna 350 ha cu rapiță, dintre care 200 ha cu hibrizii Pioneer PT225 și PT264.

Un alt fermier campion din județul Giurgiu este domnul Bita Racman, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT200CL. Acesta lucrează 2.100 ha, dintre care 1.100 cu rapiță. Ca plante premergătoare a avut grâu, porumb și soia, iar lucrările pentru pregătirea terenului, și inclusiv semănatul, au avut loc în perioade diferite. “Am pregătit diferențiat terenul, în funcție de solă și cultura premergătoare. Înainte de semănat am aplicat îngrășăminte, triplu 15, între  250-300 kg/ha, în funcție de solă. Rapița am semănat-o începând de pe 10 august, până în octombrie, am întors vreo 70 ha pentru că am greșit tehnologia. Odată cu semănatul am mai dat 100 kg/ ha de azotat de amoniu. După semănat am dat cu tăvălugul, o dată, chiar și de 2 ori, unde a fost nevoie. Apoi 2 insecticide în toamnă și 2  fungicide. În primăvară am început cu tot ce e mai bun pentru ea: azotat de amoniu – 200 kg/ha, uree cu eliberare controlată 180 kg/ha pe unele sole, în momentul în care i-a dat butonul floral i-am dat 200 kg/ha de Sulfamo,

aplicat cu o mașină specială. Tot în primăvară am mai aplicat 4 fungicide. La recoltat, am început primul, cu vreo 10 zile înaintea tuturor, că am avut PT200CL însămânțat după soia și a cam grăbit cultura, dar culmea e că am avut producție bună. Iar cea însămânțată în octombrie, pe care am greșit-o că am erbicidat, și am semănat-o din nou, am avut chiar și 5.500 kg/ha. Nu a avut insecte că am semănat-o târziu, dar am și tratat-o corespunzător”, a punctat fermierul campion. În această toamnă, domnul Racman ar vrea să însămânțeze toată suprafața cu rapiță, dar bineînțeles că nu-i permite rotația culturilor. Așa că va semăna pe 1.000 ha doar hibrizii PT200CL, în proporție de 80 %, și PT264 diferența de 20%.

Eurograno Adrian Raduca

În cadrul societății agricole Euroagrano, fermierul Adrian Răducă a obținut 4.800 kg/ha cu hibridul PR44W29 și 4.600 kg/ha cu hibridul PT225. În localitatea Izvoarele – Giurgiu, acesta lucrează 860 ha dintre care pe 242 ha a avut rapiță. “Plantele premergătoare au fost orzul și grâul, semănăm doar în arătură, perioada 1-5 august. Am aplicat complexe 18.46.0 - 150 kg/ha și apoi la sfârșitul lunii octombrie am mai aplicat nitrocalcar - 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un erbicid, 2 insecticide și 2 l de bor. Apoi în primăvară am aplicat 2 fertilizări cu nitrocalcar, câte 200 kg/ha, 2 fungicide și 3 insecticide. Am recoltat în perioada 29 iunie – 5 iulie. În toamna aceasta voi însămânța 360 ha cu rapiță, iar ca hibrizi am ales PT200CL, PT225 ȘI PT264”, a declarat fermierul campion Adrian Răducă.

Județul Ilfov

Și în județul Ilfov hibrizii Pioneer au oferit producții mari, care i-au făcut fermieri campioni pe unii agricultori. Un exemplu este domnul Gheorghe Preda, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT234 și 4.000 kg/ha cu PT225. În total acesta lucrează 1.700 ha, iar rapiță a avut, în campania 2016-2017, 360 ha. “Ca plantă premergătoare am avut grâu și am mers pe lucrări minime ale solului, din păcate, anul acesta voi schimba strategia. Am semănat în perioada 28 august – 6 septembrie. În toamnă am aplicat 220 kg/ha complexe 18.46.0, iar în primăvară 250 kg/ha nitrocalcar, 180 kg/ha Sulfamo și pe unele sole 80-90 kg/ha azotat de amoniu. Am aplicat 2 fungicide și 2 insecticide, iar în primăvară am aplicat 3 fungicide și 4 insecticide. Recoltatul l-am început pe 27 iunie, iar în toamna aceasta voi semăna 400 ha cu rapiță cu hibrizii PR44W29, PT234, PT225 și PT264”, a precizat fermierul campion Preda.

Tot în județul Ilfov, fermieri campioni au devenit în acest an: Adrian Tone, Bangkok Impex, care a obținut 4.700 kg/ha cu hibridul PT200CL; doamna Melania Nuria, Agricola Berceni, a obținut 4.600 kg/ha cu hibridul PT200CL; Aurel Dumitrașcu, Angend, a semănat hibridul PT225 și a obținut 4.500 kg/ha; în timp ce Costea Alex, Agro Mydacris, și Gheorghe Lefter, Agromec Moara Vlăsiei,  au avut producția de 4.300 kg/ha cu hibridul PT225.

Producții bune și în județele Bihor, Tulcea, Constanța și Prahova

Vestagrar Radu Jolta

În județul Bihor, localitatea Vestagrar, fermierul campion a devenit domnul Radu Jolta, care a obținut 5.600 kg/ha cu PT225 și 5.100 kg/ha cu PR46W14. “Lucrez 1.300 ha, iar pe 400 ha am avut rapiță. Am semănat-o după grâu, am mers pe lucrările clasice ale solului, iar cu combinatorul am dat de mai multe ori, de câte ori a fost necesar pe fiecare solă. Am pregătit terenul în luna august și am semănat începând din 26 august până în 15 septembrie. La pregătirea patului germinativ am dat 200 kg/ha complexe 14.14.14 și ca fertilizare în primăvară, la începutul lui martie, am dat 130 kg/ha nitrocalcar, la sfârșitul lui martie alte 130 kg/ha nitrocalcar și între 10-15 aprilie 150 kg/ha Sulfamo. Ca tratamente, am aplicat 2 erbicide pentru decotiledonate și monocotiledonate, apoi între 6-8 frunze am aplicat un fungicid cu rol de regulator de creștere și tot în toamnă am mai aplicat și 2 insecticide. În primăvară am aplicat 2 tratamente pentru ceutorincus, pe 10 martie și pe 20 martie, apoi la apariția butonului floral un nou tratament cu insecticid, după care la începutul deschiderii florilor un alt insecticid, după care un tratament pentru boli la începere lungirii tijei florale, și când florile erau înflorite în proporție de 30-40%, am mai făcut un tratament pentru boli, iar înainte de recoltat am aplicat un tratament împotriva deschiderii silicvelor. De recoltat am recoltat în perioada 29 iunie-15 iulie”, a specificat fermierul Radu Jolta. În  această toamnă va semăna 350 ha cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer a ales hibrizii PT225, PT271, PT200CL și PR46W14.

Costel Croitoru

În județul Tulcea, fermier campion a devenit domnul Costel Croitoru, care a obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT225, în timp ce în județul Prahova, fermier campion este Ene Mihai, care a obținut 4.450 kg/ha cu hibridul PT234.

Tanase Dumitru

În județul Constanța, domnul Dumitru Tănase lucrează 640 ha, dintre care rapiță a semănat 140 ha. A devenit fermier campion cu hibridul PT225 cu care a obținut 4.020 kg/ha. “Merg pe lucrări clasice ale solului, am semănat după grâu în perioada 1-5 septembrie. Înainte de semănat a am aplicat îngrășăminte 18.46.0, 200 kg/ha, apoi un insecticid, după care un fungicid, un îngrășământ foliar și un erbicid, că altfel nu se poate. Am continuat în primăvară cu două tranșe de azot, 200 kg/ha, 2 fungicide, un erbicid și 3 tratamente cu insecticide. Am recoltat începând cu 5 iulie. Toamna aceasta voi semăna rapiță pe 160 ha, dintre care cu hibrizii Pioneer PT225 și PT246 voi semăna 95 ha”, a punctat fermierul campion constănțean.

Fermierii campioni la rapiță din Moldova

Deși Moldova nu este una dintre cele mai favorabile zone pentru cultura rapiței, așa cum sunt județele din sudul țării, agricultorii care au mizat pe hibrizii Pioneer au obținut producții bune în acest an și au devenit astfel fermierii campioni. În nord-estul țării, lipsa ploilor după semănatul rapiței și mai apoi ninsorile târzii din primăvară au afectat producțiile, însă hibrizi precum PT234, PT225, și nu numai, au demonstrat încă o dată că pot face diferența.

 În județul Neamț, unul dintre fermierii campioni s-a dovedit a fi domnul Toni Vârgă, care a avut producția de 4.800 kg/ha cu hibridul PT234. Acesta lucrează 570 ha, dintre care, în campania agricolă 2016-2017, a semănat rapiță pe 150 ha. “Rapița a fost o cultură bună și anul acesta. Am început pregătirea terenului la sfârșitul lunii iulie, planta premergătoare fiind grâul. Am semănat pe 20 august, iar ca îngrășăminte am aplicat 70 tone de dejecții animaliere, plus 200 kg/ha complexe 18.46.0. În toamnă i-am aplicat un singur fungicid, nu a avut nevoie de altceva. În primăvară am continuat cu 100 kg/ha de uree și 100 kg/ha nitrocalcar, plus un îngrășământ foliar. Ca tratamente am mai aplicat 2 fungicide și 2 insecticide. Am recoltat în perioada 20-25 iulie,” a specificat fermierul campion Toni Varga. Agricultorul nemțean a mai specificat că în această toamnă va semăna tot 150 ha cu rapiță, iar hibridul pe care va miza va fi tot PT234, cel care i-a asigurat producția de 4.800 kg/ha.

2

Și în județul Iași hibrizii Pioneer au performat. De acestă dată, este vorba despre PT225 cu care fermierii Vasile și Cristian Hodorogeanu au obținut 4.720 kg/ha. În localitatea Aroneanu, aceștia lucrează 600 ha, dintre care 130 fiind semănate cu rapiță. “Plantă premergătoare am avut grâu, iar imediat după recoltat am început pregătirea terenului, cam pe 20 iulie. Terenul nu a beneficiat de minimum de lucrări, am mers pe varianta clasică: am arat la 25 cm, apoi am nivelat cu grapă cu disuri, trebuie să spun că nu au fost grozave condițiile totuși. Imediat după semănat, pe care l-am efectuat pe 22 august, am dat un tăvălug. Un lucru bun a fost că am avut ploaie după semănat, aproximativ 17 l/mp, și i-a prins foarte bine, dar după n-a mai plouat până la sfârșitul lunii octombrie. În toamnă, am aplicat îngrășăminte, 300 kg/ha și un insecticid, fungicid nu a fost cazul să dau. În primăvară am continuat cu 150 kg/ha uree și 100 kg/ha azotat, pe care l-am aplicat atunci când rapița avea aproximativ 60 cm. Am mai aplicat un tratament cu fungicid și două cu insecticid. Nu a mai avut nevoie de altceva deoarece am beneficiat în zonă de acea alternanță a vremii, rece-cald, care i-a prins bine culturii și nu s-au dezvoltat anumite insecte, care o afectau de obicei. Am recoltat la timp, chiar dacă la etajele inferioare planta era încă verde, la suprafață era prea uscată totuși. Am decis să o recoltăm la umiditatea între 8 și 10%”, a declarat Vasile Hodorogeanu.  

3.Lovin Georgel                

În județul Vaslui, hibridul PT234 i-a oferit fermierului Georgel Lovin 4.640 kg/ha. Acesta lucrează 280 ha, iar pe 60 ha a avut rapiță. “Pot spune că am avut o cultură bună, plantele au intrat bine în iarnă, asta și datorită faptului că după semnănat am avut și ploaie. Ca de obicei, planta premergătoare a fost grâul, iar înainte de a semăna rapița, am aplicat complexe 18.46.0 - 150 kg/ha. Am semănat pe 4 și 5 septembrie, iar până la intrarea în iarnă am făcut o erbicidare și am aplicat un insecticid. În primăvară am mai aplicat uree, 200 kg/ha, un erbicid pentru buruienile cu frunză lată și două insecticide. Fungicid nu am dat, pentru că în momentul în care am vrut să aplic, rapița era frumoasă, adică bine dezvoltată și mi-a fost milă să mai intru în cultură, dar am făcut rău că nu am aplicat, poate aveam producții și mai bune. Am recoltat în perioada 1-7 iulie”, a specificat fermierul campion. Drept dovadă că a fost mulțumit de cum s-au comportat hibrizii Pioneer, anul acesta agricultorul vasluian va dubla suprafața însămânțată cu rapiță și pe toate cele 120 ha va semăna hibrizii Pioneer PT225, PT234 și PT264.

4.Samson Vasile

Un alt fermier campion este Vasile Samson din Roman-Neamț, care a obținut cu hibridul PT234 – 4.550 kg/ha și cu hibridul PT200CL – 4.350 kg/ha. “Lucrez suprafața de 300 ha și pe 40 ha am avut rapiță. Ca plante premergătoare am avut grâu și triticale și am început pregătirea terenului după recoltat, în luna iulie. Am dezmiriștit, am arat și apoi am dat cu combinatorul. În data de 11 august am semănat cu fertilizare pe rând, am aplicat complexe în cantitatea de 250 kg/ha și am avut norocul că imediat după ce am semănat a plouat 28 l/mp, deci în faza inițială cultura a avut apa necesară. Apoi am aplicat un erbicid pentru samulastră și doar atât în toamnă. După care în primăvară am aplicat 200 kg/ha de uree, 100 kg/ha îngrășământ pe bază de azot. Ca tratamente am mai aplicat 2 fungicide, 2 insecticide și un erbicid. Am recoltat la începutul lui iulie și am fost mulțumit de producții. Anul acesta voi însămânța rapiță pe 45 ha”, a menționat fermierul.

5.Muraru

Tot în județul Neamț, își desfășoară activitatea și ferma Muraru, care a înregistrat producția de 4.520 kg/ha cu hibridul PT225. În localitatea Horia, familia Muraru lucrează 100 ha, iar rapiță a avut semănată pe 30 ha. “În a doua jumătate a lunii iulie, după ce am recoltat grâul, am început să pregătesc terenul pentru rapiță. Am semănat pe 20 august, am aplicat îngrășăminte în cantitatea de 250 kg/ha, apoi în primăvară, 200 kg de azot. În toamnă nu am aplicat tratamente, iar în primăvară unul singur, un insecticid și un foliar, pentru că nu am mai putut intra în cultură din cauza faptului că a nins și nu a fost timp optim, plantele erau stresate și nu ar fi avut efect orice aplicam. Am recoltat în jurul datei de 10 iulie, iar în acest an voi semăna tot 30 ha cu rapiță, același hibrid, pentru că și în condițiile grele pe care le-am avut, producția a fost bună”, a specificat domnul Muraru.

6.Grigore Ctin

Hibridul PT234 este cel care i-a oferit producția de 4.280 kg/ha fermierului Constantin Grigore din județul Vrancea, localitatea Măicănești. Acesta lucrează 900 ha, dintre care rapiță a avut semănată pe 200 ha. “Am pregătit normal terenul, nu aplic minimum tillage în fermă. Așa că după recoltatul grâului, în iulie am început lucrările obișnuite și am semănat pe 1 septembrie, cum de altfel semăn în fiecare an, dacă îmi permite vremea. Am dat cu îngrășământ, 250 kg/ha, și un erbicid. A fost singurul an în care nu am avut nevoie să fac preventiv alte tratamente. În februarie am aplicat uree - 200 kg/ha și la sfârșitul lunii martie azotat, 180 kg/ha. Ca tratamente, un insecticide și un fungicid, anul acesta au fost foarte puțini dăunători, însă cel mai mare obstacol a fost zăpada din primăvară. Atunci rapița era înflorită în proporție de 60%, iar zăpada ajunsese până la jumătatea tijei, și atunci au avortat florile din etajul superior, altfel cred că faceam peste 5.000 kg/ha. La sfârșitul lui iunie am recoltat, cu echipamente noi, campania a durat 4 zile și jumătate”, a punctat fermierul campion. Pentru aceasta, are în vedere să semene pe 200 ha rapiță, mai mult nu îi permite rotația culturilor, iar pe mai bine de jumătate din suprafață va semăna hibrizi Pioneer.

7.Apostu Fanica

Tot în localitata Măicănești-Vrancea, Fănică Apostu a devenit fermier campion cu hibridul PR46W14, obținând producția de 4.200 kg/ha.

Recomandările agronomice: atenție la semănatul rapiței!

Cultura rapiței s-a extins mult în țara noastră datorită multiplelor avantaje pe care le are și, în primul rând, posibilitățile de valorificare ușoară, la prețuri bune.

Rapița este totuși o cultură riscantă din cauza condițiilor climatice pe care le parcurge în perioada de toamnă – iarnă – primăvară (secetă toamna la însămânțare, geruri în perioada de iarnă, îngheț-dezgheț și brume în perioada de primăvară).

De aceea și cei mai experimentați cultivatori întâmpină anumite greutăți în special la înființarea culturii de rapiță.

Reușita acestei culturi este condiționată, în principal, de momentul și calitatea pregătirii terenului și a însămânțării.

Semănată în condiții necorespunzătoare, are răsărire eșalonată, cu multe goluri, cu plante firave care intră în iarnă nepregătite pentru a rezista la temperaturi scăzute.

Semănată în condiții optime, răsare în 10-15 zile, cu plante viguroase, uniforme, cu înrădăcinare puternică și formează o rozetă de 6-8 frunze care rezistă ușor la minus 15°C pe sol uscat. Când solul are umiditate prea mare, rezistența scade la minus 7° minus 10°C.

Toată iscusința cultivatorilor constă în realizarea, din timp, a terenului bine pregătit pentru însămânțarea rapiței.

Pentru aceasta, imediat ce se eliberează terenul trebuie efectuată arătura la 20-22 cm sau numai până la adâncimea la care nu se scot bolovani. Experiențele demonstrează că arătura este cu atât mai valoroasă cu cât se efectuează mai devreme. Dacă nivelul producției de rapiță a fost 100% la arătura din iunie, când s-a arat în iulie nivelul producției a scăzut la 71%.

Arătura se execută când solul este reavăn și plugul lucrează în agregat cu grapa stelată, rezultând un teren mărunțit și nivelat, apt pentru a înmagazina apa din eventualele precipitații și împiedicând pierderea apei din sol prin evaporare. Dacă nu s-a putut ara după eliberarea terenului de către planta premergătoare se urmărește, cu multă atenție, apariția primelor precipitații care pot asigura o arătură de calitate.

Insistăm asupra necesității arăturii deoarece observații recente ale cultivatorilor au demonstrat că, în perioada de toamnă, rapița semănată în arătură avea pivotul (rădăcina) de 30 cm, pe când în terenul nearat avea 7-8 cm.

Arătura respectivă se poate menține curată de buruieni și fără crustă prin lucrări cu grapa cu colți reglabili sau cu un combinator ușor care lucrează foarte superficial.

În momentul semănatului se efectuează ultima lucrare cu combinatorul la 2-3 cm adâncime, atât cât este adâncimea de încorporare a seminței în sol.

Sămânța de rapiță este foarte mică, cu MMB de 4-5 g, are endosperm redus, deci capacitate redusă de hrănire a embrionului. Acesta este format, în majoritate, din cele două cotiledoane, are germinație epigeică (scoate cotiledoanele afară din sol), de aceea se seamănă la adâncime mică, iar terenul nu trebuie să aibă crustă, căci nu o poate străbate.

Toate acestea impun o pregătire impecabilă a patului germinativ, grădinărește, astfel ca să aibă 41-50% din elementele structurale cu diametrul sub 1 mm și 10-15% cu diametrul de 15-40 mm.

La nivelul încorporării seminței solul trebuie să fie așezat, să aibă densitatea aparentă 1,3 g/cm3 pentru a favoriza ridicarea apei prin capilare la nivelul seminței, iar deasupra seminței solul să fie mai afânat, cu densitatea aparentă 1,1g/cm3 pentru a facilita pătrunderea oxigenului și căldurii necesare procesului de germinare a seminței.

După semănat se poate executa o tăvălugire ușoară cu un tăvălug croskilet care fixează sămânța de sol, iar deasupra solul rămâne afânat. În legătură cu tăvălugirea este necesară o analiză foarte atentă.

Sămânța germinează când conținutul în apă al solului, la nivelul seminței, este cel puțin de 1,5-2 ori apă higroscopică. În acest caz se poate tăvălugi dacă solul sub sămânță are cel puțin de 2,5-3 ori apă higroscopică, altfel sămânța germinează și, dacă continuă timpul uscat, colțul se usucă (mințirea colțului) sau mucegăiește.

Notă: La coeficientul de higroscopicitate solul conține numai apa fixată molecular la suprafața particulelor de sol și conține 1% apă pe solul nisipos, 8% pe solul lutos și 14% pe solul argilos. Această apă este reținută de sol cu forța de peste 30 at (bari).

În cazul în care solul are umiditate sub 1-1,5 apă higroscopică este indicat să se execute o lucrare cu grapa cu discuri care vântură, răscolește solul și pierde ultimele picături de apă și în acest caz nu mai provoacă mințirea colțului.

De aceea epoca de semănat s-a deplasat din august în septembrie. În acest caz se însămânțează în teren mărunțit dar uscat și la apariția florilor (probabilitatea este mai mare în septembrie decât în august) sămânța va germina și răsări uniform, va forma rozeta de 6-8 frunze și va acumula cele 800-900°C (temperaturi mai mari de 0°C), care asigură parcurgerea iernii fără pierderi semnificative. Schimbările climatice au determinat realizarea pragului termic amintit și din luna septembrie până la sosirea iernii.

Acestea sunt situațiile care fac rapița de toamnă o cultură riscantă.

Dar cu noile soiuri (hibrizi) de rapiță și cu experiența câștigată de cultivatori rezultatele de producție sunt tot mai bune, chiar în condiții climatice mai puțin favorabile.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 8-10

Fermierii campioni la rapiță din județele Brăila și Ialomița

În 2 dintre cele mai importante județe agricole, Brăila și Ialomița, hibrizii de rapiță Pioneer au obținut producții de peste 4.000 kg/ha, iar numărul agriculorilor care au obținut astfel de producții și au devenit fermieri campioni a fost unul ridicat. În cele ce urmează vă prezentăm o parte dintre ei.

Județul Brăila

Unul dintre fermierii campioni din județul Brăila este Florin Dănuț Iconaru, care administrează 2.000 ha, dintre care pe 340 ha a însămânțat rapiță. Hibridul Pioneer PT225 este cel care i-a asigurat o producție de 5.400 kg/ha.

“După recoltatul grâului și orzului am început pregătirea terenului, iar odată cu semănatul, realizat cu semănătoarea Horsh, am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte 18.46.0. În ceea ce privește tratamentele, în toamnă am aplicat un insecticid și un produs care combină substanţa activă a unui fungicid cu cea a unui regulator de creştere. În primăvară am început prin a aplica 200 kg/ka de sulfat, apoi în martie 200 kg/ha de azot și în aprilie 250 kg/ha. La acestea s-au adăugat alte 3 tratamente cu insecticide și fungicide. L-a începutul lunii iulie am recoltat, iar campania a durat 3 zile”, a precizat fermierul campion.

Acesta a mai adăugat faptul că nu a întâmpinat probleme deosebite în acest an, doar la un moment dat a avut o oarecare concurență cu buruienile, însă aplicând produse de calitate, a reușit ca la finalul campaniei să fie mulțumit de recolta obținută. În această toamnă intenționează să însămânțeze peste 300 ha de rapiță, dar față de anul trecut va mări suprafața cu hibrizi Pioneer PT225 și PT234.

Producția de 4.900 kg/ha obținută cu hibrizii PT225 și PT234 i-a făcut fermieri campioni pe domnii Ene Liviu și Alexandru Popa.

Popalex

În cadrul societății Popalex din localitatea Cireșu, Alexandru Popa lucrează în total 1.980 ha, iar pe 300 ha a avut rapiță. “Pe solele unde am semănat rapița, ca plante premergătoare am avut grâu și orz, cam 80% grâu și 20% orz. Imediat după recoltat am arat, am discuit și înainte de a băga al doilea disc, am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat pe data de 15 august. În toamnă am aplicat un fungicid și un stabilan, iar în iarnă cultura a intrat impecabil. Apoi în primăvară am aplicat 2 tratamente, un foliar și un fungicid. În următoarea campanie voi mări suprafața cu rapiță la 500 ha, iar de la Pioneer voi alege hibrizii PT225, PT234, dar și PT264”, a declarat Alexandru Popa.

În cadrul societății agricole Agro Hagiu, fermierii Ionuț Hagiu și Cristinel Brânză lucrează 1.100 ha, dintre care 200 cu rapiță. Au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT225 - 4.720 kg/ha și 4.580 kg/ha cu PT234.

Agro Hagiu

“De obicei la culturile de rapiță, planta premergătoare este mereu grâul. Pe 27 august am început pregătirea terenului, iar pe 5 septembrie am semănat. In toamnă am aplicat 11.52.0, 200 kg/ha, am erbicidat pentru samulastra și graminee, și am mai aplicat 350 kg/ha sulfat de amoniu. Am continuat în primăvară cu 150 kg/ha azotat de amniu, iar de erbicidat nu a mai fost cazul, dar am mai aplicat 3 tratamente. Am recoltat în perioada 29 iunie -10 iulie, pentru că au fost niște ploi în acea perioadă. Pentru anul acesta nu am decis solele, dar nu voi renunța la hibrizii Pioneer”, a punctat Cristinel Brânză.

Florin Zănoagă și Udrea Marius din cadrul societății First Farms Agroeast, din localitatea Surdila-Greci, au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT234 – 4.589 kg/ha, iar cu hibridul PT225 – 4.255 kg/ha. În total lucrează 4.000 ha, iar 600 au fost însămânțate cu rapiță în campania agricolă 2016-2017. “În iulie am recoltat grâul, am început pregătirea tereului și la finalul lunii august am început să semănăm, am terminat în primele zile ale lui septembrie. La semănat am aplicat îngrășăminte - 200 kg/ha, erbicid preemergent, unul pentru graminee, 2 fungicide și un regulator de creștere. În primăvara am continuat cu fertilizarea, 250 kg/ha sulfat și 150 kg/ha azotat, am mai aplicat un erbicid, 2 fugicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 5 iulie și a durat o săptămână”, a declarat Florin Zănoagă.

First Farms Agroeast

În această toamnă, cei doi fermieri campioni vor semăna tot 600 ha de rapiță, iar de la compania Pioneer vor alege aceeași hibrizi deoarece au fost mulțumiți de modul în care s-au dezvoltat culturile pentru intrarea în iarnă și mai ales de produsele obținute.

Un alt fermier campion din județul Brăila este domnul Thierry Bourgoing, care lucrează în cadrul societății Rominsem SRL 2.500 ha, dintre care 375 ha de rapiță. Hibridul PT225 cu care a obținut 4.330 kg/ha este hibridul Pioneer pe care va miza și în următoarea campanie. “Am fost mulțumit de rapiță în acest an. Am început pregătirea terenului imediat după ce am recoltat grâul și orzul. Am dat startul campanie de semănat pe 25 august și am încheiat pe 5 septembrie. Am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte 11.52.0 și 250 kg/ha sulfat de amoniu. Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă, pe unele am aplicat fungicid, pe altele nu. În primăvară am dat 250 kg/ha azotat, fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început pe 25 iunie și a durat o săptămână. Pentru această toamnă intenționez să păstrez numărul de hectare cu rapiță și să semăn aceeași hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.

Thierry Bourgoing

Agricultor cu o vastă experiență în spate, domnul Iosif Ticra, din localitatea Silistraru, lucrează 1.300 ha, dintre care 250 au fost însămânțate cu rapiță. A devenit fermier campion datorită hibridului PR44W29 cu care a obținut producția de 4.080 kg/ha. În fiecare an, după ce recoltează culturile păioase începe pregătirea terenului și seamănă la dată fixă, o zi importantă cândva, 23 august.

Ticra Iosif

“Ar în iulie, imediat după ce recoltez grâul și orzul, nu aștept! În ultimii 3 ani am semănat la dată fixă, 23 august, tocmai să nu uit data. În funcție de solă am aplicat 200 sau 250 kg/ha monoamoniu fosfat. Trebuie să adaug că în timpul verii întreținem ogoroul, fie cu erbicid total, fie întrăm cu combinatorul, în funcție de gradul de îmburuienare, pentru că în general răsare samulastra de orz. Am aplicat un fungicid ce are și rol de regulator de creștere, și asta pentru a spori rezistența la iernat a rapiței, și am mai dat un insecticid în condițiile în care a aparut viespea rapiței. Am irigat toata supafața în toamnă pentru a putea intra cu răsărire uniformă în iarnă. Am cheltuit mulți bani deoarece apa era destul de scumpă, dar am reușit să facem o cultură perfectă pentru intrarea în iarnă. În primăvară am aplicat insecticide, nu a mai fost nevoie de fungicide, pentru că rapița a fost sănătoasă. Campania de recoltat s-a desfășurat în perioada 15-20 iunie”, a declarat fermierul campion Iosif Ticra.

Pentru această va însămânța 200, poate 250 ha cu rapiță, în funcție de cum se va prezenta terenul. Participă în cadrul campaniei Pioneer Cultivă rapiță fără pierderi și pe lângă hibridul PR44W29 pe care îl cunoaște deja foarte bine și de care este mulțumit, va semăna și alți hibrizi noi din portofoliul Pioneer.

Județul Ialomita

Și în județul Ialomita, mai multe societăți agricole au obținut producții de peste 4 tone/ha la rapiță. Un astfel de exemplu este II Dorina Bobeș care a avut producția de 4.590 kg/ha la hibridul PT225 și 4.100 kg/ha cu hibridul PT234.

Dorina Bobes

Și agricultorul Mihai Marius a devenit fermier campion cu ajutorul hibrizilor PT225, cu care a obținut producția de 4.800 kg/ha, și PT234, care i-a asigurat 4.584 kg/ha. “

Silcomar

Noi lucrăm 1.700 ha, iar pe 440 ha am avut rapiță. Am început pregătirea terenului imediat după ce am terminat de recoltat grâul, adică în jur de 20 iulie, iar semănatul l-am început pe 17 august. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0, după aceea, până la intrarea în iarnă, am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai aplicat 2 fungicide, 2 insecticide și un foliar. Am avut producții foarte bune la PT234 și PT225, deoarece în iarnă culturile au intrat bine, nu am avut niciun fel de problemă cu cultura, puțin a fsot atinsă de gerul din aprilie, dar nu a fost grav afectată”, a punctat fermierul campion.

Mai mult decât atât, acesta a mai adăugat faptul că și în acest an a semănat hibridul PR46W14, deoarece îl cultivă de mulți ani, mereu a avut producții de peste 4.000 kg/ha, chiar și 4.500 kg/ha și în fiecare an îl seamănă pe cel puțin 70 ha. În această toamnă, solele cu rapiță vor ajunge la 500 ha, dintre care cei 3 hibrizi Pioneer, PT225, PT234 și PR46W14 nu vor lipsi.

Agricultorul Iulian Filipoiu lucrează aproximativ 2.600 ha, iar hibrizii PR44D06 și PR44W29 sunt cei care i-au asigurat producții de 4.600 kg/ha, respectiv 4.500 kg/ha și astfel a devenit fermier campion la rapiță. Ca plante premergătoare am avut grâu și orz. Am pregătit terenul după ce am recoltat, în iulie, și am semănat în perioada 25-28 august. Odată cu semănatul am aplicat 180 kg/ha de îngrășăminte și apoi, în toamnă, un insecticid și un erbicid pentru graminee. În primăvară, am aplicat uree, 200 kg/ha și foliar, 150 kg/ha și pe o solă a trebuit să mai aplic un erbicid. Am recoltat la umiditatea de 7%, în perioada 2-10 iunie. În această toamnă intenționez să semăn 600 ha de rapiță, iar de la Pioneer aceeași hibrizi - PR33D06 și PR44W29”, a punctat fermierul campion Iulian Filipoiu.

Net Farming1

Fermierii campioni la rapiță din județul Teleorman

Și în acest an, fermierii care au mizat pe culturile de rapiță înființate cu hibrizi DuPont Pioneer au avut numai motive de bucurie. În multe ferme din țară s-au înregistrat producții de peste 4 tone/hectar, iar femierii campioni sunt hotărâți ca și anul viitor să parieze pe cultura regină – rapița. Vă propunem prezentarea fermierilor campioni, pentru a-i crede pe cuvânt și vom începe cu cei din județul Teleorman.

Cosmin Băcanu lucrează 1.100 de hectare în localitatea Furculești, județul Teleorman, iar în acest an a semănat 100 de hectare cu hibridul PT225 și 150 de hecatre cu hibridul PT234. Produțiile obținute au depășit 5.000 kg/ha, asta datorită geneticii Pioneer, dar și tehnologiei aplicate. Mai exact, la hibridul PT225 producția a fost de 5.950 kg/ha, iar la hibridul PT234 5.700 kg/ha.

„Grâul a fost plantă premergătoare pe care am înființat cultura de rapiță. Imediat după ce acesta a fost recoltat, am făcut o lucrare cu grapa cu discuri pentru a păstra apa în sol, apoi după ce au răsărit buruienile, am aplicat un erbicid total pe bază de glifosat, 4 l/ha. Apoi am administrat 250 kg de complexe 18.46.0. Următoarea lucrare s-a efectuat cu Tigerul la adâncimea de 28-30 cm, după aceea am discuit, iar în ziua premergătoare semănatului am aplicat 100 de kg/ha azotat de amoniu. Semănatul a avut loc în data de 5 septembrie, cu semănătoare Horsche Pronto 6 DC-PTF, este o semnănătoare care încoporează cu discurile din față azotul aplicat cu o zi înainte, are o secțiune la mijloc care aplică îngrășămintele odată cu semănatul și în spate are o secțiune unde sunt semințele. S-au semănat 55 de semințe/mp la adâncimea de 2-3 cm. Tot în toamnă am aplicat un fungicid și un regulator de creștere, dar și un erbicid contra buruienilor graminee. Apoi în februarie am aplicat 300 de kg/ha de uree, iar din primăvară și până la recoltare am mai administrat încă 3 tratamente cu fungicide și insecticide de contact sau sistemice la nevoie. Recoltatul l-am început când umiditatea semințelor a fost de 12%.” – Cosmin Băcanu.

Bacanu

Fermierul a specificat că pentru în următoarea campanie va semăna rapiță pe 200 de hectare, dintre care jumătate cu hibrizii PT234 și PT225, iar cealaltă jumătate cu hibridul PT264.

Ioan Manea, fermier din localitatea Furculești, lucrează 470 de hectare, dintre care pe 120 de hactare a cultivat rapiță în acest an. A devenit unul dintre fermierii campioni deoarece la hibridul PT225 a obșinut produții de 5.200 kg/ha, în timp ce la hibridul PT234 a obșinut 5.000 kg/ha.

manea

„După recoltatul grâului, în luna iulie, am început pregătirea terenului, iar semănatul a avut loc între 5 și 10 septembrie. Am aplicat îngrășăminte - 300 kg/ha, și tot în toamnă am aplicat tratamente cu fungicide și insecticide. În jurul datei de 1 octombrie am aplicat și sulfat de amoniu, în jur de 100 de kg/ha. În primăvară am aplicat alte tratamente, dintre care 3 cu fungicide plus insecticid și un îngrășământ foliar, dar și îngrășăminte aplicate în 2 faze. Recoltatul l-am început în momentul în care umiditatea a fost în jur de 9%.” – Ioan Manea.

Ioan Găina din Drăgănești-Vlașca, lucrează 550 de hectare, dintre care în acest an 120 au fost însămânțate cu rapiță. Jumătate din suprafața de rapiță a fost însămânțată cu hibrizii Pioneer PT234 și PT225.

„Am înființat cultura între 5-7 septembrie și am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte complexe, un tratament cu insecticid și unul cu erbicid în toamnă, aș fi vrut să mai efectuez unul, dar am avut probleme cu instalația și atunci nu am mai reușit acest lucru în timp util. Am fertilizat în februarie cu 200 kg/ha de uree și apoi la jumătatea lunii martie am aplicat 100 kg/ha de Sulfammo, apoi 3 tratamente cu fungicide, între ele am aplicat un insecticid și un erbicid. Recoltatul l-am început pe 11 iulie, la PT234 am înregistrat o medie de 4.500 kg, iar la PT225, încă recoltez, dar preconizez ca pot atinge și de 5.000 kg/ha.”

Ioan Gaina

Anul viitor fermierul din Drăgănești-Vlașca va însămânța același număr de hectare cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer va opta pentru aceeași 2 hibrizi: PT225 și PT234.

Tot în județul Teleorman, fermierul Oprina Ion a obținut 5.000 kg/ha la hibridul PT200CL, 4.300 kg/ha la hibridul PT234 și 4.250 kg/ha la hibridul PT225; fermierul Christophe Huiban a obținut 4.900 kg/ha la hibridul PT225; Negrilă Marcela 4.800 kg/ha la hibridul PT234; Milanovici Ștefan 4.800 kg/ha la hibridul PT225; Zamfir Marin 4.650 kg/ha la hibridul PT225 și 4.500 cu PT234.

DuPont Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea și comercializarea semințelor de porumb, soia, rapiță și lucernă.

Ce sămânță alegem pentru rapița de toamnă

Rapița de toamnă, o cultură ce își revendică an de an noi suprafețe în structura de culturi a tot mai multor ferme, a atins în toamna anului 2016 un apogeu istoric în România, depășind 700.000 hectare.

În multe zone ale țării, unele cu o mai mică tradiție în cultivarea rapiței, ca urmare a diverselor condiții climatice sau de natură agrotehnică înregistrate în toamna anului trecut, multe suprafețe au fost însămânțate la momente ce au depășit cu mult perioada optimă, ceea ce a condus la o mai slabă pregătire a plantelor pentru iernare. Temperaturile de peste iarnă au atins nivele istorice de -24°C pe parcursul mai multor nopți consecutive. Practic, pe o perioadă de peste 40 de zile nu s-au înregistrat temperaturi diurne pozitive. Cu toate acestea, hibrizii companiei Pioneer au demonstrat o remarcabilă rezistență la temperaturi scăzute.

Ce face ca această cultură să fie atât de atractivă încât să determine fermierul să își asume o însămânțare întârziată, deși nu este o măsură tehnologică recomandată? Cu siguranță sunt implicate foarte multe aspecte.

Într-o ordine absolut aleatorie ca importanță, unul dintre aceste aspecte face referire la prețul atractiv de vânzare a recoltei. Dintotdeauna fermierul a hotărât în favoarea culturilor care i-au umplut buzunarele. Rapița nu este doar prima dintre culturi care aduce banii în fermă, ci îi și asigură o vânzare rapidă, evitând astfel costurile înregistrate cu transportul, uscarea și depozitarea recoltei.

Un alt aspect îl reprezintă comportarea culturii la variațiile climatice extreme, ca efect al încălzirii globale. Rapița este recunoscută ca fiind o cultură „asiguratoare‟ în acest sens. Recoltându-se la începutul verii, reușește să evite fenomenele de secetă și arșiță. Hibrizii din grupele de maturitate timpurii ajung mai repede la stadiul de 8 frunze, stadiu unanim recunoscut ca „prag fenologic optim‟ pentru iernare, repornesc mai repede în vegetație în primăvară, înfloresc mai devreme și își formează producția înainte de instalarea arșiței care poate conduce la șiștăvirea semințelor. Mai mult de-atât, având o viteză mare de creștere în prima perioadă de vegetație, acești hibrizi sunt recomandați și pentru însămânțările tardive de toamnă.

În privința altor fenomene apărute ca urmare a schimbărilor climatice, precum ierni cu geruri extreme (-24°C), coroborate cu lipsa zăpezii, pe de-o parte, vânturi puternice sau grindină ce pot pune în pericol lanurile de rapiță înainte de recoltare, pe de altă parte, răspunsul a venit rapid dinspre departamentul de cercetare al companiei Pioneer, care a „confecționat‟ hibrizi cu caracteristici de securizare a producției obținute, traduse prin toleranță foarte bună la ger, comportare foarte bună la cădere, la scuturarea semințelor din silicve, toleranță foarte ridicată la boli precum Phoma lingam și Sclerotinia sclerotiorum. Hibrizilor deja consacrați, PR44W29, cel mai vândut hibrid Pioneer în Europa, sau PR46W14, un hibrid rustic, adaptat foarte bine condițiilor de climă și tehnologie din România, li s-au alăturat hibrizi noi, cu creștere vegetativă mare, precum PT 225, PT 234, iar din acest an PT 264, PT 271, cu potențial foarte ridicat de producție și o comportare excepțională în câmp, produse ce susțin deplin mesajele campaniei Pioneer: „Cultivă rapița fără pierderi!‟

Cultivată de regulă de segmentul de ferme mijlocii și mari, segmente dispuse la aplicarea celor mai noi tehnologii, se pot obține cu ușurință producții mari.

Recomandarea companiei DuPont Pioneer este în favoarea semănatului timpuriu (15-20 august) susținută de rezultate concrete din numeroasele testări efectuate pe întreg teritoriul țării noastre care confirmă prin rezultate excepționale.

În agricultură, ca și în viață, totul începe de la sămânță. Aceasta, din punct de vedere genetic, trebuie să înregistreze cât mai multe din caracterele pe care fermierii le caută la un hibrid de rapiță. Vorbim, desigur, de un excepțional potențial de producție, stabilitate și adaptabilitate, toleranță ridicată la principalele boli, rezistență la cădere și o comportare bună la scuturare. Pentru o astfel de sămânță, se impun: o tehnologie corect aplicată, asigurarea elementelor nutritive, adică o fertilizare bună, fracționată, cu macro și microelementele necesare definirii și susținerii elementelor de producție, precum numărul de ramificații, numărul de flori, numărul de silicve, numărul de semințe în silicvă. Tratamentele fitosanitare, fie că vorbim de produse utilizate în combaterea buruienilor, a dăunătorilor (foarte mulți de altfel de-a lungul perioadei de vegetație) sau a agenților patogeni, sunt elemente definitorii în obținerea producțiilor scontate.

În această primăvară, problemele majore așteptate făceau referire la gradul de sănătate a culturii la desprimăvărare. Chiar dacă temperaturile de peste iarnă au depășit frecvent -15°C, iar perioada de stres termic s-a extins la peste 40 de zile, fără temperaturi pozitive și fără zăpadă, cultura a supraviețuit, chiar și în stadii mici de creștere (4 frunze). Conform estimărilor echipei Pioneer, suprafețele la care s-a renunțat în această primăvară nu depășesc 5% pe zonele amintite mai sus. Pierderile sunt cauzate în mare parte de băltiri apărute încă din toamnă, de fenomene de „descălțare‟ ca urmare a unor greșeli agrotehnice de pregătire a patului germinativ sau semănat. Invazia de rozătoare la ieșirea din iarnă în acest an a impus fermierilor o grijă în plus, știută fiind rata mare de înmulțire a dăunătorului și imensitatea daunelor provocate.

Astfel, ca prim element în realizarea producției, densitatea plantelor este hotărâtoare în dezvoltarea culturii. Un număr echilibrat de plante (corelat cu perioada de semănat și nivelul de fertilizare oferit) pe unitatea de suprafață ne conduce întotdeauna spre succes. Din acest motiv înființarea culturii este foarte importantă. Însămânțările târzii ne-au demonstrat că doar 60-70% din semințele semănate au dezvoltat plăntuțe. Cele mai multe lanuri analizate la intrarea în iarnă de specialiștii Pioneer au arătat densități cuprinse între 30-40 plante/m2. Acesta este și numărul la ieșirea din iarnă, ceea ce denotă o rată de peste 95% de supraviețuire a hibrizilor de rapiță Pioneer peste iarnă.

Următoarele elemente de producție, legate de numărul de flori fertile, numărul de silicve formate, numărul de semințe și dimensiunea acestora necesită foarte mare atenție din partea fermierului. Numeroasele intervenții cu produse de protecția plantelor și îngrășăminte care să susțină aceste elemente trebuie efectuate la momentele recomandate de specialiștii noștri. Întârzierea oricărei etape poate conduce la pierderi mari de producție.

Prin prisma managementului integrat aplicat în fermă, rapiță este o foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă: eliberează terenul devreme, moment în care se poate trece imediat la pregătirea terenului pentru culturile de toamnă, beneficiind de un teren reavăn și curat de buruieni.

Câmpurile înflorite pentru o perioadă lungă de timp sunt tot mai căutate de către apicultori datorită calității mierii, dar și a randamentului mare în producția de miere.

Versatilitatea culturii conduce la o tot mai mare cerere în piață. Utilizarea uleiului ca și combustibil (biodiesel) sau alte amestecuri de uleiuri industriale este deja de notorietate. Actualmente, cele mai multe date cu privire la destinația uleiului fac referire la profilul culinar al uleiului de rapiță. Procentul redus de grăsimi saturate, procentul ridicat în omega 3, îl recomandă de a fi foarte utilizat în alimentația zilnică. În ceea ce privește procesarea, semințele de rapiță oferă de asemenea un randament foarte bun (cca 45-50% ulei), iar turtele rezultate după presare reprezintă o importantă sursă de proteine, vitamine și antioxidanți pentru animale.

Ca urmare, cultura rapiței este din ce în ce mai interesantă pentru fermierii români. Expansiunea suprafețelor cultivate continuă și în anii următori, probabil până la limita unui milion de hectare anual. Toate aceste aspecte prezentate fac din rapiță o „regină‟, de câțiva ani, cea mai profitabilă dintre culturi.

Dr. ing. Tomel Petrache

DuPont Pioneer – Expert Agronom

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 32-33

Stadiul recoltării cerealelor la nivel național până la data de 3 iulie

Conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, până la data de 3 iulie 2017 a fost recoltată 74,05% din suprafața însămânțată cu orz la nivel național, în județele Arad, Argeș, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Ialomița, Mehedinți, Olt și Timiș campania de recoltare a orzului fiind încheiată, iar în Gorj, Teleorman și Tulcea, aceasta apropiindu-se de final.

La orzoaica de toamnă, recoltarea s-a efectuat pe mai mult de jumătate din suprafața însămânțată, aceasta fiind încheiată în Arad, Buzău, Călărași, Mehedinți și Teleorman, aflându-se în stadii avansate în Dâmbovița, Neamț și Prahova.

Campania de recoltare a grâului s-a extins și a continuat în ritm susținut în județele Olt, Dolj, Mehedinți, iar în Teleorman s-a adunat recolta de pe 53,01% din suprafața însămânțată.

Rapița pentru ulei a fost strânsă de pe 27,28% din suprafață, Mehedinți și Timiș raportând finalizarea recoltatului. Mazărea boabe a fost recoltată de pe un sfert din suprafața însămânțată, județele Hunedoara, Ilfov și Giurgiu încheind deja operațiunea.

MADR atrage atenția comercianților de cereale că aceia care fac efectiv această producție pe care o dau astăzi spre comercializare sunt fermierii, cei care au cheltuit mult și au depus eforturi uriașe pentru obținerea acestor producții prin dotări corespunzătoare și aplicarea de tehnologii moderne pentru a obține producții de calitate superioară.

Fermierii au așteptat un an pentru realizarea acestora în condiții grele de muncă și cu riscuri enorme: "Agricultura se desfășoară sub zodia riscului, tot timpul trebuie să cauți decizia cea mai bună. În același loc ai grâu supracopt și trebuie să-l recoltezi cât mai repede, iar alături ai culturi suferinde de porumb sau floarea soarelui care așteaptă ploaia", a afirmat ministrul Petre Daea.

Deși ministrul Agriculturii a afirmat în nenumărate rânduri că piața este singura care trebuie să stabilească prețul produselor agricole, domnia sa se declară a fi întotdeauna alături de fermieri în această privință.

Cum se prezintă culturile de rapiță DuPont Pioneer înainte de ieșirea din iarnă

În ultimii ani, rapița a devenit o cultură tot mai importantă în portofoliul DuPont Pioneer, iar rezultatele hibrizilor adaptați fiecărei zone geografice i-au convins pe fermierii români că pot avea performanțe alegând această cultură. În toamna anului trecut, aproximativ 200.000 de hectare au fost însămânțate cu hibrizii DuPont Pioneer, iar calculele specialiștilor, care indică faptul că și în acest an rapița va fi cultura regină, confirmă alegerea agricultorilor care au mizat pe cultivarea acesteia.

La nivel național, suprafețele însămânțate cu rapiță au avut parte de condiții climatice diferite. Dacă în toamnă s-au înregistrat temperaturi optime culturii în mai toate zonele țării, nu același lucru se poate spune și despre temperaturile de pe timpul iernii, atunci când din cauza lispei stratului de zăpadă, unele suprafețe au avut de suferit. Tocmai de aceea vă prezentăm o analiză din teren pentru a observa evoluția culturii până în prezent.

Județele Brăila, Galați și Buzău sunt situate în zona 1 de favorabilitate pentru cultura rapiței, motiv pentru care toți hibrizii din portofoliul DuPont Pioneer se pretează a fi semănați. Hibridul PT234 se numară printre preferații fermierilor, însă pe lângă acesta, mai enumerăm hibridul PT225 . Până în prezent, culturile din aceaste județe nu se prezintă la nivelul ultimelor ani. Dacă în județul Brăila cultura a beneficiat de strat de zăpadă pe parcursul lunilor în care temperaturile au fost scăzute, nu același lucru se poate spune și despre culturile din celelalte 2 județe, Galați și Brăila, unde vântul a spulberat zăpada, iar plantele au fost afectate de ger. Suprafața însămânțată cu rapiță în cele 3 județe însumează 72.000 ha, în creștere cu 33%.

În județele Călărași și Ialomița, însămânțarea rapiței a început cu startul lunii august, hibridul PR44D06, și a continuat perioada de semănat până la finele lunii septembrie cu hibrizii PR44W29, PT234, PT225, PT200CL. Suprafața semănată în toamna anului 2016 a însumat 123.986 ha ceea ce reprezintă o crestere de 12,8%, față de campania anterioară. Cele mai afectate suprafețe sunt cele din centrul județelor, unde lipsa zăpezii a afectat plantele, iar ieșirea în primăvară nu a fost tocmai mulțumitoare.

În zona Moldovei, în județele Bacău, Vaslui și Neamț, semănatul rapiței s-a realizat până la data de 10 septembrie, iar suprafața totală a avut o ușoară creștere față de anii precedenți. Hibridul cel mai utilizat a fost PT234, un hibrid semitimpuriu, cu o dezvoltare rapidă în toamnă și o rezistență foarte bună la iernare. Cea mai mare parte a culturilor a intrat în stadiu optim în iarnă, iar stratul de zăpadă așezat pe parcursul zilelor geroase, a protejat cultura. Preconizăm că aproximativ 20% din suprafata se va întoarce.

Și în Dobrogea, județele Constanța și Tulcea, hibridul PT234 se numară printre preferații fermierilor, însă pe lângă acesta, mai enumerăm hibridul PT225. Acești 2 hibrizi reprezintă și vârful de performanță caracterizat prin toleranță la secetă și arșiță, rezistență la iernare, toleranță la boli, randamente sporite în utilizarea elementelor nutritive. La sfârșitul perioadei de semnănat, în aceste județe suprafața însămânțată cu rapiță DuPont Pioneer a crescut cu 15% față de campania 2015. La intrarea în iarnă, 80% din suprafață, corespundea stadiului optim pentru a trece peste eventualele condiții neprielnice. Din cauza viscolelor puternice înregistrate în special în luna ianuarie, culturile au fost acoperite doar parțial de zăpadă, iar 20% din suprafață, care la intrarea în iarnă avea 2-4 frunze, riscă să fie compromisă.

În Transilvania, județele Mureş, Bistriţa, Harghita și Covasna, suprafața însămânțată cu rapiță atinge 15.000 de hecatre, iar hibridul este PT225 datorită calităților agronomice și a potențialului ridicat de producție. În această zonă a țării, rapița a avut cel mai mult de suferit, iar estimările indică o întoarcere pe aproximativ 70% din suprafața semănată. Cultura nu a avut evoluat în condiții optime deoarece primele geruri puternice au găsit cultura neprotejată de zăpadă. Temperaturile scăzute au fost urmate de ninsori abundente și de un nou val de ger, termometrele indicând chiar și – 25°C. Producțiile estimate pentru suprafețele care vor ieși în primăvară, vor fi mai mici față de anul trecut cu până la 2 tone/ha.

La fel de afectate vor fi și județele din nord-vestul țării, Bihor, Maramureş, Satu Mare și Sălaj unde cultura de rapiță nu a beneficiat deloc de zăpadă, în schimb pe parcursul mai multor zile consecutive s-au înregistrat temperaturi scăzute, până la - 18°C. Hibridul semănat în această zonă a fost PR46W14, cel mai utilizat hibrid convențional din România datorită caracteristicilor rustice care răspund foarte bine în condiții de tehnologie moderată.

În sezonul 2016-2017, pentru a veni în sprijinul fermieri afectați de secetă sau îngheț, DuPont Pioneer a desfășurat campania denumita Cultivă rapiță fără pierderi. Astfel, fermierii care au cumpărat sămânță de rapiță, au putut să se înscrie în program până la 31 August 2016. În cazul în care fermierii înscriși în program au fost afectați de secetă sau îngheț, vor fi despăgubiți după cum urmează:

- Dacă din cauza secetei cultura a fost calamitată pâna la 30 Noiembrie 2016, oferim fermierului un discount de 240 ron/sac utilizat pentru suprafața afectată.

- Dacă din cauza înghețului cultura este calamitată, oferim 1 sac de sămânță de floarea soarelui pentru fiecare sac de rapiță utilizat pentru suprafața afectată.

Printre principalele inițiative ale programului de ameliorare DuPont Pioneer pentru rapiță se numără dezvoltarea unei oferte bogate și competitive de produse, care au proprietăți de toleranță față de erbicide, atingerea unui randament dublu datorită surselor genetice de înaltă calitate și, datorită ameliorării moleculare, dezvoltarea produselor cu proprietatea Pioneer Protector® (toleranță îmbunătățită față de anumite tipuri și specii de patogeni). Un alt obiectiv al companiei îl reprezintă extinderea centrelor de cercetare și testare (pretestarea hibrizilor în vederea selectării celor mai buni hibrizi adaptați la nivel local). Anual evaluăm și testăm 5.000 de hibrizi noi pe suprafața a 60.000 de microparcele, în 36 de locații din întreaga Europă. În România, hibrizii de rapiță Pioneer se cultivă începând cu anul 2006, iar datorită muncii asidue a amelioratorilor noștri, și datorită deciziei din anul 1996 de a ne concentra resursele numai pe dezvoltarea hibrizilor, oferim astăzi hibrizi de rapiță de o calitate superioară.

DuPont Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea și comercializarea semințelor de porumb, soia, rapiță și lucernă.

Factor KWS, noua vedetă a lanurilor de rapiță

Indiferent de temperaturile înregistrate în termometre, fermierii participă la evenimentele organizate în câmp, acolo unde pot observa și analiza rezultatele noilor produse din piață. O astfel de manifestare a avut loc în comuna Jegălia, județul Călărași, unde compania KWS Semințe a prezentat un lot de testare a hibrizilor de rapiță. Pe lângă deja cunoscuții hibrizi – Traviata, Brutus, Hybrirock, Kodiak şi Triangle, a fost lansat și unul nou – Factor KWS.

Lot de testare pentru viitoarele „staruri“

Ferma domnului Marin George din localitatea Jegălia a devenit, la jumătatea lunii iunie, gazda unui eveniment unde hibrizii de rapiță ai companiei KWS Semințe au fost asemănați starurilor de cinema cărora le-a fost acordată și o stea pe aleea celebrităților. Numai că, în acest caz, aleea celebrităților este de fapt lanul de rapiţă, unde hibrizii consacraţi s-au alăturat produselor noi, pentru ca agricultorii să poată aprecia care dintre ei ar putea oferi cele mai mari producţii în propria fermă. „Am organizat un altfel de eveniment, unde au participat mai mulţi fermieri cultivatori de rapiță din zona Călărașiului. Aici ei au putut observa nu un lot demonstrativ, ci un lot de testare unde sunt și hibrizi care nu apar încă pe lista din comercial. Am ales această metodă pentru că în felul acesta colaboratorii noștri sau viitori colaboratori se pot convinge că suntem foarte stricți cu ceea ce scoatem pe piață. Chiar şi mare parte dintre hibrizii pe care i-au văzut aici nu vor intra în portofoliul nostru, pentru că nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor“, a declarat Ion Voinea, product manager KWS Seminţe.

Una dintre devizele companiei este promovarea încrederii, pentru că, după cum bine declară reprezentanţii acesteia, „fără adevăr şi încredere nu se poate construi nimic“. Din acest motiv fermierilor le-au fost prezentate criteriile care stau la baza alegerii corecte astfel încât, dintr-un șir de 15-20 de hibrizi, să fie selectaţi doar cei mai performanţi care ajung să fie comercializaţi.

„Tot timpul creăm şi testăm“

Compania KWS are, în momentul de faţă, unul dintre cei mai apreciaţi hibrizi de rapiţă din piaţă. Este vorba despre Hybrirock, care se situează pe locul doi la vânzări la nivel naţional, iar producţiile îi mulţumesc pe tot mai mulţi fermieri. În consecinţă, KWS trebuia să introducă un nou produs care să depăşească performanţele celui deja consacrat, lucru deloc uşor de realizat însă, după mai multe testări, aşteptările au fost confirmate de hibridul Factor KWS. „Am așteptat 2-3 ani, am testat și chiar am renunțat la unii hibrizi performanți pentru că eram în căutarea de ceva special. Eram conștienți că noul hibrid trebuie să fie cel puțin la fel de performant ca Hybrirockul. Aşa a rezultat Factor KWS care face parte din noua genetică, având o rezistență deosebită la scuturare. În ceea ce priveşte producţia este la nivelul, și uneori peste, Hybrirock, dar niciodată nu a înregistrat rezultate mai slabe. Noul hibrid are un potențial foarte mare, poate trece chiar și de 6 tone, în condiții optime de cultivare“, a mai punctat domnul Voinea.

La ora actuală rapița a ajuns să fie una dintre cele mai tehnologizate culturi, de aceea reprezentanţii companiei atrag atenţia că, pe lângă hibrid, fermierii trebuie să fie atenţi la condiţiile oprime pentru dezvoltarea plantei. Acestea se referă la suficient spațiu pentru a lăstări, suficiente elemente minerale și investiții în tratamente, astfel încât să nu îi fie afectată dezvoltarea de niciun factor perturbator.

Ce spun fermierii

Atât gazda evenimentului, cât și fermierii din zonă s-au declarat mulțumiți de modul în care s-au comportat hibrizii și preconizează producţii de peste 4 tone/hectar. „Administrez 230 de ha pe care cultiv rapiță – 81 ha, grâu – 54 ha, porumb – 55 ha, mazăre 18 ha și orz – 32 de ha. Sunt foarte mulțumit în 2016, dar trebuie să spun că a fost un an cu presiuni mari de boli în special la rapiţă, grâu şi orz. La rapiță am aplicat în toamnă gunoi de grajd sub arătură, apoi MPK 100 kg, încă 200 kg de azot, aplicate în

2 faze, în primăvară. Pe cea mai mare suprafață, 50 ha din totalul de 81, cultiv hibridul Hybrirock pe care l-am testat inițial și mi-a oferit cea mai mare producție, aproximativ 4.500 kg/ha. Cultura din acest an arată bine, însă până nu bagi combina – cum spunem noi, fermierii – nu știi exact cât vei obține“, a declarat gazda evenimentului, Marin George.

Un alt fermier prezent la eveniment, Daniel Nica din localitatea Unirea – Călăraşi, lucrează 620 ha în arendă, dintre care 50% din suprafață este însămânțată cu păioase, apoi 25% rapiță și diferența, porumb și soia. „Până la ora actuală culturile arată foarte bine, deși primăvara a fost capricioasă dar, aplicând tratamentele la momentul oportun, rezultatele sunt mulţumitoare. Am participat la demonstrație şi mi-a plăcut ce am văzut. Este drept că în acest an nu am în cultură niciun hibrid KWS, oferta din piață este foarte mare și nu poți alege sămânţă de la toate companiile distribuitoare. Însă hibrizii pe care i-am văzut arată foarte bine, consider că fermierul de aici va avea o producție de peste 4 tone. De aceea voi încerca noul hibrid lansat de KWS“, a subliniat Daniel Nica.

„Am aflat în decursul celor 14 ani de prezență activă în România că profesionalismul fermierului român poate avea rezultate spectaculoase mai ales atunci când este completat de hibrizi performanți în cultură. Obiectivul nostru, al KWS Semințe, este să fim partenerii de încredere ai fermierilor noștri în cadrul întregului lanț valoric al acestora și să aducem permanent soluții care să îi ajute în activitatea lor și să le îndeplinească așteptările cu rezultate excelente“ a declarat dna Doriana Nițu, director general KWS Semințe.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 20-21

Galeriile rapiței 2016, o expoziție a performanței

Așa cum iubitorii de artă sunt invitați să admire frumosul în cadrul unor expoziții de pictură sau sculptură, la fel fermierii vor avea ocazia să viziteze „Galeriile rapiței“ în cadrul evenimentelor organizate de companiile germane BASF, Rapool și Lebosol în perioada următoare. Seria acestui tip de expoziție vie, dedicată exclusiv rapiței, a debutat la ferma Agrozootehnica Mihăilești din județul Giurgiu, aparținând experimentatului fermier Gheorghe Nițu, și a continuat în județele Arad, Constanța și Călărași.

Scopul acestor manifestării este clar: acela de a arăta agricultorilor ce se poate obține atunci când se alege o genetică de top și se aplică o tehnologie performantă. Iar ceea ce am văzut pe câmpurile de la Prunaru, județul Giurgiu, este un exercițiu de măiestrie oferit de natură, dar desăvârșit de știința și cunoașterea omului. Cei 48 de hibrizi de rapiță, reuniți într-o mare verde de păstăi, au oferit un spectacol al performanței. Plantele înalte, uneori cât un stat de om, își legănau silicvele în adierea ușoară a vântului și în admirația grupului numeros de fermieri care mai cercetau câte o crenguță în căutarea vreunui defect. Iată ce spun fermierii despre ceea ce au văzut:

Fermier Gheorghe Nițu, Agrozootehnica Mihăilești, județul Giurgiu, gazda evenimentului

„Avem aici o platformă cu 48 de hibrizi de rapiță cu genetică germană. De 50 de ani de când lucrez în agricultură testăm pe micro și macro fiecare cultură, pentru a ști cu precizie ce alegem pentru anul viitor. În ultimul timp nu au fost doi ani la fel și atunci trebuie să fim atenți, pentru că nu putem risca. Lucrăm sub cerul liber, avem o serie de factori variabili și trebuie să fim bine pregătiți profesional. Ceea ce vedeți este o cultură care arată foarte bine, condițiile meteo ne-au ajutat, dar și tehnologia s-a aplicat ca la carte. Marele nostru agronom Gheorghe Ionescu Șișești spunea cu 60 de ani în urmă: „orice poți importa dacă ai bani, echipamente, motoare, dar mai greu organisme biologice care s-au creat în țara ta“. În această perioadă, când se importă masiv hibrizi, trebuie să fim atenți ce alegem, să vedem dacă se adaptează condițiilor concrete în care se cultivă. Pe lângă evoluția acestor hibrizi încer­căm să aflăm și cum răspund la diverse tratamente și fertilizanți chimici. Rapița este o mare consumatoare de calciu și sulf și trebuie să știm exact care sunt cele mai bune rețete de fertilizare. Altfel, dacă nu ne ajută rapița, ce facem cu restul? Prețurile sunt volatile, sunt în declin și uneori ai surpriza ca la ce ai depozitat să primești un preț mai mic decât la recoltat. De asemenea, urmărim și programele fitosanitare de protecție a plantelor, pentru a ști ce substanțe active, ce molecule sunt mai bune și să le combinăm în așa fel încât să protejăm cât mai bine plantele de bolile și dăunătorii care dimi­nuează cu până la 40-50% randamentul la hectar.

Pe lângă rapiță, cultivăm grâu, floarea-soarelui și la fiecare avem platforme cu hibrizi în testare; este o regulă pe care o aplicam chiar și înainte de 1989, deși atunci nu aveam decât hibrizi realizați de stațiunile de cercetare românești. Întotdeauna am dat importanță cercetării. La noi este încă neglijată și nu este în regulă, pentru că avem elite mondiale. La experiența pe care o am, indiferent de anul respectiv, pe cele 3.800 ha pe care le dețin nu cultiv niciodată mai mult 20-25% hibrizi din import. Prefer hibrizii noștri românești care sunt constanți, adaptați, creați de specialiști extraordinari.“

Dan Ilie, președintele asociației fermierilor Ilfov și fermier în județul Giurgiu

Am văzut aici o masă de păstăi. Este un an bun pentru rapiță. Am și eu în cultură 120 ha cu rapiță, am folosit și eu substanțele aplicate în aceste loturi demonstrative și arată bine. Spre deosebire de cea de aici, eu i-am dat mai târziu cu Cleranda și a crescut mai mult tija centrală și în condițiile acestea a mai înghețat o parte. Cu toate acestea, în primăvară au dat lăstari de jos, așa încât cultura a compensat și arată ca cea de aici. Ce este adevărat nu am cultivat niciodată rapiță cu Cleranda; văd că aici este o cultură curată, fără buruieni, tulpina este destul de groasă, dar anul acesta ne-a păcălit pe toți Ceotoringus-ul. Din cauza temperaturilor din luna februarie tratamentul s-a făcut cu întârziere, după ce dăunătorul și-a depus ponta. Specialiștii spun că dacă nu s-a uscat până la 20 cm, cultura nu va fi compromisă, însă producția va fi mai mică. Sunt destul de rezervat în a face pronosticuri. Anul trecut, când speram să obțin cea mai mare recoltă la rapiță de când cultiv, au venit temperaturi de 40 de grade C și etajele de sus nu au mai produs la fel și m-am închis cu 3.600 kg/ha. Anul acesta estimez 4.000-4.500 kg/ha, pentru că am avut precipitații în lunile aprilie, mai, duble față de anul trecut, doar temperaturile au fost mai scăzute pe timpul nopții. Producția pentru acest lan demonstrativ, care a primit de toate și la timp, ar putea fi de 5.000 kg/ha. Sper să nu mă înșele aceste plante înalte și aplecate care dau impresia unei mase de păstăi.

Antonio, director Agroconcept, județul Teleorman

Noi avem 2.300 ha, iar anul acesta am cultivat 400 ha cu rapiță, 750 ha cu grâu, 250 ha orz, 600 ha floarea-soarelui și restul cu porumb. La momen­tul acesta culturile arată foarte bine și promit producții bune. Noi nu am testat hibrizii pe care i-am văzut în această galerie, însă colaborăm foarte bine cu firma BASF și aproape toată tehnologia pentru rapiță vine de la această companie, de la preemergență până la produsele postemergență. Pentru că ținta noastră este să ajungem la 10.000 ha ne propunem ca anul viitor să testăm noi hibrizi pentru toate culturile.

Rapița pe care am văzut-o aici la prima vedere pare ok, dar sigur a fost lovită de o grindină, se văd niște pete mici albe pe silicve. Din punct de vedere fitosanitar pare o cultură sănătoasă, curată. Acum trebuie văzut și care este raportul venituri – cheltuieli, ca să putem spune dacă este o cultură rentabilă. Hibrizii prezenți în această galerie au un potențial mare, promit mult, ar fi putut atinge cu siguranță 5.000 kg/ha, însă acolo unde a căzut grindina și silicvele au fost afectate boabele sunt nematurate, iar acest lucru se va reflecta în producție, din păcate.

Patricia Alexandra Pop

Tratarea culturilor de rapiță cu colagen de pește

Institutul Național de Dezvoltare Cercetare pentru Textile și Pielărie a dezvoltat, începând de acum 10 ani, tot mai multe proiecte privind utilizarea subproduselor din industria pielăriei în agricultură. Tema de cercetare pe care v-o supunem atenției în interviul de față este tratarea culturilor de rapiță cu colagenul obținut din acvacultură. Mai multe informații despre această resursă importantă pentru agricultură am aflat de la șefa Departamentului de Cercetare – Pielărie, dna Carmen Gaidău. Domnia sa a precizat că „necesitatea revenirii la produse ecologice, regenerabile, biodegradabile, naturale, biocompatibile cu planta, alternative la materialele de sinteză, consumatoare de energie, a impulsionat cercetările în acest domeniu.“

– Care este definiția colagenului?

– Colagenul este cea mai abundentă proteină fibroasă din regnul animal, cu o pondere de 25-35% din totalul proteinelor, care formează țesutul conjunctiv și se găsește în piele, oase, tendoane, ligamente sau vase de sânge. Colagenul are capacitatea deosebită de a modifica și forma filme elastice, permeabile, care acoperă silicvele de rapiță cu efect în protecția acestora împotriva supracoacerii, uscării și, în final, pierderii de recoltă. În plus, datorită conținutului de aminoacizi liberi, colagenul oferă un aport nutrițional ușor de asimilat, contribuind la creșterea sănătății plantei și rezistenței la atacul dăunătorilor și fungilor. Compatibilitatea mare a soluțiilor apoase de colagen cu diverse pesticide și fertilizanți le conferă o mare versatilitate în utilizare. Colagenul este o proteină inteligentă deoarece conferă rezistență mecanică, chimică și biologică organismelor vii. Utilizarea colagenului de pește reprezintă o preocupare mai nouă datorită, în special, citotoxicității mai reduse comparativ cu colagenul de mamifere și siguranței în utilizare.

– Cum se obțin hidrolizatele de colagen de pește?

– Acestea se prelucrează din piei de pește de acvacultură. Procesele de prelucrare a acestei materii prime valoroase parcurg o serie de etape care țin cont de specificul pieilor de pește: sensibilitatea la temperatură, necesitatea eliminării formațiunilor colagenice bogate în săruri de calciu (solzi, scuturi osoase) și a substanțelor interfibrilare prin procese succesive de spălare. Pregătirea pentru extragerea colagenului se face prin mărunțire și hidroliza chimico-enzimatică la presiune atmosferică în condiții bine stabilite pentru obținerea unui colagen cu masă moleculară controlată. Procesele de rafinare constau în decolorare și reticulare în funcție de scopul final de utilizare.

– Ce v-ați propus prin proiectul „Cercetări interdisciplinare privind utilizarea unor produse de tip elastic pe bază de colagen pentru tratarea culturilor de rapiță în vederea creșterii productivității, a reducerii pierderilor de recoltă și dezvoltarea durabilă a producției agricole“ demarat pe data de 1.07.2014?

– Acesta oferă o soluție tehnică pentru tratarea culturilor de rapiță în vederea reducerii pierderilor prin dehiscenţa silicvelor înainte de recoltare. Soluția propusă utilizează preparate pe bază de extracte de colagen polimerizabile, rezultate prin procesarea subproduselor din acvacultură și industria piscicolă, care au proprietăți adezive și caracteristici de elasticitate ridicată, rezistență la radiațiile UV și un conținut ridicat de aminoacizi. În prezent aceste subproduse sunt aruncate, fiind un factor poluant cu materii organice a apelor reziduale industriale. Noutatea proiectului constă în utilizarea unor substanțe polimerizate care să aibă la bază extracte de colagen de pește. Acestea asigură protecția silicvelor de rapiță și au, pe lângă efectul antidehiscent, și efect de îngrășământ foliar și fungicid. Față de produsele de sinteză, care au exclusiv funcția de adeziv, produsele noastre au rol de adeziv, îngrășământ și fungicid. Prin proprietățile lor se prelungește perioada de umplere a bobului, crește MMB-ul, se reduce evapotranspirația apei la nivelul lanului de rapiță. Efectul antidehiscent este dat de caracteristica elastică a colagenului de pește, caracteristica de îngrășământ este dată de conținutul de aminoacizi al colagenului, iar caracteristica de fungicid este dată de efectul peliculogen și de membrana semipermeabilă a produsului polimerizat din extract de colagen de pește, rezistent la radiațiile UV. Prin reducerea pierderilor de sămânță de rapiță se reduc îmburuienarea și, implicit, consumul de erbicide la cultura succesivă.

– În ce etapă de studiu s-a ajuns?

– Suntem în faza de dezvoltare tehnologică, o etapă de cercetare care urmează experimentărilor de cercetare industrială în laborator sau pe loturi experimentale. În etapele de început ale cercetării, produsele pe bază de colagen au fost testate în câmpul experimental al Catedrei de Agrotehnică a USAMV București de la Moara Domnească, după care au fost testate și pe suprafețe mai mari la ferma din comuna Modelu, județul Călărași. În această etapă de dezvoltare tehnologică vom elabora documentațiile tehnologice pentru produsul pe bază de hidrolizat de colagen de pește experimentat la nivel pilot şi vom realiza cantități suficiente pentru experimentări în câmp la cultura de rapiță. Totodată, se vor verifica și valida rezultatele și tehnologiile aplicate până în prezent. La finalul proiectului – 30.09.2017 – două IMM-uri, care ne-au fost partenere, vor valorifica rezultatele cercetării în dezvoltarea economică proprie.

– Ce spun rezultatele obținute?

– Utilizarea colagenului de peşte și hidrolizatului de pește reticulat în tratarea culturilor de rapiță a demonstrat o creștere a germinației în condițiile utilizării în stadiile de vegetație.

Testarea produselor realizate pentru reducerea dehiscenţei silicvelor la soiul Sammy – este vorba despre un tratament cu 2 l/ha de hidrolizat de colagen de pește în combinație cu 1 l/ha colagen reticulat – a arătat o creștere semnificativă a producției și o reducere a pierderilor de semințe de rapiță cu până la 25%.

Colagenul este o macromoleculă formată din trei lanțuri de câte 1. 000 de aminoacizi structurați sub forma unei elice cu rezistență mecanică, chimică și biologică. Prin prelucrare chimică aceste lanțuri pot fi secvențiate. Astfel aminoacizii devin liberi, iar azotul din proteine este mai ușor preluat de plante pe timp mai îndelungat, comparativ cu alți compuși de azot anorganici. În cazul colagenului de pește există mai puțini aminoacizi responsabili de structura tridimensională a colagenului (prolina și hidroxiprolina), ca urmare a necesității adaptării la mediul acvatic. Extracția colagenului din pielea de pește este mai ușoară și capacitatea de a forma gelatina este mai mare. Aminoacizii din compoziția colagenului sunt benefici pentru dezvoltarea plantelor, contribuie la adaptarea acestora la condițiile de stres climatic și constituie precursori hormonali cu funcții benefice în diverse procese de dezvoltare a plantei.

Laura ZMARANDA

Analiză în câmp

Fermierii care au avut în primăvară exces de umiditate se bucură acum de producţii bune la rapiţă. Majoritatea cultivatorilor de rapiţă au beneficiat de acea apă datorită faptului că rapiţa, având sistemul radicular pivotant, şi-a căutat singură apa, iar cultura nu a suferit atât de mult la fel ca cerealele, spre exemplu, care au avut nevoie de apă în momentul când au trecut la umplerea boabelor şi automat la maturitatea fiziologică şi biologică.

În ceea ce priveşte porumbul, până acum ar fi trebuit făcute ierbicidările împotriva buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate, iar la floarea-soarelui, în funcţie de tehnologia aplicată, să se fi utilizat imazamoxul sau tribenuronulmetil împreună cu un antigramineic. Acolo unde floarea este în 12-14 frunze sau chiar la buton floral fermierii ar trebui să aibă în vedere faptul că aplicarea unui fungicid cu siguranţă le va menţine aparatul foliar curat şi asta va însemna o cantitate mai mare de sămânţă în calatidii.

Revenind la cultura de porumb, fermierii şi-au dat seama că utilizarea hibrizilor timpurii şi extratimpurii ar trebui mixată cu semănatul tardiv datorită faptului că prin acest mixt ei îşi diminuează riscul de a pierde ştiuleţii din cauza lipsei polenizării acestora în momentul în care seceta atmosferică ar prinde exact perioada de înflorit a porumbului. Timpurietatea mai scurtă într-adevăr înseamnă şi o cantitate uneori mai mică ca productivitate, dar fermierii au certitudinea că vor înregistra producţii care să le asigure acoperirea cheltuielilor pentru cultura de porumb şi nişte venituri care să le satisfacă nevoile pentru a putea înfiinţa o cultură următoare. Hibrizii tardivi au un potenţial genetic mult mai ridicat şi de aceea specialiştii recomandă ca, acolo unde suprafeţele de porumb sunt mai mari de 80 de hectare, să se utilizeze atât hibrizi timpurii cât şi tardivi pentru că, în condiţiile în care seceta pedologică din primăvară şi-ar spune cuvântul aşa cum a fost şi în acest an, aceştia, având o perioadă scurtă de vegetaţie, nu vor avea dezavantajul prinderii şi secetei atmosferice în momentul polenizării. Un hibrid tardiv, când l-a prins seceta atmosferică în momentul polenizării, poate avea pierderi mari de producţie din cauza polenizării.

În cazul florii-soarelui sunt anumite companii care merg strict pe hibrizi semitimpurii; sunt puţini hibrizii tardivi, iar, în condiţiile din ţara noastră, diferenţa la recoltat între un hibrid semitimpuriu şi altul tardiv este de circa o săptămână, două. Aşadar, diferenţele nu sunt prea mari, ci în funcţie de tehnologia aplicată, de trata­mentele fitosanitare pe care fermierul le aplică, de ierbicidările pe care acesta le face.

La ora actuală, în România floarea-soarelui, deşi a trecut prin seceta pedologică, se prezintă mult mai bine decât porumbul în majoritatea regiunilor. Cu siguranţă fermierii care vor efectua acele tratamente atât la butonul floral cât şi la căderea petalelor cu fungicide, chiar şi cu strobilurină, vor putea mări puţin perioada de vegetaţie cu încă o săptămână, moment în care planta va acumula mult mai multe substanţe nutritive care se vor duce către achenele florii-soarelui.

În cazul porumbului seceta s-a manifestat un pic mai agresiv. Acesta nu s-a înălţat cum face de obicei, iar spaţiile dintre internodii au rămas mici. Totuşi, cu ultimele ploi, lanurile parcă încep să-şi revină, dar încă mai este un hop deoarece maximul de consum este atunci când îi va da mătasea şi va avea nevoie de apă în continuare. La ora actuală culturile promit şi cu siguranţă fermierii vor fi destul de satisfăcuţi când vor intra cu combina în lan.

Să nu uităm că încă se mai pot utiliza îngrăşăminte foliare la floarea-soarelui pe bază de bor, iar la porumb pe bază de zinc.

Bogdan Pintilie, manager Departament Tehnic Prutul SA

Ziua grâului şi a rapiţei la Caracal

Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare de la Caracal a găzduit Ziua grâului şi a rapiţei, o manifestare care a reunit 13 companii furnizoare de seminţe şi pesticide prezente pe piaţa din România. Din cele 2.500 de hectare aparţinând staţiunii, 8 hectare de grâu şi 8 de rapiţă, aflate de o parte şi de alta a drumului, au fost etichetate pentru a marca loturile demonstrative. Astfel s-au aşternut la picioarele fermierilor prezenţi la eveniment cele mai noi soiuri de grâu şi ultima generaţie de hibrizi de rapiţă. Totul pentru a putea compara şi a lua o decizie corectă de cumpărare.

Fermierii au fost invitaţi să analizeze fiecare câmp experimental în acompaniamentul reprezentanţilor companiilor producătoare de sămânţă care şi-au prezentat noutăţile etalând fiecare beneficiu oferit de soiul sau hibridul însămânţat.

Pentru sezonul de toamnă 2015 oferta de cereale este extrem de bogată, acoperind tot spectrul de la grâuri timpurii, tardive, aristate, nearistate până la soiuri de triticale care încep să atragă tot mai mulţi cultivatori pentru că au o rezistenţă crescută la boli şi o evoluţie mai nepretenţioasă pe timpul vegetaţiei.

Deşi am participat alături de invitaţi la întreaga vizită în câmp, spicuiesc doar câteva dintre noutăţile aduse de furnizorii de seminţe, pentru că spaţiul nu permite prezentarea celor 80 de soiuri de grâu şi chiar mai multe de rapiţă câte am putut admira la Caracal.

Dacă vorbim de grâu, fermierii îşi doresc soiuri rezistente cu productivitate mare şi calităţi de panificaţie. Pentru ei am aflat de la reprezentanta firmei Donau Saat că au adus în România câteva soiuri de grâu Durum, destinat panificaţiei, în special pastelor făinoase. „Pe lângă soiurile Durum aş aminti de campionii noştri care oferă cea mai mare productivitate: Amicus – la grâu nearistat, urmat de Vulcanus şi Roland, două soiuri aristate care ating producţii de 6 tone la hectar. O altă noutate o reprezintă soiul de orz Carmina, aflat în primul an de cultură la noi în ţară şi care vine din programul propriu de ameliorare pe care firma îl implementează în România. Este un soi timpuriu de talie mijlocie, cu o rezistenţă îmbunătăţită la principalele boli şi caracteristici de calitate foarte bună“, a declarat Alina Volintiru, director de marketing la Donau Saat.

Strecurându-mă printre fermieri am avut ocazia să aud şi comentariile acestora. „La grâu am văzut câteva soiuri interesante, Renesansa, Mulano, Calazu, cu calitate şi producţie bună“, spune Vasile Laurenţiu Polojan, un fermier din judeţul Dolj. Dacă unii preferă soiurile străine, alţii insistă pe cele româneşti, nelăsându-se înduplecaţi de oferta multinaţionalelor. „Tot soiurile româneşti m-au atras. Soiul Glosa rămâne preferatul meu, pe acesta îl am în cultură şi nu m-aş despărţi de el. Ceea ce îmi place la el este constanţa producţiei“, ne explică Cristian Şuican.

Trecând strada pentru a vedea şi hibrizii de rapiţă, am ajuns la firma Maisadour al cărei reprezentant ne-a îmbiat nu doar cu informaţii tehnice despre „Cum să stăpânim cultura de rapiţă“ pentru a îmbunătăţi producţia la hectar, ci şi cu hibrizi noi. Unul dintre aceştia este Luki, un hibrid înregistrat anul acesta şi care a oferit o producţie cu peste 10% mai mare faţă de competitori, după cum spun specialiştii firmei.

Concluzia este, după cum spunea Constantin Soare, director la Adama, că interesul tuturor celor prezenţi este profitul. Iar Adama are soluţia prin care fermierii pot proteja cât mai economic culturile. „La cereale produsul cheie este fungicidul Zamir pe bază de tebuconazol şi procloraz şi adjuvantul Velocity. Apoi mai avem două insecticide Lamdacehalotrim şi Mavric, despre care puţini fermieri ştiu că este protectorul albinelor şi care se poate folosi atât la cereale, cât şi la rapiţă. De asemenea, avem 2 regulatori de creştere – Cicogan avânt ca substanţă activă Clormecoat şi Optimus, care are la bază Trinexapac.“

Patricia Alexandra Pop

Prevenirea daunelor la rapiţă

Precipitaţiile din ultima perioadă pot favoriza apariţia şi evoluţia dăunătorului; GÎNDACUL LUCIOS AL RAPIŢEI (Meligethes aeneus) şi GÎNDACUL PĂROS (Epicometis hirta) care pot cauza pierderi importante la cultura de RAPIŢĂ.

Perioada optimă de tratament – la depistarea dăunătorului sau atunci când se formează butonii florali. Dacă dăunătorul apare înainte de înflorit pot fi folosite următoarele produse:

ACTARA 25 WG = 0,1 kg/ha sau KARATE ZEON = 0,150 l/ha sau FASTAC 10 EC = 0,075 l/ha sau FURY 10 EC = 0,2 l/ha sau MOSPILAN 20 SG = 0,150 kg/ha sau NOVADIM PROGRESS = 1,5 l/ha sau LAMDEX 5 EC = 0,2 l/ha sau PROTEUS OD 110 = 0,6 l/ha sau DECIS MEGA 50 EW = 0,15 l/ha.

Când rapiţa este în floare se recomandă unul dintre produsele: CALYPSO 480 SC = 0,150 l/ha sau BISCAYA 240 OD = 0,3 l/ha sau MAVRIK 2F = 0,2 l/ha.

Ing. Ana-Letiţia BĂDILĂ

Prognoze moderate pentru producția de rapiță, în 2015

Gerurile din luna ianuarie au afectat suprafețele cultivate cu rapiță, mai ales în zonele în care a fost secetă în toamnă, la semănat. În Buzău, de exemplu, agricultorii vorbesc de pierderi de 10-20%, în condițiile în care câteva sute de hectare de rapiță au fost compromise total. Nici estimările din piață pentru producția din 2015 nu sunt prea optimiste, raportat la recolta din 2014, mai ales că la nivel național există destule suprafețe semănate în toamnă care n-au răsărit, suprafața totală cultivată fiind mai mică.

Unul dintre județele cele mai afectate de gerul din ianuarie – la mijlocul lunii ianuarie, temperaturile au scăzut în Câmpia Bărăganului până la minus 15 grade – este Buzău, unde specialiștii estimează că aproximativ 300 de hectare au fost compromise în totalitate, iar cele peste 9.000 de hectare cultivate cu rapiţă au fost afectate în proporţie de circa 10-20%. Directorul Direcţiei Agricole Judeţene Buzău, Cosmin Florea, a declarat pentru Agerpres că, din cauza secetei din perioada de semănat din toamna trecută, culturile de rapiţă au intrat în iarnă slab dezvoltate. „Culturile de rapiţă sunt neuniforme, iar gerurile siberiene le-au prins fără o dezvoltare satisfăcătoare“, a spus Cosmin Florea. Gerul a afectat și culturile de grâu şi orz, însă pierderile sunt mai mici.

Probleme sunt și în județul Prahova, după cum a declarat Adrian Mocanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice din județul Prahova. El s-a plâns de faptul că rapița nu a crescut așa cum ar fi trebuit, motiv pentru care agricultorii se așteaptă la producții mai mici în acest an față de 2014, când nivelul a fost de 3.600 kg la hectar.

În Vrancea, în schimb, Constantin Bazon, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județ, spune că deocamdată nu sunt probleme, chiar dacă au fost câteva zile de îngheț cu geruri care au ajuns chiar la minus 20-21 de grade Celsius, deoarece cultura a fost acoperită de zăpadă. Recunoaște, însă, că suprafețele cultivate sunt mai mici față de anul trecut, deoarece nu au fost condiții bune de semănat în toamnă, din cauza secetei. De altfel, potrivit datelor Direcției pentru Agricultură a județului Vaslui, în toamna anului trecut suprafețele semănate cu rapiță s-au redus la 8.615 ha, în scădere cu 11.423 ha raportat la anul anterior. În prima săptămână a lunii ianuarie, doar 41% din suprafețe erau răsărite, 45% erau parțial răsărite și nerăsărite. Peste 2.500 ha au fost întoarse în toamnă, nefiind exclus ca și în primăvară alte suprafețe să fie întoarse, cu pierderi financiare însemnate pentru fermieri.

În Ilfov, în schimb, se pare că nu sunt încă probleme. Ilie Dan, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Ilfov, spune că în această zonă a țării a fost suficientă zăpadă care a acoperit culturile, acestea nefiind puse în pericol, cel puțin deocamdată, din cauza gerurilor. În Ilfov suprafețele cultivate se ridică la nivelul celor din 2014, susține Ilie Dan.

În 2014 România a înregistrat o producţie-record de rapiţă, de peste un milion de tone, aproape dublu față de anul anterior, de pe cele 423.237 de hectare cultivate. Datele Ministerului Agriculturii arată că aceasta a fost cea mai mare producţie consemnată după 1970.

Interesul fermierilor pentru cultura rapiței a crescut în ultimii ani, dovadă fiind și suprafețele semănate, care s-au majorat de la 105.295 de hectare în 2012 la 284.874 de hectare în 2013, respectiv 423.237 de hectare în 2014. Anul trecut media la hectar a fost de 2,573 de tone de rapiţă, față de 2,274 de tone în anul anterior.

Ioana GUŢE

Cum se poate optimiza randamentul la rapiţă

Rapiţa este cultura care aduce primele venituri fermierilor, motiv pentru care mulţi dintre ei sunt cu ochii pe această cultură încă din primele faze de înfrunzire. Atenţia este justificată pentru că de randamentul plantei depind atât producţia cât şi veniturile obţinute din valorificarea rapiţei. O analiză a rapiţei pe câmp în stadiile-cheie este realizată şi de compania Maïsadour Semences care organizează întâlniri agronomice la Islaz, judeţul Ilfov, pe terenul unui agricultor dispus să înfiinţeze loturi demonstrative.

Indicatori importanţi

Cei patru indicatori importanţi: densitatea plantelor, dezvoltarea acestora, alungirea şi greutatea depind în mod direct de plantare, care reprezintă ea însăşi 80% din randamentul rapiţei. Dar, chiar şi după o plantare optimă, dezvoltarea plantelor trebuie supravegheată.

În cazul firmei Maïsadour Semences, prima vizită în câmp a avut loc pe 26 noiembrie, moment în care au fost observaţi cei mai importanţi parametri ai plantelor, pentru a vedea dacă acestea sunt pregătite pentru intrarea în iarnă. Reprezentanţii companiei susţin că înainte de sosirea iernii fermierii ar trebui să se asigure ca densitatea plantelor să fie de cel puţin 30 plante pe mp, planta să aibă deja 8 frunze + 8 mm de colet, deci 16 cm rădăcină. Nu trebuie trecută cu vederea nici grosimea plantei, alungirea prea mare scăzând rezistenţa peste iarnă. Un alt indicator de care trebuie ţinut seama este greutatea în stare proaspătă, care la rapiţă ar trebui să fie între 1 la 2 kg/mp.

Dacă vă întrebaţi care este metoda de studiere a acestor indicatori iată ce aveţi de făcut. Pentru 10 ha se realizează 2-3 micro-parcele de 1 mp fiecare, în diferite zone ale câmpului. În fiecare micro-parcelă se taie la nivelul coletului şi se numără toate plantele de pe această suprafaţă. Se efectuează o cântărire, apoi se face media greutăţilor constatate pe fiecare micro-parcelă.

De ce se cântăreşte rapiţa?

Maïsadour Semences preconizează o tehnică precisă pentru stabilirea şi ajustarea cantităţii de azot necesară culturii de rapiţă în primăvară, în funcţie de anumiţi parametri care pot influenţa randamentul. Metoda constă în cântărirea maselor verzi, proaspete de rapiţă (fără rouă şi fără zăpadă) la începutul şi la sfârşitul iernii şi calcularea mediei acestor rezultate. În mod ideal, o analiză a reziduurilor azotate la sfârşitul iernii trebuie să completeze aceste informaţii.

La începutul iernii se recomandă o greutate în stare proaspătă a rapiţei cultivate (de 1,5-2 kg/m²), acesta fiind cazul rapiţei studiate (1,9 kg/m²). Aceasta permite culturii o mai bună rezistenţă la frig şi la agresiuni. Pentru aceasta se recomandă semănatul timpuriu, cu o densitate a semănatului mai ridicată (până la 3 kg/m²) şi o bună pregătire a terenului pentru facilitarea înrădăcinării.

Plantele vorbesc

Dacă smulgeţi o plantă cu tot cu rădăcină, ea vă va spune care au fost condiţiile în care a fost plantată, dar şi condiţiile în care ea creşte. Spre exemplu, în cazul parcelei studiate la sfârşitul lunii noiembrie a fost analizată o plantă din varietatea „Regis“. După măsurarea frunzelor (9 la număr) a fost măsurat diametrul coletului (10 mm), pre­cum şi lungimea rădăcinii (16 cm).

În cazul secţionării plantei puteţi afla dacă există alungire. În acest caz, riscul de atacuri de Phoma este mai mare, la fel şi sensibilitatea la ger şi riscul de cădere în primăvară. Trebuie reţinut că riscul de apariţie a acestui fenomen este crescut de densităţile foarte mari ale semănatului, viteza acestei lucrări mai mare de 7 km/h, sensibilitatea anumitor varietăţi la alungire şi aportul de azot toamna.

În ceea ce priveşte profilul sanitar, planta studiată s-a dovedit sănătoasă, fără atacuri ale bolilor sau insectelor. Riscul principal de boală toamna este Phoma, care apare sub formă de pete cenuşii pe frunze. Prin urmare, este susceptibilă evoluţia acesteia, având ca urmare necroza coletului şi moartea plantei. În ceea ce priveşte insectele, dăunătorii de iarnă şi gărgăriţele de pe mugurele terminal îşi pot depune ouăle pe peţiol. Larvele lor migrează imediat în inima plantei în stadiul de înfrunzire. Aceasta perturbă creşterea plantei primăvara şi poate distruge mugurele terminal.

În ceea ce priveşte rădăcina, aceasta trebuie să fie cât mai lungă şi mai dreaptă cu putinţă. Acest lucru este semnul unei bune pregătiri a patului de seminţe şi al fisurării solului într-un orizont mai mic de

10 cm. Rădăcina este rezerva de hrană şi de microelemente a rapiţei pentru a permite o reluare a creşterii rapidă în primăvară.

În concluzie, ar fi de dorit ca plantele să fie urmărite pe toată durata ciclului lor de viaţă. În urma primei vizite în câmp reprezentanţii Maïsadour Semences îşi văd obiectivul atins. Populaţia este de 32 de plante/mp, parametrii „8+8=16“ fără alungire au fost atinşi, iar stratul de zăpadă o va proteja chiar şi împotriva temperaturilor de -20 de grade Celsius.

La sfârşitul iernii (martie), Maïsadour Semences va organiza o a doua întâlnire pe câmp cu tema: „Cum să îmi pregătesc cultura de rapiţă pentru faza de înflorire?“. Declanşarea şi derularea înfloririi vor fi, de asemenea, abordate. Sub aspect practic, analizele solului şi cântărirea maselor verzi vor fi efectuate pentru a stabili fertilizarea globală.

Patricia Alexandra POP

Suprafeţele cultivate cu rapiţă sunt tot mai mari

Agricultorii din judeţul Suceava au început să cultive pe suprafeţe din ce în ce mai mari rapiţă, cultură care până acum câţiva ani era lucrată doar la nivel experimental. Se cultivă preponderent rapiţa de toamnă, cea mai mare parte a suprafeţei fiind lucrată de marii cultivatori, însă există şi numeroşi mici cultivatori care au însămânţat cu rapiţă unu-două hectare. Rapiţa este căutată în special pentru biodiesel şi pentru majoritatea fermierilor cumpărătorul vine şi o ia direct din lan.

Rapiţa, mai rentabilă decât alte cereale

Înlocuirea grâului sau a altor cereale cu rapiţă este justificată prin faptul că cei mai mulţi cultivatori însămânţează grâu pe suprafeţe mici, până la 3 ha, şi îşi vând producţia obţinută individual, în cantităţi mici, nefiind constituiţi în asociaţii, ceea ce îi face vulnerabili în faţa marilor fermieri, firme de panificaţie sau comercianţi de grâu. Chiar dacă la unele cereale producţia este mai mare decât la rapiţă, mulţi dintre fermierii care s-au orientat spre rapiţă au ţinut cont de faptul că în toamna lui 2013 un kilogram de cereale, de la orz şi grâu la porumb, s-a vândut cu maximum 70 de bani kilogramul către achizitori, în timp ce preţul la rapiţă a fost de 1,5 lei pe kilogram, mai mult decât dublul oferit pentru celelalte cereale.

În comuna Moara un agent economic are o instalaţie de biogaz, acesta achiziţionând resturile vegetale, ceea ce creşte rentabilitatea rapiţei.

Suprafaţa cultivată cu rapiţă a crescut de peste 15 ori în cinci ani

Din 2010, în judeţul Suceava suprafaţa cultivată cu rapiţă a crescut de la 100 ha la 1.551 ha în acest an, majoritatea terenurilor ocupate cu aceste plante fiind cele care ani la rând au stat necultivate. În toamna anului 2010 au fost cultivate cu rapiţă în judeţul Suceava peste 100 ha, în 2011 suprafaţa a crescut de 4 ori, în 2012 rapiţa era însămânţată pe aproximativ 650 ha, iar în 2013 aproape 1.400 ha erau cultivate cu rapiţă.

Conform ing. Vasile Schipor, directorul Direcţiei Agricole Suceava, în toamna anului trecut au fost însămânţate în întreg judeţul 1.528 ha de rapiţă, iar în primăvară au mai fost semănate încă 23 ha. De la an la an creşte nu numai suprafaţa dar şi producţia printr-o îmbunătăţire continuă a tehnologiei şi a dotărilor fermierilor care cultivă această plantă.

„Pe lângă faptul că are desfacerea asigurată, rapiţa are şi un preţ foarte bun pe piaţa cerealelor. Direcţia Agricolă Suceava a promovat această plantă tehnică în cadrul numeroaselor întâlniri cu fermierii, explicându-le că a cultiva rapiţă este mai avantajos decât alte culturi de toamnă, începând cu sumele relativ mici de bani investite pentru înfiinţarea unei astfel de culturi şi terminând cu vânzarea direct din câmp la un preţ bun. În judeţul Suceava producţia medie este de 3.000 kg de seminţe de rapiţă la hectar, în timp ce producţia medie de orz şi orzoaică de toamnă este de 2.600 – 2.700 kg la hectar, la grâu şi secară producţia medie este de 2.800 – 2.900 kg la hectar, ovăz 2.270 de kilograme, floarea soarelui – 1.900 kg la hectar, porumb – 3.600 kg la hectar. Rapiţa are o rentabilitate mult mai mare pe hectarul de cultură. Seminţele de rapiţă sunt achiziţionate de fabricile de uleiuri, iar planta ca atare este utilizată pentru însilozare, fiind folosită pentru furajarea animalelor şi la instalaţiile de biogaz“, ne-a spus directorul Vasile Schipor.

Interesul pentru rapiţă a crescut în urma cererii procesatorilor

Suprafeţele cultivate cu rapiţă au crescut în întreaga ţară, fiind o cultură care îi poate ajuta pe fermieri să îşi recupereze mai repede sumele investite.

„Nu numai în zona Bucovinei a crescut suprafaţa cultivată cu rapiţă. Sunt tot mai multe terenuri cultivate cu această plantă tehnică pentru că şi interesul fermierilor este pentru produsele agricole care se valorifică primele. Rapiţa este o oportunitate pentru fermieri, fiind prima cultură care se recoltează şi permite valorificarea ei atunci când fermierii nu au fondurile necesare pentru a pregăti campania viitoare.

Se valorifică foarte bine, iar cererea este destul de generoasă. Dacă nu ar fi cerere nu ar exista nici interes pentru această cultură şi pentru alte culturi în general. Suprafaţa cultivată cu rapiţă în judeţul Suceava a crescut mult. Am venit de la Bucureşti şi am fost profund impresionată de modul cum sunt lucrate terenurile, ceea ce înseamnă că agricultura s-a mişcat destul de bine în această zonă, fermierii au investit şi s-au bucurat de subvenţiile primite. Se vede că agricultura capătă tot mai mult teren, iar suprafeţele cultivate cu rapiţă sunt din ce în ce mai mari“, ne-a declarat Elena Tatomir, director general al Direcţiei Generale Politici Agricole şi Strategii din cadrul Ministerului Agriculturii.

Mierea de rapiţă, un medicament tot mai căutat

Creşterea suprafeţelor cultivate cu rapiţă este un motiv de bucurie pentru proprietarii de stupine din comuna Cornu Luncii. De la Constantin Arsinte am aflat că 2014 este un an bun pentru apicultură, iar dacă nu erau ploi de lungă durată în perioada de înflorire la măr era un an foarte bun pentru apicultură. Între floarea de măr şi cea de salcâm culturile întinse de rapiţă au fost ca un rai pentru albine pentru că au avut de unde culege cantităţi mari de polen şi nectar. Datorită conţinutului mare de apă din compoziţie, în jur de 20%, mierea de rapiţă se cristalizează repede şi de aceea trebuie extrasă la timp, după cristalizare existând riscul de a o pierde. Mierea de rapiţă are o culoare ştearsă, un miros nu prea plăcut, nu este la fel de dulce ca cea polifloră, dar gustul este deosebit, fiind un bun medicament natural. Mierea de rapiţă are calităţi terapeutice, fiind recomandată persoanelor care suferă de boli renale, în tratamentul osteoporozei, protejează splina şi ficatul.

Localităţile din judeţul Suceava cu suprafeţele cele mai mari cultivate cu rapiţă sunt cele din zonele colinare – Bălcăuţi, cu 250 ha, Muşeniţa – unde rapiţa ocupă 200 ha, Dorneşti, cu 128 ha, Drăguşeni, 105 ha.

„Sperăm ca anul acesta să nu avem probleme cauzate de grindină şi secetă prelungită pentru a putea obţine rezultate bune în toamnă, la valorificare. Premisele pentru anul acesta sunt foarte bune, iar producţia estimată este mult mai bună faţă de anii anteriori şi faţă de alte culturi cerealiere“, a precizat Vasile Schipor.

Silviu Buculei

Culturi compromise din neglijenţă

Vizitele din ultimele două zile făcute la fermierii din zona de sud şi sud-est a ţării au derulat prin faţa mea multe probleme cu care se confruntă agricultorii noştri mari sau mici.

Rememorând câmpurile pe care le-am vizitat, mi-am dat seama de multitudinea accidentelor care apar din cauza necunoaşterii sau neglijării unor mici amănunte tehnice la aplicarea tratamentelor fitosanitare în culturi.

Mă voi referi doar la cultura de rapiţă, deşi accidente asemănătoare am întâlnit la toate culturile: grâu, porumb, cartof, floarea-soarelui.

Spre exemplu, aşa cum este recomandat, un fermier a avizat prepararea soluţiei de tratament pentru prevenirea şi combaterea atacului de boli şi dăunători pentru cultura rapiţei din fermă. Dar a gândit un amestec compus dintr-un fungicid, două insecticide şi un îngrăşământ foliar complex, fără să ţină cont că unele substanţe active din produsele amestecate nu au fost compatibile chimic sau biologic, chiar dacă fizic nu au creat probleme de amestecare. După 7-8 zile de la aplicarea tratamentului, rezultatul a început să fie vizibil şi silicvele de rapiţă deja formate au căpătat o culoare violacee, iar galbenul petalelor de la florile încă existente au devenit aproape albe. Astfel, din necunoaştere, fermierul a fost nevoit să întoarcă o cultură reuşită de rapiţă ce se întindea pe zeci de hectare şi care ar fi putut aduce un venit bun în fermă.

La câţiva zeci de kilometri distanţă, în acelaşi judeţ, am găsit o altă problemă. Imaginile sunt grăitoare. După terminarea unor tratamente fitosanitare la cultura de grâu, un mecanizator clăteşte aparatul de stropit cu două ape şi încheie o zi grea de muncă. A neglijat însă o mică indicaţie tehnică care recomandă folosirea unui detergent la spălarea utilajului după terminarea lucrului şi apoi clătirea cu două ape curate. Două zile mai târziu efectuează cu acelaşi aparat de stropit un tratament fitosanitar la rapiţă. După mai bine de o săptămână rezultatul devine vizibil, iar silicvele de rapiţă încep să cadă şi florile încep să se usuce. Mai bine de 10 hectare de rapiţă care în urmă cu o săptămână promiteau o producţie de aproximativ 4 tone la hectar au necesitat întoarcerea şi reînsămânţarea cu altă cultură. Pierderile se cuantifică în cifre cu multe zerouri şi niciun fermier nu doreşte să se întâmple astfel de evenimente în ferma sa.

În ultimii doi ani am văzut în sudul României culturi care, însumate, dau multe sute de hectare ce au necesitat întoarceri ca urmare a unor mici amănunte tehnice care au fost neglijate sau care nu au fost cunoscute de fermieri şi mecanizatori.

Să nu uităm că, în urma cu peste 25 de ani, la Băneasa funcţiona un Institut pentru Protecţia Plantelor, care furniza agricultorilor din acea vreme informaţii tehnice despre compatibilitatea fizică, chimică şi biologică a diferite amestecuri de produse fitosanitare pentru ca fermierii să poată aplica la o singură trecere două sau trei produse, realizând economie de combustibil şi cheltuieli de producţie reduse.

Mai este astăzi posibilă o astfel de performanţă?

Mai doresc cei care conduc astăzi destinele agriculturii româneşti acest lucru?

Ne poate întinde o mână Comunitatea Europeană?

Sunt întrebări la care toţi fermierii din România aşteaptă un răspuns!

Ing. Octavian GROZA

Rapiţa, oportunitate pentru culesuri melifere timpurii

În lunile aprilie şi mai pe mari suprafeţe agricole din România va înflori o plantă meliferă cu foarte mare pondere economico-apicolă: rapiţa de toamnă. Astfel, pentru familiile de albine apar, ca o primă oportunitate, culesuri melifere consistente primăvara destul de devreme, când oferta este încă destul de mică.

Referitor la durata perioadei de înflorire a rapiţei şi la producţiile de miere obţinute este de remarcat că tijele florale au de cele mai multe ori trei etaje de înflorire şi că la fiecare etaj florile secretă nectar şi polen 8 zile consecutiv, astfel că se poate spune că înflorirea rapiţei durează 24 de zile. Mai mult, în cazul condiţiilor optime, cu precipitaţii moderate şi temperaturi peste 25°C, poate apărea al patrulea etal de flori, caz în care înflorirea rapiţei durează 32 de zile.

Rapița ca plantă meliferă începe să pună la dispoziţia albinelor polen de culoare galbenă deschisă la 9°C şi nectar la 14°C. Florile de rapiţă sunt intens cercetate de albine, începând de la ora 8, intensitatea maximă de vizitare fiind în intervalul orelor 11-14.

Mierea de rapiţă

Cantitatea de miere obţinută de la culesurile de rapiţă este estimată la 40-50 kg/ha, după unii autori chiar până la 100 kg/ha. Cantitatea de nectar generată de o floare este de 0,3-0,8 mg pentru rapiţa mare şi de 0,1-0,5 mg pentru rapiţa mică, iar producţiile de miere pe familiile de albine care se pot înregistra zilnic la culesul de la rapiţă sunt de 2-3 kg, astfel că până la înfloritul salcâmului se pot extrage cantităţi de aproximativ 10 kg de miere pe familia de albine.

Mierea de rapiţă este galbenă deschis, uneori aproape incoloră, gradul de culoare nu depăşeşte 35 mm pe scara Pfund, gradată de la 0 la 140 mm. Ea nu este foarte dulce, are un gust plăcut şi un miros specific amintind de varză, cu o consistenţă densă. Se dizolvă greu în apă şi se cristalizează repede, la 10-12 zile de la extracţie şi chiar în faguri dacă nu s-a făcut recoltarea rapid, la terminarea înfloririi, motiv pentru care nu este indicată ca rezervă pentru iernarea familiilor de albine.

Umiditatea, respectiv conținutul de apă din mierea de rapiţă, este destul de ridicată, în valoare de 18%. Aciditatea reală este dată de un pH = 4 şi aciditatea totală este de ordinul a 15 meg/kg, iar conductibilitatea electrică foarte scăzută indică un conţinut scăzut în substanţe minerale. 

Structura zaharurilor este caracterizată prin abundenţa glucozei (80%), care domină asupra fructozei. Aceasta este şi cauza cristalizării extrem de rapide a mierii, ştiut fiind faptul că viteza de cristalizare este cu atât mai mare cu cât raportul fructoză/glucoză este mai mic. Ca şi consecinţă, mierea de rapiţă este indicat să se comercializeze doar cristalizată, aspectul ei în această stare fiind acela al unei creme emoliente datorată cristalelor foarte fine.

Proprietăţile mierii de rapiţă

În apiterapie mierea de rapiță este indicată în tratamentul local al ulcerelor varicoase, este recomandată în afecţiuni ale rinichilor, este foarte indicată în boli ale aparatului respirator şi ca un pansament foarte bun pentru stomac. Totodată, ea este indicată în cosmetică, putând fi folosită ca atare, fără niciun ingredient suplimentar, ca mască de faţă. Are proprietatea că penetrează epiderma, hrănind ţesutul conjunctiv, este uşor asimilabilă, are un pH aproape neutru şi nu ustură deloc.

Un element în plus care recomandă rapiţa ca o importantă plantă meliferă este acela că nectarul de rapiţă conţine o substanţă numită querticină şi, după părerea prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, „quercitina este un flavonoid antioxidant puternic, cu rol de combatere a tulburărilor circulatorii, a bolilor cardiovasculare şi chiar a cancerului.“

Alte studii ale cercetătorilor în domeniu susţin că quercitina poate încetini sau chiar opri procesul de degenerare a celulelor cerebrale care pot cauza, printre altele, instalarea bolii Alzheimer şi că, de asemenea, consumul acestei substanţe stimulează sistemele imunitare ale organismelor.

Un alt avantaj al culesurilor melifere de la rapiţă îl constituie dezvoltarea explozivă, în acest caz a familiilor de albine, într-o perioadă a primăverii în care oferta meliferă este încă destul de redusă şi pregătindu-le astfel pentru culesurile de la salcâm.

De altfel, dezvoltarea în forţă a familiilor de albine la culesul de la rapiţa de toamnă înflorită explică existenţa quercitinei în nectarul rapiţe şi prin faptul că în această perioadă depunerea de ouă de către reginele familiilor de albine este de la 1.800 la 2.200 ouă pe zi, cu o creştere la valori de peste 2.500 în condiţii de temperatură optime, adică de la 25 la 28oC.

Pesticidele pun în pericol albinele

În fine, trebuie precizat că o problemă sensibilă la culesurile melifere de la rapiţă o reprezintă tratamentele fitosanitare ale rapiţei, care pot avea efecte negative asupra familiilor de albine.

Culturile de rapiţă sunt foarte vulnerabile la atacurile dăunătorilor, astfel că tratamentele fitosanitare ale acestora sunt uneori inevitabile, chiar în perioadele înfloritului, când albinele vizitează florile şi această situaţie poate provoca intoxicaţii ale familiilor de albine, care pot determina depopulări masive sau moderate ale acestora.

În scopul reducerii riscului de impact asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor, inclusiv asupra albinelor şi mediului înconjurător, conform prevederilor legale privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, a dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură, sunt interzise aplicarea tratamentelor atât la plantele melifere, cât şi la cele care îşi realizează polenizarea cu ajutorul albinelor cu produse toxice pentru albine în perioada înfloritului.

Totuşi, în cazuri deosebite, unele tratamente se pot face însă numai cu aprobarea şi sub controlul inspectoratului judeţean pentru protecţia plantelor şi carantină fitosanitară, a filialei silvice şi al agenţiei judeţene pentru protecţia mediului.

De asemenea, pentru protecţia familiilor de albine se are în vedere respectarea Art. 15 din Legea apiculturii privind unele măsuri pentru protecţia familiilor de albine împotriva intoxicaţiilor cu pesticide.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Abonează-te la acest feed RSS