În fiecare toamnă culturile de rapiță, aflate la început de drum, pot fi atacate de larvele viespii rapiței (Athalia rosae, sin. Athalia colibri). Într-un interval de numai câteva zile, în cazul unui atac ridicat, din plantele de rapiță pot rămâne întregi numai nervurile frunzelor.

Mulți fermieri au avut cel puțin o dată această experiență, dacă nu chiar de mai multe ori. De exemplu, vineri după masă cultura arăta foarte bine, iar când au revenit în câmp, la începutul săptămânii următoare, au constatat că la mai mult de jumătate din plante din sola atacată au rămas întregi numai nervurile. În condiții de secetă și temperaturi ridicate, aceste insecte sunt foarte vorace. La o temperatură medie a aerului, în timpul zilei, de 20ºC, larvele viespii rapiței consumă într-o singură zi o cantitate de hrană de două ori mai mare decât masa ei. În ultimii ani, s-au înregistrat multe zile în septembrie cu temperaturi maxime de 30ºC sau chiar mai ridicate. Practic, vara se prelungește și în septembrie (uneori și în luna octombrie). Acum câțiva ani am constatat prezența insectelor adulte, în prima decadă a lunii octombrie. Cauza pentru apariția eșalonată a adulților viespii rapiței, de la începutul lui septembrie până în prima decadă a lunii octombie, este temperatura ridicată a aerului, înregistrată în aceste prime două luni de toamnă. Cum pot fermierii să-și protejeze cultura rapiței, aflată la început de drum, de atacul larvelor viespii rapiței? În primul rând trebuie tratate semințele înainte de semănat. În prezent, în România este omologată o singură substanță activă pentru tratamentul semințelor de rapiță împotriva dăunătorilor. Avantajele tratamentului semințelor sunt incontestabile și bine cunoscute de către toți fermierii, prin urmare nu consider că nu mai este necesar să le enumăr în acest articol.

Ulterior, după răsărirea plantelor, când acestea se află în primele faze de vegetație, este necesară o monitorizare zilnică a solelor cu rapiță. Nu o dată la câteva zile, și asta numai aruncând câteva priviri fugare, de la marginea solei sau din mersul mașinii. Trebuie mers pe diagonala solei, făcute observații vizuale, apoi efectuate sondaje, ca la carte, pentru a constata dacă s-a atins pragul economic de dăunare (PED), în  cazul viespii rapiței, de 2 larve/plantă. Dacă s-a constatat depășirea PED-ului se recomandă efectuarea unui tratament în vegetație cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea acestui dăunător. Nu este simplu de efectuat sondaje pentru determinarea nivelului populației larvelor viespii rapiței dintr-o anumită solă. Larvele (mai ales cele aflate în primele stadii de dezvoltare) sunt mici, în general stând pe fața inferioară a frunzelor. Având în vedere că plantele de rapiță sunt și ele mici, cine face sondajele trebuie să stea în poziție aplecată, să se uite cu atenție la frunze, pe toate fețele, și trebuie să aibă ochi buni pentru a observa larvele. Mai ales, trebuie să aibă multă răbdare. Este necesar să se facă sondaje pentru a nu exista riscul de a efectua un tratament când nu trebuie, ceea ce înseamnă risipă de bani. Dacă au apărut orificii pe frunze, nu putem ști numai din prezența acestora care este nivelul populației acestui dăunător. Pe de altă parte, dacă condițiile climatice sunt favorabile (căldură și secetă), în numai câteva zile ne putem trezi fără cultură. Atacul larvelor viespii rapiței poate să fie în vetre, dar poate să fie afectată toată sola (situații mai rare). În ambele cazuri, în loc de frunze putem vedea numai nervurile.

Ce putem face ca să scădem în timp populația viespii rapiței? În primul rând combaterea buruienilor, mai ales a celor din aceeași familie botanică cu a rapiței (crucifere), acestea putând să fie gazde intermediare pentru larvele viespii rapiței. De asemenea, distrugerea samulastrei de rapiță din culturile de grâu sau orz (care au urmat după rapiță). Rotația rapiță-păioase este des întâlnită la noi în țară. Samulastra de rapiță, la fel ca și buruienile crucifere, reprezintă gazde ideale pentru larvele viespii rapiței, adică surse de hrană. Prin combaterea buruienilor și distrugerea samulastrei de rapiță nu oferim oportunități de hrănire larvelor viespii rapiței.

O altă recomandare se referea la efectuarea arăturilor adânci, după recoltarea rapiței sau a altor crucifere, pentru a scoate larvele din sol. În prezent, mulți fermieri au înlocuit arătura cu sistemul de lucrări minime al solului. Nu în ultimul rând, se recomandă o fertilizare echilibrată pentru a asigura un start bun al plantelor de rapiță la începutul perioadei de vegetație, precum și o bună dezvoltare a acestora. O plantă bine hrănită „se luptă“ mai bine cu insectele dăunătoare, inclusiv larvele viespii rapiței. Marea barieră în realizarea unei fertilizări echilibrate, ca la carte, inclusiv aplicarea îngrășămintelor starter o reprezintă creșterea foarte mare a prețurilor la fertilizanți, mai ales la cei pe bază de fosfor și potasiu.

Efectuarea tratamentului semințelor, precum și respectarea măsurilor preventive pot să țină sub control larvele viespii rapiței, iar plantele, aflate în primele faze de vegetație, pot să aibă o creștere și dezvoltare normală. E adevărat că pentru acest lucru mai avem nevoie de ceva, de o umiditate corespunzătoare a solului. Din păcate, ultimele toamne ne-au arătat încă o dată cât de capricioasă este vremea, fie avem o secetă foarte mare, fie avem ploi prea multe, într-o perioadă scurtă de timp. Schimbările climatice favorizează, în cele mai multe cazuri, insectele dăunătoare, prin urmare cultura rapiței va fi „sub asediu“ în fiecare toamnă.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Compania Corteva Agriscience prezintă fermierii campioni la rapiță din județul Timiș. În zonă, fermierii au obținut rezultate foarte bune campania trecută și s-a dovedit că în fermele în care au fost aleși hibrizii potriviți, producțiile peste așteptări nu au întârziat să apară. Care au fost alegerile câștigătoare ale fermierilor timișoreni? Hibrizii PT298/Agile și PT303 Sclerotinia Protector, bineînțeles.

Primul fermier campion din județul Timiș este domnul Mihai Dan, societatea Transfime. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Fibiș, lucrează 800 ha și a obținut o producție de 5.300 kg/ha cu hibridul PT298/Agile. “Campania trecută am avut 260 ha cu rapiță, iar producția obținută cu hibridul PT298 pe o suprafață de 22 ha a fost de 5.300 kg/ha. Hibridul a fost semănat după orz, așa că am discuit de două ori pentru că a fost foarte mare secetă. Apoi am primit câteva ploi, am intervenit și am pregătit terenul, am fertilizat cu îngrășământ 15.40 – 200 kg/ha și am semănat la final de august. Am erbicidat preemergent, iar în stadiul de 8 frunze am administrat un fungicid și un îngrășământ pe bază de bor. Prima intervenție în primăvară a constat în fertilizare cu uree - 200 kg/ha, am mai administrat în jurul datei de 15 martie 100 kg/ha de uree, iar la începutul lunii aprilie am aplicat îngrășământ pe bază de azot și sulf – 180 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele, am administrat mai întâi un fungicid simplu, apoi constant am intervenit cu insecticide, foliare și aminoacizi, cred că o dată la 10 zile am intervenit, probabil că au fost 5-6 treceri, ultima dată am mai administrat un fungicid și un insecticid.  Cultura a fost în neirigat, iar recoltatul a avut loc la finalul lunii iunie, început de iulie și am fost mulțumit de producția obținută. În această toamnă deja am semănat rapița, hibridul PT298 pe o suprafață de 40 ha, iar PT315 pe 20 ha”, a declarat fermierul campion.

Hibrizii Pioneer PT298 și PT303 au oferit rezultate foarte bune și fermele familiei Târziu din Cenad, respectiv TSV Bilagri și Agrobilan. Domnul inginer Silviu-Vasile Târziu a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT298/Agile, pe o suprafață de 22 ha, iar domnul Vasile-Lucian Târziu a obținut 4.400 kg/ha cu hibridul PT303 Sclerotinia Protector, pe o suprafață de 85 ha. Ce tehnologie au aplicat cei doi și cât de mulțumiți au fost de rezultatele obținute, ne-a specificat domnul inginer Silviu-Vasile Târziu: “Cultura de rapiță a fost semănată după grâu și în cazul ambilor hibrizi a fost aplicată aceeași tehnologie. Mai întâi terenul a fost dezmiriștit la 25-30 cm, apoi am intervenit cu un disc fin pentru mărunțire, după care am intervenit cu un tăvălug cu pinteni, am fertilizat cu 5 zile înainte de semănat, atunci am administrat 150 kg/ha îngrășăminte NP cu sulf,  apoi am semănat, în perioada 1-10 septembrie, și am aplicat erbicid preemergent. În luna octombrie, după răsărirea frunzelor reale, am administrat 250 kg/ha de nitrocalcar, precum și un tratament cu fungicid și îngrășământ foliar pe bază bor. În primăvară am fertilizat cu       250 kg/ha de uree și am mai fertilizat o dată în luna aprilie cu nitrocalcar -150 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele, pot spune că au fost trei la număr. Prima oară am intervenit în luna martie cu un tratament pe bază de tebuconazol, amestecat cu protioconazol, împreună cu un insecticid sistemic. Al doilea tratament a fost compus din protioconazol cu procolaz, iar în luna iulie, după căderea florilor, am aplicat strobilurină împreună cu tebuconazol. Bineînțeles, din cauza apariției dăunătorilor, am aplicat insecticide sistemice și de contact, în total au fost 3 treceri. Am recoltat la final de iunie, început de iulie. În această toamnă situația este mai dificilă din cauza lipsei umidității din sol, sperăm să avem parte de precipitații pentru că am semănat PT298 – 154 ha și PT303 – 120 ha.”

În cadrul societății Maragro din Giera, județul Timiș, domnul inginer Sergiu Curchi se ocupă de o suprafață de 7.000 ha, dintre care, campania trecută, rapiță a fost semănată pe 180 ha, după grâu. Hibridul PT303 Sclerotinia Protector s-a comportat foarte bine în această fermă, media obținută fiind de 4.277 kg/ha. “În fermă au fost semănate 2.500 ha cu rapiță, hibridul PT303 ocupând o suprafață de 180 ha. În funcție de specificitatea terenului, ori am scarificat, ori am intervenit cu un utilaj topdown, apoi am fertilizat cu îngrășăminte complexe triplu 15 cu 11% sulf – 200 kg/ha, după care am efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat după data de 20 august, la 1.5 cm adâncime, 50.000 - 55.000 b.g/ha. Am erbicidat preemergent și după răsărire am administrat un tratament pe bază de tebuconazol, îngrășământ foliar pe bază de bor și insecticid de contact. După 1 martie am fertilizat cu uree 200 kg/ha, apoi a urmat o trecere cu insecticid și bor, apoi a urmat primul tratament cu tebuconazol și protioconazol, dar am folosit și un îngrășământ NPK cu aminoacizi – 3 kg/ha, de specificat că la fiecare intervenție adăugăm îngrășământ foliar pe bază de bor sau sulf. A mai urmat o administrare de îngrășământ cu azot și sulf, iar la începutul înfloritului am făcut un tratament cu strobilurină și boscalid, împreună cu insecticid sistemic și de contact. Recoltatul a avut loc la începutul lunii iulie, iar producțiile au fost mulțumitoare”, a specificat domnul Curchi. Acesta a mai adăugat faptul că și în această toamnă hibrizii Pioneer PT298 și PT303 au ocupat un loc importat în alegerile din fermă, suprafața totală ocupată de acești doi hibrizi fiind de 600 ha.

Și la rapiță, ca la orice cultură agricolă, nu se poate face producție dacă de la semănat și până la recoltare nu se intervine, pentru a avea o cultură liberă de boli, buruieni și dăunători. Mulți fermieri întreabă care sunt “secretele” unei culturi sănătoase și cu producții bune? Ei bine, specialiștii ALCEDO vă fac câteva recomandări:

Cum alegem momentul semănatului la rapiță?

Condițiile climatice pe care le-am experimentat în ultimii ani ne-au arătat că toamna “adevărată” nu mai începe la 1 septembrie… ci mult mai târziu, pentru ca precipitațiile sunt mai reduse și, ca urmare, epoca de semănat la rapiță se prelungește. Vedem, de asemenea, tot mai mulți fermieri care optează pentru semănat mai târziu, când știu sigur că urmează precipitații.

Nu de puține ori am întâlnit situația în care, în cazul semănatului devreme, după semănat vine o ploaie de 2-4 litri. O ploaie mică pornește germinația semințelor, dar nu ajută și la o bună pornire în vegetație, cultura fiind compromisă.

De aceea, alegerea perioadei de semănat trebuie să țină cont de existența condițiilor prielnice pentru o răsărire și dezvoltare optimă a culturii.

Asigură plantei necesarul nutrițional în primele faze de vegetație

Când vremea permite, semănatul trebuie făcut la o adâncime corespunzătoare, iar pentru a asigura plantei necesarul nutrițional în primele faze de vegetație se recomandă, concomitent cu semănatul, aplicarea unui fertilizant starter din gama STARTMAX sau YaraMila.

Ce trebuie făcut în preemergență la cultura de rapiță, în condiții de umiditate optimă?

Dacă după semănat avem un sol care este reavăn, cu umiditatea optimă, este bine să efectuați erbicidarea în preemergență, înainte de răsărirea culturii de rapiță, folosind erbicidul CLOMATE în doza 0,33 l/ha, pentru combaterea unui spectru larg de buruieni: turița, rocoina, traista ciobanului, pungulița, sugel, ciumăfaia, macul sălbatic, șopârlița, teișor, busuioc de câmp, zarna, iarba bărboasă, iarba vântului, firuța.

În cazul în care ați reușit să semănați și aveți o toamnă secetoasă, puteți aplica în postemergență erbicidul GALERA SUPER în doza de 0,2 l/ha, care combate foarte bine buruieni precum pălămida, mac, mușețel, turița, romanița, albăstrița, spanac sălbatic, trei-frați-pătați, știr, susai, ambrozia, hrișca, samulastra de floarea soarelui, zarna, talpa gâștei, rocoina, urzica moartă, șopârlița.

Ce facem daca avem samulastra de cereale păioase?

Pentru combaterea samulastrei de cereale păioase, dar și a unor buruieni graminee, puteți utiliza erbicidul LEOPARD 5 EC în doza de 0,7 l/ha sau erbicidul RANGO în doza de 0,75 l/ha.

Tot pentru combaterea samulastrei, dar și a buruienilor graminee anuale și perene, vă recomandăm erbicidul FUSILADE MAX, erbicid sistemic cu aplicare în postemergență.

Este foarte activ în combaterea buruienilor graminee anuale și perene din culturile de rapiță, dar și la multe alte culturi, datorită tehnologiei avansate Isolink (include surfactant și penetrant în formulare), care permite o absorbție superioară, valorificând la maxim puterea substanței active.

Doza la rapiță, la fel ca la toate celelalte culturi, este în funcție de spectrul de îmburuienare și stadiul de vegetație al buruienilor, fiind cuprinsă între 1,75 - 2 l/ha.

Cum protejăm cultura de rapiță de boli?

Pe lângă buruieni, bolile și dăunătorii sunt o problemă majoră care, în lipsa unei protecții fitosanitare, vă pot compromite cultura de rapiță.

Rețineți! Încă din toamnă este importantă aplicarea unui fungicid precum PROMINO 300 EC, în doza de 0,3-0,6 l/ha, SALVATOR 25 EW sau ZIZAN 500 SC, în doza de 0,5 l/ha, care vă asigură un control maxim asupra bolilor specifice culturii de rapiță.

Protecție cu biofungicidul POLYVERSUM

Tot în toamnă, și biofungicidul POLYVERSUM, omologat la rapiță în doza de 0,1 kg/ha, inhiba sporii unor agenți fitopatogeni și ajută la regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Primul tratament în toamnă se aplică în fenofază 4-6 frunze (BBCH 14 - 16), pentru a combate putregaiul negru (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) și a induce rezistență plantelor.

Al doilea tratament se aplică de la alungirea internodiilor și până la mai mult de 9 ramificații (BBCH 30 - 39), pentru combaterea putregaiului negru (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) și pentru regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Al treilea tratament se aplică de la începutul apariției inflorescențelor și până la fenofază când au apărut deja 50% din inflorescențe (BBCH 49 - 65), pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea).

Cum protejam cultura de rapiță de dăunători?

Ce insecte avem în toamnă? Pai, pot fi probleme cu puricii de pământ (Phyllotreta), larvele viespei rapiței (Athalia rosae), iar mai rar, însă și el face prăpăd, fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Ca insecticide recomandăm: noul FASTER MAGNUM – 0,05 l/ha, FASTER GOLD 50 EC – 0,1 l/ha, FASTER DELTA – 0,3 l/ha și MOSPILAN 20 SP – 0,15 kg/ha.

PROMINO 300 EC, SALVATOR 25 EW și ZIZAN 500 SC pot fi asociate cu un insecticid, daca în momentul aplicării fungicidului observați insecte în rapiță.

Și nu uitați de adjuvantul EASI-MIX care îmbunătățește calitatea apei utilizate la tratamentele cu produsele de protecția plantelor și a fertilizanților.

Cea mai importantă etapă premergătoare lucrării de fertilizare a culturilor este planificarea acesteia. Conceperea unui plan de fertilizare corect bazat pe principii agronomice și luând în considerare reglementările legale ,ne oferă o perspectivă asupra cantităților de elemente nutritive necesare culturii, ne facilitează alegerea formulei de îngrășământ potrivit și reprezintă baza pentru calcularea costurilor îngrășămintelor pentru fermă.

Cu ajutorul programului digital NutriGuide® acum puteți să planificați fertilizarea culturilor în doar câteva minute.

Importanța fertilizării cu NPK la rapiță !

Rapița este o cultură cu cerințe ridicate față de nutrienți. Asigurarea unui nivel optim de elemente nutritive pentru o dezvoltare normală a plantelor în toamnă este o condiție esențială pentru obținerea unor randamente ridicate.

Aportul de azot, fosfor și potasiu aplicat odată cu fertilizarea din toamnă trebuie să asigure plantelor o nutriție echilibrată din primele stadii de creștere, astfel încât plantele să dezvolte o tulpină și un sistem radicular puternic la intrarea în iarnă .

Fertilizarea cu azot – cantitatea de azot disponibilă pentru plante nu trebuie să depășească  40-50 kg N s.a/ha, ceea ce este suficient pentru ca planta să dezvolte 8-12 frunze înainte de iernare. Excesul de azot duce la creșterea excesivă a plantelor, rezistența redusă la temperaturi scăzute și favorizează apariția bolilor și dăunătorilor.

Fosforul este important pentru dezvoltarea rădăcinilor și a plantelor încă din primele etape de creștere.

Potasiul îmbunătățește regimul hidric al plantei, rezistența la stres și toleranța la temperaturi scăzute a culturi.

Întreaga cantitate de fosfor și potasiul este aplicată odată cu fertilizarea din toamnă.

Deficiența de fosfor pe soluri acide, compacte sau cu exces de umiditate si la temperaturi scăzute este evidențiată prin colorarea frunzelor în violet încă din toamnă.

Sulful este un alt element important pentru rapița. Plantele au nevoie de aproximativ 30-40 kg S/hectar. Deficiența de sulf poate să apară și în toamnă, ceea ce justifică aplicarea unei doze din toamnă și suplimentarea acesteia împreună cu azotul la începutul sezonului de vegetație în primăvară.

Îngrășămintele Complexe NPK de la LAT Nitrogen conțin sulf, facilitând o nutriție echilibrată pentru un start optim al culturii de rapiță.

Aplicarea înainte de semănat a îngrășămintelor tip NPK cu o solubilitate mare în apă , încorporate corespunzător este importantă deoarece rapița  își formează mugurii lăstarilor laterali  până în stadiul de 10 frunze ,din care în primăvară se vor forma ramificațiile cu sistemul floral.

Evitarea deficienței de elemente nutritive în acest stadiu este importantă pentru consolidarea potențialului productiv.

Recomandare

Pentru o planificare rapidă și corectă a fertilizării culturilor vă sfătuim să vă creați un cont gratuit și să utilizați programul digital ,,NutriGuide®- Consilierul online în nutriția plantelor,, de la LAT Nitrogen.

Pentru informații despre produse și tehnologii puteți accesa situl www.lat-nitrogen.com

După un început de an mai ezitant din punct de vedere pluviometric, luna aprilie a adus în mai toată țara ploi ce au redat speranța în culturile de toamnă.

Dar, odată cu ploile, evident crește și riscul de apariție a bolilor, iar de această dată riscul se concretizează, fie că vorbim de făinare și rugini la cereale sau de sclerotinia la rapiță, și impactul cu siguranță va fi unul vizibil.

Sclerotinia sclerotiorum – Putregaiul alb este boala ce poate aduce cele mai multe pierderi productive și, mai grav, nu doar pentru cultura actuală, ci și o infectare cu scleroți pe viitor, ce va crea presiune pentru culturile cu aceeași sensibilitate, precum floarea-soarelui, soia, lucernă, mazăre, iar în foarte multe cazuri, unde rotația este deficitară, chiar rapiță.

Ciuperca rezistă în sol sub formă de scleroți 5-6 ani. Primăvara, din scleroți apar apotecile (discuri de culoare bej de forma unor ciuperci care apar la suprafața solului, care eliberează sporii în atmosferă). Cu 10 zile înainte de înflorire, se pot observa în lan apotecile. Sporii produși de apotecii nu pot infecta direct frunzele sau tulpinile. Au nevoie de un substrat alcătuit din petale moarte sau altă sursă de materie organică pentru a germina, crește şi penetra țesuturile plantelor de rapiță. Sporii sunt viabili 21 de zile şi, pentru a infecta plantele, au nevoie de umiditate provenită din ploi sau rouă, care să mențină umede frunzele sau tulpinile timp de 2 - 3 zile. La 8 - 10 zile de la înflorire, când petalele încep să cadă, se produce și infecția frunzelor: petalele cad pe frunze și rămân la suprafața acestora, de unde miceliul ciupercii colonizează limbul frunzei, apoi pețiolul și, în final, tulpina, unde formează un manșon alb.

De cele mai multe ori se observă la baza tulpinii, imediat deasupra solului, zone cu aspect de „opărit“ (țesut decolorat care pare a fi imbibat cu apă) care se acoperă, pe vreme umedă sau la densități mari, când baza plantelor se usucă mai greu, cu o pâslă albă, cu aspect vătos – miceliul ciupercii. În această pâslă se formează corpuri mici, negre, tari – scleroții ciupercii. Scleroții pot fi găsiți şi în interiorul tulpinii, dacă se efectuează o secțiune longitudinală la nivelul zonei atacate. După formarea manșonului de pâslă, țesuturile tulpinii sunt distruse, iar planta nu mai este aprovizionată cu apă deasupra locului în care s-a manifestat atacul pe tulpină.

Boala trece ușor de la o plantă la alta prin miceliul alb vătos. Din această cauză, plantele atacate se îngălbenesc și se ofilesc. Pe silicvele formate, atacul se manifestă prin prezența manșonului alb, caracteristic. În urma atacului, silicvele se decolorează și se pot deschide prematur.

Cea mai puternică metodă pentru a putea controla aceasta boală o reprezintă rezistența genetică, iar în urmă cu 3 ani compania Corteva Agriscienc a adus pe piață singurul hibrid cu rezistență la Sclerotinia, PT303 prin brandul SCLEROTINIA PROTECTOR, care va face diferența în câmpurile fermierilor anul acesta. Desigur, rezistența genetică nu trebuie confundată cu imunitatea, ea trebuie ajutată de rotația culturii și de tratamente chimice.

Prin urmare, fermierii din România au un ALIAT în lupta cu această boală periculoasă: PT303, hibridul cu cel mai ridicat potențial de producție, care oferă fermierilor șansa de a rupe ciclul de înmulțire al acestei boli și de infestare a solului cu scleroți.

Pentru acei fermieri care doresc producții record și nu pot realiza o rotație corespunzătoare, cea mai bună șansă la producții record o reprezintă hibridul PT303 SCLEROTINIA PROTECTOR.

Andrei CIOCOIU

Category Marketing Manager Seeds – Corteva Agriscience România și Moldova

Controlul eficient al dăunătorilor din cultura de rapiță este esențial pentru obținerea de producții mari și de calitate superioară, asigurând astfel un profit consistent an de an fermierilor români.

Printre dăunătorii cei mai periculoși, ce produc pagube importante în culturile de rapiță și sunt dificil de controlat, putem aminti: Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei) și Aphis spp. (afide).

Plutella xylostella (molia verzei) este unul dintre cei mai periculoși dăunători din culturile de crucifere, pentru că poate compromite total cultura de rapiţă în toamnă prin defoliere, iar atacul dăunătorului în primăvară poate produce pagube de până la 50% din recoltă.

Dăunătorul s-a înmulţit excesiv în ultimii ani, fiind dificil de controlat cu produsele autorizate în prezent (piretroizi, acetamiprid), deoarece ponta depusă este numeroasă, este plasată pe partea inferioară a frunzelor şi adulții au mobilitate mare.

Atacul puternic de Plutella xylostella din toamna anului trecut, în majoritatea zonelor ţării, indică o presiune mare de dăunare în primăvară, iar condiţiile climatice din timpul toamnei și iernii (toamna lungă și secetoasă și iarna blândă) menţin sursa biologică ridicată a dăunătorului.

Asociațiile de fermieri au solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii în găsirea unei soluții eficiente de control al acestui dăunător, astfel că autoritatea a avizat folosirea în situații de urgență fitosanitară a insecticidului Exirel® pentru cultura de rapiță, pentru combaterea dăunătorilor: molia verzei (Plutella xylotella), gândacul lucios al rapiței (Meligethes aeneus), gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceuthorrhynchus napi) și afide (Aphis spp.).

Exirel® este cel mai NOU insecticid omologat de FMC România, cu un nou mod de acțiune, diferit de cel al majorității insecticidelor existente în piață, motiv pentru care este un real ajutor pentru fermieri în rezolvarea anumitor probleme de rezistență a dăunătorilor. Insecticidul EXIREL® (substanța activă cyantraniliprol 100 g/l) are acțiune sistemică, se aplică foliar și controlează cei mai importanți dăunători din cultura de rapiță, având un spectru larg de combatere asupra speciilor de insecte care defoliază, înțeapă și sug.

Produsul are acţiune ovicidă, larvicidă şi reduce populația de dăunători adulți. Comportamentul insectei este rapid modificat la câteva ore după expunerea la substanţa activă cyantraniliprol (cyazypyr®), rezultând oprirea rapidă a hrănirii, paralizia și, în final, moartea insectei. Larvele paralizate pot rămâne pe plante chiar și câteva zile în zona atacului (1-3 zile), iar dăunătorii sunt controlați în totalitate după 3-6 zile de la aplicare, în funcție de specia acestora. Timpul de acţiune este de până la 14-21 zile, depinzând de: dăunătorul ţintă, stadiul de vegetație şi presiunea de atac a dăunătorilor.

Autoritatea fitosanitară recomandă aplicarea insecticidului Exirel® la semnalarea dăunătorului în cultura de rapiță și numai atunci când se depășește pragul economic de dăunare. Acesta este de 2-3 larve/plantă pentru Plutella xylostella; 1-2 adulți/plantă pentru Ceutorrynchus napi, iar pentru Meligethea aeneus: 1 adult/plantă, când mugurii florali sunt acoperiți de frunzele terminale, şi de 2-3 adulți/plantă, când mugurii florali sunt vizibili – înainte de înflorire. Doza recomandată de aplicare a insecticidului Exirel® este de: 0.5 l/ha pentru Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorrhynchus napi (gărgăriţa tulpinilor), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei) și, respectiv, de 0.75 l/ha pentru controlul afidelor (Aphis spp.).

Folosirea insecticidului Exirel®, prin modul său unic de acțiune, contribuie la reducerea apariţiei rezistenţei dăunătorului la piretroizi sau neonicotinoide, cunoscută fiind capacitatea mare de adaptare la insecticide a moliei verzei (Plutella xylostella). Totodată, reduce numărul de tratamente şi intrări în parcele, protejază entomofauna utilă (polenizatori, paraziți și prădători naturali ai dăunătorilor) și mediul înconjurător.

Gândacul lucios al rapiței este un dăunător foarte răspândit în toate zonele din România. Gândacul atacă diferite specii de crucifere (specii cultivate şi buruieni) şi este periculos în toate stadiile de dezvoltare. Adulţii consumă anterele, petalele şi polenul bobocilor florali, distrugându-i, iar larvele se hrănesc doar cu organele florale ale plantelor din familia crucifere. La o infestare puternică, pe un boboc floral se pot găsi 10-15 larve.

Adulţii de Ceutorrynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) rod frunzele și vârful tulpinii, producând perforații. Femelele depun ouăle în măduva tulpinii, iar larvele eclozate sapă galerii în tulpină și se hrănesc cu măduva tulpinilor.

În urma atacului, se formează gale/umflături, iar tulpina se deformează și uneori crapă. Plantele atacate devin vulnerabile la cădere și ramifică bogat, nu formează silicve sau acestea sunt seci.

Insecticidul Exirel® poate fi folosit în situații de urgență pentru controlul acestor patru dăunători deosebit de periculoși la cultura de rapiță, în perioada 29 martie – 26 iulie 2023. Insecticidul Exirel® este omologat în prezent în România pentru controlul celor mai importante insecte defoliatoare: lepidoptere, diptere, cicade și specii selective de coleoptere din culturile de pomi fructiferi și viță-de-vie, pentru care se poate aplica conform recomandărilor din eticheta produsului.

Mai multe informații despre dăunătorii din cultura de rapiță și insecticidul Exirel® puteti găsi aici: fmcagro.ro

Temperaturile neobișnuit de ridicate din această perioadă a anului în mai toate regiunile agricole din România au favorizat dezvoltarea uneori excesiva a culturilor de toamnă.

Această stare de vegetație continuă implică și absorbția mai multor elemente nutritive în această perioadă.

Cantități semnificative de elemente nutritive sunt absorbite de către plante când temperatura atinge și depășește pragul de 5°C în primi 5 cm de sol .

Unele culturi de rapiță și de grâu prezintă simptome de deficiență a elementelor nutritive, în special azot(N).Aceste simptome se manifestă prin decolorare a frunzelor în nuanțe verde pal sau gălbui urmate de o dezvoltare mai slabă a culturii .  

Azotul nitric este absorbit direct de rădăcina plantei și este singura formă de azot pe care planta o poate absorbi la temperaturi scăzute ale solului. O mineralizare semnificativă a azotului din sol începe doar la o temperatură de 5-8° C în sol.

La cultura de rapiță

• În primăvară cultura de rapiță trebuie să își înlocuiască prin creșteri noi foliajul dezvoltat în toamnă pierdut ca urmare a înghețului;
• La calcularea dozelor de azot din primăvară trebuie avut în vedere gradul de dezvoltare al plantelor;
• O cultură de rapiță cu 30 plante/m² cu plante ce au 6-8 frunze și un diametru al coletului de 10 mm a absorbit din sol în perioada de toamnă aprox. 40-50 kg s.a N/ha, iar o cultură similară care are 10-12 frunze a absorbit peste 100 kg s.a N/ha din toamnă;
• O cultură de rapiță bine dezvoltată, în primăvară are nevoie de o fertilizare cu aprox. 50-70 kg N s.a /ha;
• O cultură de rapiță mediu dezvoltată are nevoie de un aport de azot în primăvară de aprox. 70-80 kg N s.a /ha;
• Ceea mai mare cantitate de azot, în primăvară, se aplică culturilor slab dezvoltate și pot ajunge la cantități de 80-100 kg N s.a/ha;
• Toată cantitatea de azot necesară culturii trebuie aplicată în două doze până la sfârșitul lunii Martie atunci când încep creșterile vegetative intense;
• Sulful (S) este unul dintre cele mai importante elemente nutritive pentru cultura rapiței. Pentru fiecare 10 kg de N s.a. aplicat trebuie luat în calcul și aplicarea a 1 kg de S s.a (2,5 SO3). Astfel putem aplica până la 50-70 kg s.a S/ha în timpul vegetației.

Recomandăm aplicarea produsului NAC 27 N (nitrocalcar) în doza de 200-400 kg/ha în funcție de necesarul culturii.

Creșterea eficienței fertilizării cu ajutorul instrumentelor digitale!

Prețurile îngrășămintelor au atins cote nemaivăzute, de aceea planificarea corectă a fertilizării pentru obținerea unor randamente maxime este prioritară.

Cum aflăm de ce cantitate de îngrășăminte avem nevoie?

La calcularea necesarului de îngrășăminte trebuie luate în considerare mai multe aspecte, cum ar fi particularitățile solului, consumul specific al plantelor, tipul de îngrășăminte folosit, etapa de dezvoltare a plantelor etc. În plus, momentele optime de aplicare sunt importante, pe de o parte, trebuie respectată legislația, pe de altă parte eficiența îngrășămintelor aplicate depinde de capacitatea plantelor de a prelua substanțe nutritive. Este oare posibil să luăm în considerare atât de mulți factori la planificarea fertilizării?

Echipa de experți agronomi din cadrul Borealis L.A.T a dezvoltat programul de planificare a fertilizării NutriGuide®. Aceasta este un program digital disponibil pe internet în mod gratuit , care poate gestiona cu ușurință planificarea fertilizării culturilor din fermă. De la fertilizarea cu complexe NPK până la fertilizarea simplă cu N, NutriGuide® calculează necesarul de elemente nutritive pe baza consumului specific al plantelor, alege cel mai potrivit produs Borealis L.A.T și oferă o listă a produselor recomandate pentru ca utilizatorul să poată comanda ușor si rapid necesarul de îngrășăminte.

După numeroase provocări din cauza pandemiei și a războiului, numai de secetă nu mai aveau nevoie fermierii! Aceasta este o scurtă sinteză a discuției avute cu tânărul fermier Cosmin Iancu din comuna Grădiștea, județul Ilfov. Orientat mereu spre performanță, acesta este bine ancorat în realitatea din brazdă și, chiar dacă a obținut producții bune la culturile de toamnă, este rezervat cu privire la balanța pe care o va avea în fermă la finalul anului agricol, iar acest lucru se întâmplă din cauza secetei care a afectat porumbul și floarea-soarelui.

Tehnologie ca la carte

Pentru mulți agricultori, culturile de toamnă sunt singurele care vor aduce profit anul acesta, deși și în multe ferme producțiile au avut de suferit din cauza capriciilor vremii. În ceea ce-l privește pe Cosmin, din totalul de 1.100 ha pe care le lucrează a avut 600 de hectare însămânțate cu culturi de toamnă, respectiv rapiță și grâu.

Cultura vedetă din ferma sa a fost, și cel mai probabil așa va fi până la finalul anului agricol, rapița. A avut 220 ha semănate cu rapiță și a ales hibrizi Pioneer și a obținut producții mulțumitoare și datorită condițiilor climatice optime în momente cheie de dezvoltare a culturii. Media obținută pe fermă a fost de 4.500 kg/ha, însă a avut și vârfuri de producție, iar pe o solă de 35 ha, unde a semănat hibridul PT298, a recoltat 5.080 kg/ha. Pentru această performanță, Cosmin a fost inclus de compania Corteva Agriscience în topul Fermierilor campioni.

„Pot spune că în ceea ce privește rapița ne-a binecuvântat Dumnezeu și am avut apă în momentele cheie și în special înainte și imediat după semănat. Acele puține precipitații au valorificat potențialul hibrizilor aleși și au contribuit la eficiența inputurilor aplicate. Nu am făcut rabat, am aplicat o tehnologie corespunzătoare de la A la Z, pot spune. Am ales sămânță tratată cu insecticid, am aplicat erbicide, insecticide și fungicide pentru a proteja cultura pe tot parcursul vegetației. Costurile inputurilor au avut o creștere exagerată, creștere ce nu s-a văzut și la valorificarea mărfii. Știm ce a însemnat pentru un fermier creșterea costurilor cu 300% la îngrășăminte și partea rea de acum vine, pentru că mulți dintre noi ne-am descurcat anul trecut, am achiziționat îngrășămintele înainte de scumpirile majore și declanșarea conflictului din Ucraina și am produs la un cost, să nu-i spun mic nici mare, ci unul mediu, față de ce s-a întâmplat cu acei fermieri care au cumpărat îngrășămintele în primăvară. La rapiță noi am fertilizat, așa cum facem mereu, în urma studiilor agrochimice, iar cultura a primit fix ceea ce avea nevoie. Da, producțiile au fost bune, iar de data aceasta rapița chiar a fost cultura vedetă“, a declarat tânărul fermier.

Orientat să facă cele mai bune alegeri, Cosmin a aplicat o tehnologie căreia nu i-a lipsit nicio verigă și, mai mult decât atât, a vândut întreaga cantitate de rapiță pe care a obținut-o la momentul potrivit și a obținut un preț mulțumitor.

„La cereale alegem de câțiva ani doar soiuri franțuzești pentru că au confirmat în anii secetoși, iar în anii cu precipitații diferențele de producție au fost foarte mari. Se vede atunci când în spatele unor soiuri se află o companie ce investește în cercetare și spun asta cu părere de rău în ceea ce privește genetica românească pentru că a rămas mult în urmă. Nici aici nu am făcut rabat la nimic din ceea ce înseamnă tehnologie, iar acest lucru s-a văzut la proba cântarului, media pe fermă fiind de 6.800 kg/ha. O mare parte din producția de grâu încă o avem pe stoc, încerc să-l mai ținem deoarece în timpul campaniei apare această speculă și întotdeauna prețurile se prăbușesc, apar blocaje logistice din portul Constanța care conduc la o situație neplăcută“, a mai declarat tânărul agronom.

Incertitudine la floarea-soarelui și porumb

În ceea ce privește porumbul și floarea-soarelui fermierul este destul de rezervat pentru că, din cauza secetei, culturile nu arată deloc bine și există foarte mari diferențe de la o tarla la alta. Seceta pedologică și atmosferică a făcut ca porumbul să nu se dezvolte corespunzător; cu toate acestea, culturile nu se prezintă la fel de rău ca în alte zone ale țării, unde deja au desființate.

„Sunt foarte multe lanuri pârjolite, în care porumbul nu a legat. Am văzut în câmp știuleți care nu au vârfurile bine polenizate. Asta înseamnă că, în momentul cheie al polenizării, temperaturile înregistrate au fost foarte ridicate și viabilitatea polenului a fost redusă, rezultând știuleți parțial sterpi. La floarea-soarelui vom avea producții cât de cât acceptabile, dar la porumb deranjul este destul de mare“, a mai spus Cosmin.

Întrebat de problema irigațiilor și dacă crede că în următorii 10 ani va avea irigații în zonă, acesta este mai mult decât sceptic că se va întâmpla acest lucru, chiar dacă în vechiul regim politic câmpurile pe care el le lucrează acum erau irigate. În aceste condiții, consideră faptul că producțiile cu care erau fermierii obișnuiți nu se vor mai realiza ori va fi din ce în ce mai greu să se obțină recorduri, motiv pentru care fiecare agricultor trebuie să fie atent cum își administrează ferma și cum gestionează marfa pe care o obține pentru a rămâne rentabili.

„Răul de-abia acum începe pentru că prețurile la îngrășăminte s-au mărit, toate produsele de protecția plantelor vor avea o creștere a prețurilor de cel puțin 15-20%, iar în condițiile în care noi, fermierii, vom avea producții de 1-2 t/ha sau chiar deloc, cu ce vom începe noul an agricol? Am mai spus de multe ori: să ne ferească Dumnezeu să se întâmple un dezastru climatic la costurile de producție pe care le avem! Nu este ușor să investești 6.000-7.000 lei pe hectar și producțiile obținute să le valorifici la un preț ce se află în scădere. Noi discutăm despre Ucraina, despre toată lumea, numai despre noi nu! Pentru că, de fapt, ceea ce se întâmplă peste graniță este încă o piedică în activitatea noastră“, a conchis Cosmin Iancu.

Larissa DINU

Pentru mulți fermieri din țară, anul agricol 2021-2022 este mai mult decât o provocare. Prețul inputurilor, schimbările din piața agricolă mondială, dar și vremea capricioasă au fost doar câteva dintre motivele ce le-au solicitat o atenție sporită. Un motiv de bucurie au fost producțiile obținute la culturile de toamnă, iar pentru mulți dintre fermieri, rapița a fost și va rămâne în acest an cea mai profitabilă cultură. Și fermierii din Transilvania care au ales hibrizii de rapiță Pioneer, dintre care amintim PT298, PT303 și PT275, au obținut producții de peste 4 t/ha. Mai jos, compania Corteva Agriscence prezintă rezultatele câtorva dintre ei.

Domnul Laslo Iosif Andronic din Iernut, județul Mureș, a obținut în acest an 5.000 kg/ha cu hibridul PT275. Lucrează 70 ha, iar după recoltatul grâului, pe 20 ha, a semănat rapiță. “Terenul a fost dezmiriștit și foarte bine pregătit pentru semănat. Am administrat 350 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0, înainte de semănat, am încorporat cu o freză, iar lucrarea de semănat a avut loc începând cu finalul lunii august. Am erbicidat, am aplicat și un insecticid în stadiul de 2-3 frunze. În primăvară am mai fertilizat în două tranșe cu 150 kg/ha de uree și 150 kg/ha de azot. Apoi am intrat de mai multe ori în cultură, am aplicat 2 insecticide, 2 fungicide, îngrășăminte foliare pe bază de bor, dar nu pe toată suprafața, deci zic că am aplicat o tehnologie foarte bună și atunci când a trebuit. Am avut o producție foarte bună, iar recoltatul a avut loc începând cu 10 iulie. Pentru toamna aceasta am ales hibrizi Pioneer® pentru o suprafață de 30 ha. Sper să putem semăna și să obținem o producție la fel de bună, pentru că este una mulțumitoare”, a declarat domnul Andronic.

Tot o producție 5.000 kg/ha a recoltat și domnul Gabor Lehel, de această dată rezultatul fiind obținut cu hibridul PT303. Acesta își desfășoară activitatea în județul Covasna și lucrează 150 ha. “Am avut 50 ha cu rapiță, semănată după grâu. Terenul a fost scarificat și pregătit cu freza, după care am semănat în data de 25 august. Nu am fertilizat în toamnă, deoarece înainte cu un an am administrat gunoi de grajd, cca. 100 t/ha, pe acel teren. Am aplicat în schimb regulator de creștere, în două tranșe și am dat un foliar pe bază de bor. În luna februarie am fertilizat cu nitrocalcar – 200 kg/ha, după care în aprilie am erbicidat și am aplicat un insecticid, precum și un foliar pe bază de bor. În luna mai am fertilizat cu 200 kg/ha de nitrocalcar, după care am mai intervenit cu un insecticid și un erbicid. Pentru că încă a fost verde cultura, am recoltat la final de lună iulie. A fost un an bun, fără probleme și cu producție foarte bună, în unele parcele chiar am depășit 5 t/ha, ceea ce este un record pentru mine”,  a punctat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că în această toamnă va semăna 50 ha cu rapiță, dintre acestea, pentru 30 ha a ales hibridul PT303.

Cu producția de 4.990 kg/ha obținută cu hibridul PT298, fermier campion a devenit și domnul Ciprian Bîrlean. “Lucrez 312 ha, dintre care 32 ha au fost semănate cu rapiță, după cultura de grâu. După recoltatul acestuia am dezmiriștit, am făcut lucrările de pregătire și am aplicat îngrășământ triplu 15 – 300 kg/ha. Am semănat în data de 27 august, iar în toamnă cultura a mai primit un erbicid și un insecticid. Apoi, în data de 10 martie am fertilizat cu azot -150 kg/ha, iar a doua fertilizare a constat în aplicarea a 100 kg/ha de îngrășământ pe bază de sulf. Am mai aplicat și două tratamente, unul cu insecticid și fungicid și celălalt cu insecticid ș erbicid. În zonă am avut ploi la timp, deci ne-a ajutat acest lucru și cultura s-a comportat bine și am obținut o producție mulțumitoare. Am recoltat în data de 7 iulie, iar în această toamnă voi semăna 20 ha cu rapiță pentru care am ales PT298, dar și un hibrid nou”, a afirmat fermierul campion.

În localitatea Daia Romana din județul Alba își desfășoară activitatea fermierii Ioan și Nicolae Gherghin. Lucrează 350 ha, iar hibridul PT303 le-a oferit o producție de 4.800 kg/ha, pe o suprafață de 35 ha. “Am semănat rapița după orz. Am avut posibilitatea să administrăm gunoi de grajd – 60t/ha și am arat, apoi am pregătit terenul și am semănat la finalul lunii august, atunci am mai administrat îngrășământ triplu 15 – 150 kg/ha. În primăvară am administrat un erbicid, apoi insecticidul Inazuma®, la început de aprilie, după aceea, la înflorit am administrat din nou Inazuma® și fugicidul Capartis®, plus îngrășământ foliar. Am mai fertilizat în două treceri, prima oară în martie cu 120 kg/ha de azot, și a doua tranșă de 120 kg/ha, tot de azot, am aplicat-o după o lună.  Cultura s-a comportat foarte bine, producția a fost peste media locală și chiar neașteptat de bună, așa cum am constat la începutul lunii iulie, atunci când am recoltat”, a declarat Ioan Gherghin. Mulțumiți de producțiile obținute cu hibrizii Pioneer®, cei doi fermieri au ales ca în această toamnă să semene rapiță pe cca. 100 ha, iar dintre alegerile dumnealor nu avea cum să lipsească PT303.

Doamna Ioana Dorina Valea din localitatea Benic, județul Alba, a obținut o producție de 4.705 kg/ha cu hibridul PT303. “În cadrul societății Cereal Benic lucrăm 140 ha, iar cu rapiță am semănat anul trecut 34 ha. Grâul a fost cultura premergătoare, efectuăm lucrări minimum tillage, deci am pregătit terenul corespunzător, am fertilizat cu îngrășământ triplu 14 - 280 kg/ha și apoi am semănat pe 22 august. În primăvară am aplicat un tratament cu erbicid, insecticid și fungicid și am mai fertilizat în două treceri cu câte 200 kg/ha de nitrocalcar, substanță brută. La înflorit am aplicat un insecticid și un fungicid, iar plantele s-au comportat foarte bine. Pot spune că am avut o producție foarte bună. În această toamnă vom semăna în jur de 50 ha cu rapiță și am ales deja hibridul PT303”, a specificat doamna Ioana Dorina Valea.

Tot în județul Alba, de această dată în localitatea Vințu de Jos, își desfășoară activitatea Emil Marian și Raluca. Au ales hibrizii Pioneer® pe aproape toată suprafața cultivată cu rapită, iar cu hibridul PT303 au obținut o producție de 4.520 kg/ha pe o suprafață de  26 ha, devenind astfel fermieri campioni.

Un alt fermier campion din centrul țării este și domnul Ioan Călin Boar. Acesta își desfășoară activitatea în județul Mureș și lucrează 470 ha. A ales hibridul de rapiță PT298 pentru 45 ha și a obținut o producție de 4.200 kg/ha. “În principal am semănat rapița după grâu, dar am avut și monocultură. În ceea ce privește lucrările agricole, mai întâi am dezmiriștit, apoi am scarificat și am pregătit terenul cu freza, într-o singură trecere. Am semănat în 28 august, atunci am și fertilizat cu 400 kg/ha de îngrășământ 16.16.16. Tot în toamnă am mai fertilizat cu un îngrășământ pe bază de sulf și am erbicidat. După aceea, în primăvară, am mai fertilizat în două treceri și am aplicat trei tratamente. A fost necesară intervenția cu insecticid și fungicid, iar la două dintre intervenții am adăugat și îngrășământ foliar”, a precizat domnul Boar. Fermierul campion a mai adăugat faptul că a recoltat rapița începând cu data de 16 iulie, iar în această toamnă va alege hibridul PT303 pentru 30 ha.

În cadrul societății Semagroserv din județul Alba, domnul inginer Vasile Bișboacă lucrează 420 ha, dintre care 78 ha le-a semănat în acest an cu rapiță. Pe o suprafață de 19 ha avut hibridul PT275 și a obținut o producție de 4.125 kg/ha. “Rapița a fost semănată după grâu, astfel că terenul a fost arat, apoi pregătit cu discul și combinatorul. Am fertilizat cu  200 kg/ha de îngrășământ 8.24.0, după care am semănat pe 20 august. Tot în toamnă am aplicat un regulator de creștere, un insecticid și un erbicid. În primăvară am mai fertilizat în două treceri, 200 kg/ha de nitrocalcar și 150 kg/ha de azot cu sulf. Am mai aplicat un regulator de creștere, un îngrășământ foliar pe bază de bor, două insecticide și un fungicid. Cam aceasta a fost toată tehnologia, după care am recoltat începând cu 1 iulie. Una peste alta a fost o producție bună și cred că toamna aceasta voi semăna în jur de 80 ha cu rapiță, iar pe 30 ha voi semăna hibridul PT303”, a subliniat fermierul campion.

De pe câmpurile din județul Suceava și până la cele din județul Giurgiu, din Arad și până în Teleorman ori Giurgiu, hibridul PT303 a dovedit în acest an că poate oferi producții ridicate, iar agricultorii să fie mulțumiți de performanțele acestuia, deci să devină fermieri campioni. De aceea, compania Corteva Agriscience face cunoscute experiențele lor și continuă prezentarea tehnologiilor aplicate în ferme.

“Putem spune că PT303 și PT298 reprezintă inovația de ultimă generație a companiei Corteva, iar acest lucru este dovedit de caracterele speciale pe care le au. Dacă ar fi să rezum, PT303 este un hibrid unic în Europa tocmai datorită toleranței deosebite pe care o are la agentul patogen Sclerotinia sclerotiorum. Prezintă o toleranță în proporție de 90% la putregaiul alb al rapiței, deci 90% din plante nu vor prezenta fenomenul de Sclerotinia, după cum și fermierii campioni au observat în lanuri. Diferența de 10%, în cazul în care va fi afectată de acest agent patogen, veți observa că infecția va fi atât de mică încât pagubele vor fi nesemnificative. De aceea spunem că a avea în cultură un hibrid cu o toleranță atât de mare reprezintă cartea câștigătoare. PT303 este un hibrid robust, înalt și vine la pachet cu tratamentul Lumiposa, care îi asigură o protecție ridicată la principalii dăunători de sol, până în faza de 4 frunze ale culturii. Practic, în acea perioadă fermierii pot supraveghea și alte lucrări ale câmpului și nu sunt presați de aplicarea tratamentelor de corecție în cultura de rapiță. Ce mai trebuie știut despre acest hibrid este că în primăvară va avea o creștere mai lentă, deci va fi mai puțin expus riscului care apare din cauza posibilelor etape de îngheț târziu. Însă are o înflorire mai timpurie ceea ce înseamnă că va evita perioadele cu temperaturi ridicate care nu sunt tocmai folositoare acestei faze de dezvoltare a culturii. Deci, alegeți acest hibrid pentru siguranță și productivitate mare”, a declarat Liliana Ciulu, director de vânzări Corteva Agriscience.

În cadrul societății Nord Intermed Consulting, domnul Dănuț Nichifor Savu, din localitatea Dornești, județul Suceava, lucrează 460 ha. A semănat rapiță pe 138 ha, iar pe cele 50 ha unde a avut hibridul PT303 a obținut o producție de 4.544 kg/ha. “Am semănat rapița după grâu, astfel că terenul a fost dezmiriștit, apoi am arat, am pregătit cu freza și am semănat. Campania de semănat a debutat în a doua jumătate a lunii august, atunci am fertilizat cu 350 kg/ha îngrășământ complex triplu 16. În toamnă am mai administrat un erbicid, dar și un tratament cu insecticid și foliar pe bază de bor. În primăvară au fost necesare mai multe intervenții, 4 la număr, ce au cuprins insecticide, fungicide, precum și foliare pe bază de sulf, azot și bor. Am mai fertilizat în două etape, prima trecere a avut loc la începutul lunii aprilie și am aplicat 300 kg/ha de sulfat de amoniu, iar la a doua trecere am mai aplicat 80 kg/ha de sulfat de amoniu. Recoltatul l-am început în data de 13 iulie și pot spune că am avut o producție bună, mai ales ținând cont de tot ceea ce s-a întâmplat în acest an agricol în zona noastră. Am fost mulțumit de producția recoltată cu hibridul PT303 și de aceea în aceasta toamnă voi semăna 70 ha cu acest hibrid, ceea ce înseamnă jumătate din suprafața dedicată rapiței”, a afirmat fermierul campion din județul Suceava.

În cadrul societății Geo&Costi Agrar, domnul Gheorghe Preda a obținut o producție medie 4.250 kg/ha cu hibridul PT303. Acesta își desfășoară activitatea în comuna Șindrilița, județul Ilfov, iar în acest an a avut rapiță pe 420 ha, dintre care 250 ha au fost semănate cu hibridul PT303, după grâu. “Am dezmiriștit și pregătit terenul corespunzător pentru semănat, a urmat un moment de pauză, după care am fertilizat cu îngrășământ complex 18.46.0 – 250 kg/ha, apoi am intervenit cu un disc mare și am semănat în perioada 5-7 septembrie, optând pentru norma de sămânță de 50-55 b.g/mp. Tot în toamnă am aplicat un erbicid preemergent, dar și un antigramineic. În primăvară am aplicat mai întâi un insecticid și un îngrășământ pe bază de sulf, apoi, la începutul lunii aprilie, am intervenit cu un tratament cu fungicid, insecticid și îngrășământ foliar pe bază de bor. Am fertilizat la începutul lunii martie cu 200 kg/ha de uree, iar după două săptămâni a mai urmat o administrare cu azotat de amoniu – 200 kg/ha. Am mai aplicat un insecticid de contact, un fungicid și încă un insecticid. Am recoltat în a doua jumătate a lunii iunie și pot spune că am fost mulțumit de producție”, a specificat fermierul campion. Client fidel al geneticii Corteva Agriscience, domnul Preda a ales și pentru această toamnă hibrizii PT303 și PT298, pe care îi va semăna pe o suprafață de 300 ha, din totalul de 400 ha destinat culturii de rapiță.

În județul Arad, localitatea Horia, își desfășoară activitatea fermierul Aurel Luca. În cadrul societății Terracult acesta lucrează 6.615 ha, iar anul acesta a avut 2.263 ha cu rapiță. Pe o suprafață de 90 ha a semănat hibridul PT303 și a obținut o producție de 4.000 kg/ha. “Planta premergătoare a fost grâul, de aceea am făcut o lucrare de bază cu un tigger, apoi am intervenit cu discul și am erbicidat unde a fost cazul și am administrat DAP 18.46.0 – 120 kg/ha, dar și o trecere cu sare potasică  - 60 kg/ha, am încorporat cu discul și apoi am semănat începând cu data de 1 septembrie. Tot în toamnă am mai erbicidat și am efectuat un tratament cu fungicid, un insecticid piretroid și îngrășământ foliar pe bază de bor. În primăvară am fertilizat cu sulfat de amoniu 20.24 – 160 kg/ha, dar și cu îngrășământ lichid UAN 30%  azot. A fost nevoie să aplicăm insecticide în două treceri, un îngrășământ foliar pe bază pe bor, iar la faza de îmbobocire a plantelor am aplicat un nou tratament cu fungicid pe bază de tebuconazol, plus un insecticid. Ultimul tratament, la înflorirea deplină, am aplicat un fungicid, dar și un insecticid sistemic prietenos cu albinele. Recoltatul l-am început la 1 iulie și l-am terminat pe 14 iulie, iar producția medie pe fermă a fost de 3.95 t/ha”, a precizat domnul Aurel Luca.

Un alt fermier campion este domnul Silviu Tănase, admiratorul societății Agroproject din județul Teleorman. Acesta a cultivat 75 cu rapiță, din totalul de 430 ha, și a ales pentru toată suprafața hibridul PT303. Producția obținută? 3.860 kg/ha. “La rapiță, planta premergătoare a fost grâul. După recoltatul acestuia, terenul a fost scarificat, pregătit în două treceri cu discul și semănat la începutul lunii septembrie, atunci am aplicat și îngrășăminte DAP 18.46.0 – 150 kg/ha. Tot în toamnă am aplicat și ureea – 200 kg/ha. Aproximativ 80% din tehnologia aplicată a fost din portofoliul Corteva. Pe scurt, am aplicat două erbicide și trei tratamente cu  fungicide și insecticide. Am avut grijă să aplic tratamentele în perioada optimă și să țin planta sănătoasă, de aceea pot spune că fertilizarea pe care am aplicat-o nu a fost cine știe ce, mai ales la solul argilos de care dispunem și care absoarbe imediat substanțele active, deci plantele au avut ceva de muncă pentru a ajunge la substanța activă. Hibridul s-a comportat foarte bine, chiar și în locurile unde a răsărit mai târziu, pentru că am semănat și un pic mai târziu DEOARECE credeam că trebuie să întorc suprafața de 15 ha, dar plantele au recuperat și producția obținută a fost una bună. Deci am fost mulțumit! L-am ales și pentru această toamnă, iar împreună cu hibridul PT298, vom semăna toată suprafața de 150 ha cu hibrizi Pioneer”, a declarat fermierul campion.

Aceștia sunt doar o parte dintre fermierii campioni care au ales acest hibrid – PT303, de aceea vor urma și alte prezentări ale experiențelor agricultorilor și rezultatele pe care le-au obținut.

Comisia Europeană a interzis în 2006 utilizarea antibioticelor în hrana animalelor de fermă, fapt care a avut un impact semnificativ asupra sectorului zootehnic, în special asupra purceilor după înțărcare, știut fiind că aceștia sunt o categorie foarte sensibilă în perioada înțărcării.

Această reglementare a deschis multe oportunități pentru cercetarea din domeniul nutriției animalelor pentru a găsi alternative la antibiotice: compuși/ molecule biologic active cu proprietăți antimicrobiene.

Subprodusele secundare rezultate din industria agroalimentară sunt o alternativă promițătoare întrucât sunt bogate în compuși bioactivi de tipul polifenolilor, vitaminelor, mineralelor etc. În plus, aceste produse secundare pot fi procesate cu ușurință prin biotehnologiile moderne de astăzi care le măresc valoarea nutritivă și energetică și reduc sau elimină factorii antinutriționali nedoriți. Fermentarea este un proces biotehnologic care a câștigat interes, dovedindu-se o modalitate eficientă de îmbunătățire a calității nutriționale a subprodselor agroindustriale. De exemplu, fermentarea microbiană cu bacterii acido-lactice sau drojdii este foarte eficientă pentru a îmbogăți subprodusele în componente bioactive precum enzime, acizi organici, vitamine, etc. și pentru a elimina factorii antinutriționali.

Șrotul de rapiță, un produs secundar rezultat în urma extragerii uleiului, bogat în proteine de înaltă calitate (bogată in cisteină, arginină), fibre, lipide nesaturate și compuși bioactivi (de exemplu, polifenoli, acizi organici, vitaminele B, C și E) a fost utilizat în alimentația porcilor ca alternativă la șrotul de soia, dar cu limite din cauza factorilor antinutriționali de tipul glucozinolaților pe care îi conține.

Fermentarea șrotului de rapiță a fost propusă ca o soluție viabilă pentru a reduce conținutul de glucozinolați, a crește palatabilitatea și a îmbunătăți digestibilitatea proteinei brute și a fosforului.

Până în prezent, au fost utilizate mai multe tipuri de fermentație pentru șrotul de rapiță: fermentația lactică (Lactobacillus fermentum, Bacillus subtilis) sau fermentația fungică (Aspergillus sp.). Conform cunoștințelor noastre, fermentarea cu drojdii a șrotului de rapiță nu a fost încă investigată la porc. Utilizarea drojdiilor pentru fermentarea subproduselor ar putea fi de interes deoarece peretele celular al drojdiilor conține polizaharide ca ß-glucani și manani cu proprietăți antioxidante și care, datorită structurii lor polimerice, pot capta radicalii liberi prin capacitatea lor de a încapsula toxine precum endotoxina LPS (lipopolizaharid), reducând apoi efectul lor negativ în celule.

În IBNA am realizat un studiu în care am fermentat șrotul de rapiță cu drojdii Saccharomyces cerevisiae pe care l-am introdus într-o rețetă de nutreț combinat în procent de 10% și l-am testat într-un experiment la purcei după înțărcare.

Rezultatele au arătat că fermentarea cu drojdie a scăzut semnificativ concentrația de factori anti-nutriționali (glucozinolați) la jumătate comparativ cu rapița nefermentată și a îmbogățit șrotul în proteină (+4,7%), microelemente: Fe (+28,0%), Mn (+29,5%) și fibre (+41,9%). Se știe că fibrele îmbunătățesc acțiunea peristaltică în tractul intestinal și promovează activitatea bacteriană în colon, fiind transformată de microflora intestinală în lactat, acetat și butirat, cu beneficii pentru mediul intestinal și inflamație. Fermentarea a crescut de asemenea concentrația unor compuși bioactivi ca polifenoli și acizi grași polinesaturați.

Furajul combinat cu șrot de rapiță fermentată nu a modificat performanțele, dar, fapt foarte important, a scăzut semnificativ incidența diareei specifice în perioada de post înțărcare. Numărul de purcei cu diaree a fost mai mic în lotul care a primit furajul cu rapiță fermentată, comparativ cu lotul martor.

Se știe că trecerea la hrana solidă și prezența patogenilor în perioada de post înțărcare, în care purceii au un sistem imun și digestiv slab dezvoltate, produce inflamații și stres oxidativ. Furajul cu șrot de rapiță fermentată a scăzut semnificativ concentrația unor markeri inflamatori și de stres oxidativ la nivel intestinal (jejun, ileon colon). Acest furaj a crescut statusul antioxidant prin stimularea activității enzimelor antioxidante (SOD și CAT) la nivel sistemic în plasmă și a redus markerul de peroxidare a lipidelor – TBARS atât în plasmă, cât și în intestin.

Dr. biolog Ionelia ȚĂRANU

Compania Corteva Agriscience prezintă în fiecare an fermierii campioni la culturile de rapiță, floarea-soarelui și porumb, adică acei agricultori care au mizat pe genetica companiei și au obținut producții foarte bune. Acest demers are rolul de a prezenta tehnologiile aplicate în diverse zone ale țării, fapt ce poate fi considerat un exemplu de bune practici în agricultură, precum și de a arăta faptul că un hibrid bine ales poate transforma un an dificil într-unul productiv.

“A sosit momentul să dăm start prezentării fermierilor campioni la rapiță din 2022. Este o bucurie să constatăm că acest an a fost unul productiv pentru agricultorii care au ales hibrizi Pioneer, de aceea nu ezităm să le facem cunoscută tehnologia aplicată în ferme. Pentru că ce poate să-și dorească un fermier de pe un hectar dacă nu producția maximă? Ei bine, dacă fermierii care cultivau hibrizi de porumb și floarea-soarelui Pioneer se așteptau la producții maxime, așa se întâmplă acum și în cazul hibrizilor de rapiță.  De aceea spunem noi că în culturile de rapiță, asigurarea fiecărui fermier este genetica Pioneer. Fermierii care cultivă hibrizii PT298 și PT303 nu mai au nevoie de asigurare nici la scuturare, nici la secetă sau la îngheț. Cei doi hibrizi răspund cerințelor de bază ale fermierilor și demonstrează capacitatea maximă de producție. Iar acest an ne-a demonstrat faptul că la hibridul PT303 se pot obține peste 5 t/ha, iar la PT298 chiar peste 6 t/ha. Suntem compania care oferă genetică performantă, hibrizi care nu fac altceva decât să mulțumească fermierii din toate colțurile lumii. De aceea vreau să-i felicit pe fermierii care au ales cei doi hibrizi și să le transmit tuturor agricultorilor următorul mesaj: dacă vreți să vă asigurați cultura de rapiță, împărțiți suprafața în două. Jumătate semănați-o cu PT303 și jumătate cu PT298 și succesul va fi garantat”, a declarat Maria Cîrjă - Marketing Manager Romania & Moldova.

 Primii fermieri campioni din acest an sunt doi tineri care au înțeles că performanța înseamnă un hibrid de top și o tehnologie aplicată ca la carte.

Daniel Marius Bocuță este unul dintre primii fermieri campioni ai acestei veri. Acesta a obținut pe o suprafață de 60 ha o producție de 5.540 kg/ha cu hibridul PT303. Dumnealui lucrează 800 ha în localitatea Spiridonești din județul Neamț, iar anul acesta a semănat rapiță pe 240 ha. “Am recoltat în perioada 13-14 iulie și am obținut o producție foarte bună pentru acest an. Hibridul PT303 a fost semănat după cultură de grâu, astfel că terenul a fost lucrat corespunzător. Am arat, am pregătit terenul cu discul, am efectuat și o trecere cu combinatorul și am semănat la începutul lunii septembrie. Am fertilizat inițial cu îngrășământ complex 18.46.0 – 100 kg/ha, cu100 kg/ha de îngrășământ 0.10.24 și am mai dat 100 litri de azot lichid.  După semănat am erbicidat, iar în stadiul de 2-3 frunze am aplicat un insecticid. Am mai fertilizat de două ori, mai întâi la început de martie cu 150 kg/ha de uree, după care, la apariția butonului floral, am aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha. Pentru a menține cultura sănătoasă am aplicat la jumătatea lunii martie fungicidul Capartis®, iar al doilea fungicid l-am aplicat la înflorit. Am administrat și două îngrășăminte foliare, unul pe bază de azot și unul pe bază de fosfor, precum și două insecticide”, a declarat fermierul campion din județul Neamț.

 Fermierul a mai adăugat că deja se pregătește pentru campania de toamnă și a ales din nou hibridul PT303, precum și hibridul PT298, pentru o suprafață totală de 120 ha.

Un alt fermier campion este tânărul Cosmin Iancu, fermier care lucrează 1.100 ha în județul Ilfov. Campania aceasta a semănat rapiță pe 220 ha, suprafață destinată exclusiv hibrizilor Pioneer. Pe o suprafață de 35 ha, cu hibridul PT298, a obținut o producție excelentă, respectiv 5.080 kg/ha.

“Atunci când vorbim despre tehnologia aplicată unei culturi, trebuie să începem cu lucrările de pregătirea solului. Pentru toate cele 220 ha lucrarea principală a fost arătura, iar faptul că am avut o bună umiditate în sol în momentul efectuării lucrării ne-a permis să  mergem pe acest sistem. Apoi am pregătit terenul cu un agregat de tip terra disc, iar pentru ultima trecere am ales un combinator care a făcut ca patul germinativ să fie pregătit bine spre foarte bine, pentru că știm că rapița are nevoie de un teren foarte bine mărunțit, având în vedere dimensiunea semințelor foarte mici. Am început semănatul rapiței după data de 10 septembrie, după ce am avut parte de ploi, respectiv 45 l/mp, ceea ce ne-a permis să semănăm în condiții optime. Am optat pentru densitatea de 50 b.g/mp care a pus în valoare capacitatea de ramificare a hibrizilor Pioneer. A fost utilizat ca tratament sămânță insecticidul Lumiposa® 625 FS, care a oferit o foarte bună protecție împotriva puricilor și împotriva Ataliei. În toamnă am mai aplicat un erbicid împotriva samulastrei de grâu, și într-o trecere am aplicat un îngrășământ foliar, dar și un biostimulator care a făcut ca planta să intre foarte bine în iarnă. În primăvară, în ferestrele iernii din luna februarie, a avut loc prima intervenție în cultură care a vizat combaterea Ceutorhynchusului și atunci am utilizat un insecticid de contact. Apoi am avut în vedere combaterea buruienilor dicotile și am aplicat Korvetto™, 1 l/ha, deci am avut un lan curat, ceea ce se traduce printr-o producție mai bună la final. De asemenea, în ceea ce privește combaterea bolilor am aplicat un fungicid, iar apoi am aplicat Inazuma® pentru combaterea gândacului lucios, Meligethes aeneus, în doza de 0,2 kg/ha. În faza de înflorire am aplicat fungicidul Capartis®, în doză de 0.75 litri/ha și concomitent am aplicat un insecticid sistemic care a protejat cultura pe întreg parcursul vegetației. În ceea ce privește fertilizarea, noi aplicăm îngrășămintele în fermă după ce realizăm studiu agrochimic și apoi alegem substanțele pe care le administrăm. Astfel că la rapiță am aplicat în toamnă îngrășământul complex 20.20.0 cu sulf – 200 kg/ha, iar în primăvară am mai fertilizat în două treceri, prima trecere cu uree – 120 kg/ha și a doua cu nitrocalcar – 250 kg/ha”, a precizat fermierul campion din județul Ilfov.

Tânărul fermier a mai adăugat faptul că hibridul PT298 este unul stabil, care a avut un parcurs foarte frumos pe întreaga durată a vegetației, chiar dacă condițiile climaterice au fost destul de delicate, pierderile nu au fost semnificative. Despre celălalt hibrid din cultura sa spune că PT303  face liniște în sectorul Sclerotiniei și aici producția obținută a fost una foarte bună, respectiv în jur de 4.800 kg/ha.

Bucurie, tristețe, speranță. Cam așa ar putea fi caracterizată ziua de 18 mai, când la Caracal s-a organizat, după doi ani de pauză, Sărbătoarea rapiței și a grâului.

Organizatorii, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Agricultură Caracal, subordonată Universității din Craiova, și Asociația cultivatorilor de porumb din România, au fost bucuroși pentru că au venit la acest eveniment peste 250 de fermieri din Olt și județele învecinate. Din păcate, a început să plouă destul de puternic. Unii s-au adăpostit pe unde au putut, dar cei mai mulți au înfruntat cu stoicism ploaia care, după cum spun bătrânii, întotdeauna mai mult aduce decât ia. La finalul manifestării, când s-au tras și concluziile, a apărut din nou soarele.

Sărbătoarea rapiței și a grâului a fost, în primul rând, un nou exemplu al efectelor schimbărilor climatice care se resimt tot mai des și la noi. Cu o zi înainte au fost 33 de grade Celsius, iar când a avut loc evenimentul erau doar 19 grade Celsius. În câmpul experimental de la Caracal au fost prezentate mai multe experiențe, care mai de care mai interesante. Fermierii care au decis să parcurgă toată expoziția au putut să vadă nu mai puțin de 68 de hibrizi de rapiță și tot atâtea soiuri de cereale.

Cei prezenți la eveniment au aflat că anul acesta genetica va avea un cuvânt greu de spus în ceea ce privește nivelul producțiilor. În plus, firmele expozante au adus în premieră hibrizi noi de rapiță care au nevoie de mai puțină apă și sunt mult mai bine adaptați condițiilor pedoclimatice din zona de sud a României. Concret, fiecare fermier a găsit în câmpul experimental un hibrid de rapiță și pentru buzunarul lui.

La fel s-a întâmplat și în cazul cerealelor, segment de activitate unde producțiile sunt ceva mai mici decât ne-am așteptat. Cu acest prilej, fermierii au aflat și de ce substanțele folosite nu au efectul scontat. Explicația are legătură cu schimbările climatice. Din cauza lor dezvoltarea plantelor este alta. Fie mai înceată, fie mai rapidă. În aceste condiții trebuie să fim mult mai atenți când aplicăm tratamentele, în ce doză și să fim atenți dacă nu este cumva cazul să revenim.

Ar mai fi un lucru de spus cu acest prilej. În acest moment, oferta de pesticide este foarte mare și diversificată. Pentru a face o alegere înțeleaptă e bine ca, în lipsa consultanței agricole care a cam dispărut de pe plaiurile Mioriței, să apelați la specialiștii care mai sunt în stațiunile de profil, cum este cea de la Caracal. Să nu vă fie jenă, oamenii aceștia vă așteaptă cu bucurie să vă spună tot ce știu ei.

M. Eftimie

Este deja cunoscut faptul că Brăila este un județ care obține rezultate bune în agricultură. Până la ora actuală, au fost înregistrați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA, aproximativ 13.600 de fermieri. Chiar dacă practicarea unei agriculturi sustenabile nu este ușoară, fermierii brăileni continuă să extindă cât mai mult potențialul acestei zone. De aceea, unii dintre ei se pot lăuda cu o producție valoroasă și succese la nivel local și național.

Directorul Direcției pentru Agricultură din Brăila, Traian Cișmaș, ne-a declarat: „Într-adevăr, zona Brăilei este favorabilă pentru practicarea agriculturii, dar, ca în orice alt domeniu, fermierii s-au confruntat și cu unele probleme. De exemplu, 2020 a fost un an mai complicat deoarece primul obstacol de care s-au lovit fermierii a fost seceta. Aceștia au înregistrat daune pe o suprafață de cca 187.000 hectare din totalul de cca 350.000 hectare pe care îl au în exploatare. În 2021 lucrurile au stat diferit. Din fericire, în județul Brăila nu a mai existat acel nivel ridicat de secetă, iar producătorii s-au bucurat de producții mult mai bune. La nivel de țară, Brăila se numără printre județele care au înregistrat un număr record la culturile de grâu, orz și rapiță. Acest lucru a fost posibil doar cu aportul producătorilor, dar și datorită faptului că aici se află cea mai mare exploatație, și anume Insula Mare a Brăilei. Pentru obținerea unei cantități valoroase, fermierii s-au conformat și au utilizat cele mai noi utilaje și au aplicat cele mai noi biotehnologii. Bineînțeles, un alt beneficiu pe care l-au avut a fost acoperirea costurilor și siguranța alimentară pentru noi toți.“

Datorită investițiilor din ultimii ani ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare în modernizarea sistemelor de irigații din Brăila, la ora actuală găsim aici cea mai mare suprafață de teren irigată la nivel național. Cca 268.000 ha din 350.000 hectare. De aceea, chiar dacă fermierii se confruntă cu seceta pedologică, pagubele nu sunt atât de mari comparativ cu ceilalți ani.

De asemenea, Traian Cișmaș spune că tot mai mulți fermieri aparțin tinerelor generații. „Este important că tinerii doresc să lucreze în acest domeniu al agriculturii și încearcă să își valorifice suprafețele pe care le-au primit moștenire de la părinți sau bunici, unii făcând chiar achiziții de noi terenuri. În medie avem cca 16 hectare pe exploatație, la nivel de țară însemnând 3,6 hectare pe exploatație“, a precizat Traian Cișmaș.

• Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2021, Brăila, Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, Ialomița, Botoșani, Caraș-Severin au înregistrat la nivel național un record la recoltele de grâu, orz și rapiță. Producția totală de grâu a fost de 11,3 milioane de tone, producția de orz – 1,88 milioane tone, iar la rapiță s-au obținut 3.022 kg/hectar.
• „Un lucru benefic pentru fermieri este că aceștia încearcă să se asocieze. De exemplu, atunci când încerci individual să faci achiziții de inputuri prețul nu este rentabil, însă atunci când negociezi prin intermediul unei asociații poți obține oferte atractive și chiar discount-uri“ – Traian Cișmaș.

Liliana Postica

Ca parte a programului de expansiune pe continentul european, Lidea investește în România într-o nouă unitate de producție și insăcuire semințe, în localitatea Brăila.

În cadrul acestei unități se va controla întregul flux de condiționare al semințelor de porumb, floarea-soarelui, cereale păioase și rapiță, pornind de la recepția semințelor din câmp până la tratarea și insăcuirea acestora.

„Această investiție este o dovadă concretă a ambiției noastre de a ne extinde în Europa de Est, alegând locația unității de producție în zone cu potențial ridicat de dezvoltare și de producție pentru culturile de cereale păioase, oleaginoase și cele cu conținut ridicat de proteină. Succesul nostru va depinde de prezența noastră pe aceste piețe și ambiția de a fi cât mai aproape de clienții noștri finali, fermierii“ – a declarat dl Olivier Paul, Deputy CEO, Divizia de semințe Lidea.

România este o piață strategică importantă. Unitatea de producție de la Brăila reprezintă un centru logistic important care va deservi piețele nostre din Europa de Est și Sud-Est. Lidea colaborează cu o rețea locală de fermieri pentru multiplicarea de semințe, obținând astfel hibrizi perfect adaptați condițiilor pedoclimatice din România și care îndeplinesc cele mai înalte standarde europene de calitate, printr-o trasabilitate completă.

„Satisfacerea clienților, prin oferierea unor produse, servicii și performanță de înaltă calitate, reprezintă un pilon important pentru dezvoltarea noastră. Excelența operațională reprezintă unul dintre factorii de succes Lidea și este implementată zilnic în activitatea noastră, în toate unitățile de producție“ – a declarat dna Natalia Albu, director operațiuni Lidea România.

Despre Lidea

Euralis Semences și Caussade Semences Group au formalizat alianța, prin crearea unei noi companii, LIDEA, la 1 septembrie 2020. Una dintre primele 10 companii producătoare de semințe la nivel mondial, Lidea deține expertiză pe întreg lanțul valoric, de la selecție și amelioare la producerea semințelor în câmp și comercializarea produselor finale. În proximitatea întregului ecosistem din agribusines, Lidea creează și oferă soluții personalizate și durabile împreună cu semințe multi-specie de calitate înaltă (porumb, floarea-soarelui, cereale păioase, rapiță, soia, sorg, furaje, covoare vegetale, leguminoase), care generează valoare adaugată fermierilor pe tot parcursul anului agricol. Cu o cifră de afaceri de 350 mil euro, Lidea investește anual peste 30 mil euro în facilități industriale și cercetare-dezvoltare.

Persoană contact: Diana Tănase, Marketing & Crop Manager, Lidea România Tel.: 0750 085 438 / Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Pregătiți-vă campania de toamnă cu noile pachete comerciale din portofoliul FMC dedicate culturii de rapiță: GAJUS® și SUCCESSOR® PRO! Cu aceste două pachete, FMC Agro România vine în ajutorul fermierilor cultivatori de rapiță cu o combinație echilibrată de produse, menite să păstreze culturile curate și sănătoase până la intrarea în iarnă. Formate dintr-un erbicid, un fungicid și un insecticid, pachetele GAJUS® și SUCCESSOR® PRO asigură un control eficient al buruienilor, bolilor și dăunătorilor care ar putea periclita buna dezvoltare din toamnă a culturilor dumneavoastră de rapiță. Prin achiziția pachetelor GAJUS® și SUCCESSOR® PRO veți beneficia de o reducere de 9% comparativ cu prețul de listă al produselor individuale.

Pachetul GAJUS conține 60 l erbicid Gajus®, 12 l fungicid Riza® 250 EW și 2 l insecticid Vantex® 60 CS, pentru tratamentul a 20 ha de rapiță, iar pachetul SUCCESSOR PRO conține 80 l erbicid Successor® Pro, 24 l fungicid Riza® 250 EW și 5 l insecticid Vantex® 60 CS, suficiente pentru aplicarea unui tratament pe o suprafață de 50 ha de rapiță.

Erbicidul GAJUS® (petoxamid 400g/l + picloram 8 g/l) este flexibil în aplicare și poate fi aplicat preemergent sau post-emergent timpuriu (BBCH00-13), în doză de 2,25-3 l/ha, pentru combaterea buruienilor graminee și a unor buruieni cu frunză lată, printre care și anumite buruieni crucifere. Printre buruienile combătute de erbicidul GAJUS® se numără: Apera spica-venti (iarba vântului), Chenopodium album (lobodă), Capsela bursa-pastoris (traista ciobanului), Galium aparine (turița), Matricaria chamomilla (mușețel), Poa annua (firuta), Papaver rhoeas (mac), Stellaria media (rocoina), Thlaspi arvense (pungulita), Veronica persica (ventrilica) sau Viola arvensis (viorele de ogoare).

Erbicidul disponibil în cel de-al doilea pachet, SUCCESSOR® PRO (petoxamid 600 g/l), se poate aplica tot în preemergență sau postemergență timpurie la cultura de rapiță, în doză de 1,5-2 l/ha, pentru controlul buruienilor graminee și al unor buruieni cu frunză lată.

Pentru tratamentul de toamnă, FMC vă recomandă fungicidul RIZA® 250 EW pentru combaterea bolilor ce pot apărea în toamnă (de exemplu Phoma lingam – putregaiul negru) și pentru efectul secundar de regulator de creștere a plantelor mai dezvoltate ce prezintă risc de alungirea a tijei florale, în vedere creșterii rezistenței la iernare. RIZA® 250 EW este un fungicid sistemic cu spectru larg și acțiune protectivă, curativă și eradicantă.

Atacul dăunătorilor asupra plantelor în curs de răsărire şi al plăntuţelor abia răsărite poate duce la compromiterea culturii. Pentru combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță care atacă toamna: viespea rapiței – Athalia rosae, puricii cruciferelor – Philotreta spp. sau, mai nou, fluturele alb al verzei – Pieris brassicae, FMC vă recomandă tratamentul cu insecticidul VANTEX® 60 CS, pe care îl regăsiți în ambele pachete disponibile.

Pentru mai multe detalii despre produsele din pachete și datele de contact ale echipei de vânzări FMC, accesați www.fmcagro.ro

Pentru Corteva Agriscience rapița reprezintă o cultură de importanță majoră în care se investesc resurse importante pentru a aduce în mâinile fermierilor produse cu performanță ridicată și producții stabile. Fie că vorbim de erbicide, tratament sămânță sau genetică, inovația trebuie să țină pasul cu cerințele pieței.

Un produs inovativ este hibridul de rapiță PT298/Agile ce va fi lansat anul acesta și care cu siguranță va fi prezent în foarte multe ferme.

Este un hibrid semitimpuriu, ce se remarcă prin productivitate ridicată, toleranță la scuturare și adaptabilitate la diferite medii de cultură, areale geografice și tehnologii aplicate. Are o creștere foarte bună în toamnă, cu rezistență mare la iernare și temperaturi negative, iar primăvara are un start rapid și constant în vegetație. Ramifică abundent de la baza tulpinii și până în partea superioară. Prezintă toleranță ridicată la principalele boli ale culturii, precum Phoma, unde are protecție asigurată de gena Rlm7 dar și gene ce îi conferă rezistența pe orizontală, ce îmbunătățesc comportamentul plantei în condiții favorabile de atac.

Cu toate că toleranța la scuturare nu este cel mai important criteriu în alegerea unui hibrid, cu siguranță reprezintă un avantaj, iar PT298/Agile este hibridul cu cel mai ridicat nivel de toleranță din portofoliul Pioneer.

Productivitatea, adaptarea la condițiile fermei și stabilitatea, sunt factori care alături de toleranța ridicată la scuturare vor crea un nou campion: PT298!

Andrei Ciocoiu- Category Marketing Manager Oilseeeds Romania si Moldova

Condițiile de climă și sol influențează creșterea și dezvoltarea culturilor, dar în aceeași măsură, crește și riscul apariției bolilor și dăunătorilor.

La cultura de rapiță, Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb este de departe cea mai periculoasă boală. Primăverile calde şi umede, densitatea mare a plantelor după ieșirea din iarnă, prezența în rotație a unor specii sensibile, sunt probleme des întâlnite în fermele de la noi din țară.

Corteva Agriscience introduce în cultura de rapiță, prin noua genetică, un concept inovator - Sclerotinia Protector.

PT303 este un hibrid unic pe piața din Europa – combină un grad ridicat de toleranță la Sclerotinia cu productivitatea excelentă și caractere agronomice superioare, iar rezultatul este un produs ce nu poate lipsi din nicio fermă ce dorește performanță la cultura de rapiță.

O reală problemă o reprezintă rotația scurtă practicată în foarte multe ferme, unde rapița revine după un an de cereale păioase și în rotație scurtă cu floarea soarelui, soia și mazărea.

Faptul că scleroții produși de Slerotinia sclerotiorum  pot rezista în sol 7-8 ani și în condiții prielnice pot produce pagube însemnate nu doar pentru cultura de rapiță, ci și pentru culturile ce vor veni în următorii ani pe acel teren, reprezintă o preocupare importantă a multor fermieri.

Combaterea chimică a acestei boli foarte păgubitoare este limitată și necesită atenție deosebită la momentul aplicării fungicidului, iar de cele mai multe ori nu se poate interveni la timp din cauza precipitațiilor, astfel că eficiența tratamentului este foarte redusă, infectia neputând fi eradicată în totalitate.

Singura soluție reală este utilizarea hibrizilor Sclerotinia Protector.

Primul hibrid este PT303 ce va realiza producții constante anual, fără a fi impactat de acest agent pathogen  și care lasă un sol cu încărcătură mai mică de scleroți, unde vom putea cultiva în continuare fără riscuri culturile dorite.

Toleranța genetică este un aspect foarte important de luat în calcul în alegerea hibrizilor ce urmează sa-i cultivam, alături de productivitate și stabilitate, ea asigură obținerea unor producții ridicate în anii problematici, când alte soluții nu dau randament.

De asemenea, un aspect foarte important de menționat este și pretabilitatea hibridului PT303 pentru agricultura organică/ecologică, fiind singura soluție de a reduce infestarea plantelor cu Sclerotinia și multiplicarea scleroților în viitor. Corteva oferă prin portofoliul actual, soluții reale fermierilor ce s-au integrat în agricultura organică.

Pentru siguranța culturii de rapiță, hibridul marca Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este alegerea perfectă!

Andrei Ciocoiu – Category Marketing Manager Oilseeds - Corteva Agriscience Romania si Moldova

Deși este o cultură profitabilă și o bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, rapița devine din ce în ce mai greu de cultivat în România, din cauza condițiilor climatice din toamnă, în special a secetei. Dacă în condiții normale s-au cultivat și 750.000 ha, acesta este al doilea an când suprafața estimată a se recolta este cu mult sub acest potențial, respectiv aproximativ 400.000 ha înființate în toamna 2020.

Totuși, în multe zone, această cultură are o stare de vegetație destul de bună și se așteaptă producții ce vor satisface așteptările fermierilor.

Pe lângă condițiile climatice din toamnă, buruienile, bolile și dăunătorii constituie un alt grup de factori de risc care amenință această cultură, față de care trebuie acordată o atenție deosebită.

Compania Corteva Agriscience™ vă pune la dispoziție soluția completă pentru protecția culturii de rapiță: combaterea buruienilor dicotiledonate – erbicidul KORVETTO^TM și controlul celor mai importanți dăunători ai acestei culturi – insecticidul INAZUMA®.

KORVETTO^TM este NOUL erbicid post-emergent destinat utilizării primăvara în cultura de rapiță de toamnă pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate (cu frunză lată).

Produsul conține noua substanță activă halauxifen-metil (Arylex™ Active) 5g/L si clopiralid 120 g/L, fiind omologat la doza de 1 L/ha.

Momentul aplicării este primăvara, de la faza de rozetă a culturii de rapiță (BBCH-30), până când mugurii florali sunt prezenți dar sunt încă acoperiți de frunze (BBCH-50).

KORVETTO^TM combate foarte bine buruieni dicotiledonate, precum turița (Galium aparine), buruiana care dă cele mai multe bătăi de cap fermierilor, atât în perioada de vegetație a culturii, concurând planta, cât și la recoltarea și valorificarea producției. Alte buruieni problemă foarte bine controlate de erbicidul KORVETTO^TM sunt: pălămida (Cirsium arvense), mușețelul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas) – inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonil-ureice, susaiul (Sonchus arvensis), cornuții (Xanthium strumarium), măturica (Descurainia sophia).

Erbicidul KORVETTO^TM are o selectivitate foarte buna pentru cultura de rapiță și permite rotația fără probleme pentru toate culturile succesive care urmează după rapița tratată cu Korvetto™.

Produsul KORVETTO^TM este cea mai sigura metodă de a scăpa de buruienile dicotiledonate, atât anuale, cât și perene, care se poate aplica primăvara.

Atenție: Nu se aplică toamna!!!

INAZUMA® – INSECTICID COMPLET PENTRU COMBATEREA DĂUNĂTORILOR DIN CULTURA RAPIȚEI

Inazuma® este compus din două substantațe active :

- acetamiprid cu acțiune sistemică ce pătrunde rapid în plantă și este protejată de spălare, oferind astfel protecție de lungă durată împotriva insectelor cu aparat bucal de înțepat și supt;

- lambda cihalotrin- piretroid cu spectru larg de combatere, efect șoc și activitate reziduală.

Ambele componente fac ca insecticidului INAZUMA® să ofere siguranța atât de mult dorită de cultivatorii de rapiță.

Când vine vorba de controlul dăunatorilor din cultura de rapiță, precum Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), Viespea rapiţei (Athalia rosae) și Puricele rapiţei (Psylliodes chrysocephala) INAZUMA®  este solutia perfectă, fiind singura opțiune gata formulată la ora actuală ce are o acțiune și sistemică și de contact.

Insecticidul INAZUMA® poate fi aplicat la rapiță, cu o cadență de 14 zile între tratamente și doze adaptate de 0,125-0,2kg/ha pentru afide, viespea rapiței și puricele rapitei. Pentru gărgărița tulpinilor și gândacul lucios al rapiței dozele de aplicare sunt cuprinse între 0.15-0.2kg/ha funcție de presiunea de atac.

Se recomandă ca tratamentul de primăvară, împotriva Gândacului lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), să fie făcut în perioada de instalare a dăunătorilor în cultură, în baza urmăririi atente a numărului de pupe dar nu mai târziu de stadiul fenologic: buton verde BBCH 51.

Atenție: Nu se aplică în perioada înfloritului!!!

Compania Corteva Agriscience este unul dintre cei mai importanți producători și distribuitori de sămânță pentru fermierii din România. An de an, suprafețele însămânțate cu hibrizi de porumb, floarea-soarelui și rapiță sunt în creștere, motiv pentru care cercetarea la nivelul companiei caută să răspundă provocărilor pe care le întâmpină fermierii și să ofere hibrizi cât mai performanți.

În ceea ce privește portofoliul de rapiță, compania pune la dispoziția fermierilor hibrizi adaptați condițiilor de cultură din țara noastră, fapt demonstrat și de producțiile oferite în acest an, unul critic pentru agricultură, de hibrizi precum PT275, PT264 ori PT225.

De altfel, acești hibrizi au fost printre alegerile fermierilor și în această toamnă, iar în județul Mureș culturile recent înființate au răsărit deja și se prezintă foarte bine. Acest lucru este susținut de fermierii Octavian Liț și Vlad Ster, care și în campania de recoltat din acest an au obținut rezultate foarte bune și au devenit fermieri campioni la rapiță cu hibrizi Pioneer®.

Hibridul PT225 se numără printre alegerile prioritare ale fermierilor din centrul țării, iar în campania de recoltat din acest an a oferit chiar și 4.500 kg/ha, o producție record în condițiile în care mulți agricultori au întors culturile ori au obținut producții extrem de slabe. Este și cazul inginerului Vlad Ster din cadrul societății Ceragrim Ungheni, motiv pentru care și în această toamnă a mizat pe acest hibrid, iar cultura înființată în data de 10 septembrie este deja răsărită. A ales și alți hibrizi Pioneer® în această toamnă pentru că an de an face testări și alege hibrizii care îi oferă cele mai bune rezultate.

„În prezent, cultura arată foarte bine, însă pentru noi și campania aceasta a fost foarte bună, deși credeam culturile compromise; am fost uimiți în primăvară și apoi la recoltat. Am avut hibrizii PT264 și PT225 pe care i-am semănat după grâu ori după porumb pentru siloz. În general, pregătim terenul cu un disc greu, cu Tigerul și freza. Anul trecut am semănat pe 13 septembrie, iar plantele au răsărit în jur de 14 octombrie. La semănat am fertilizat cu 300 kg/ha de îngrășământ triplu 15, apoi am mai administrat în primăvară 250 kg/ha de uree și 150 kg/ha de îngrășământ pe bază de sulf și azot. Cultura a primit 8 tratamente cu insecticide și fungicide, precum și 2 erbicide. Recoltatul a avut loc în jurul datei de 15 august și chiar am obținut o producție nesperat de bună“, a precizat Vlad Ster.

În cadrul societății Alex Prodexim, Octavian Liț lucrează 480 ha, dintre care 150 ha au fost semănate în această toamnă cu hibrizii PT275 și PT264, care deja au răsărit. Mai mult decât atât, fermierul a declarat faptul că și în campania trecută hibrizii Pioneer au performat la el în fermă. Cea mai bună producție a obținut-o cu hibridul PT264, respectiv 4.040 kg/ha.

În cadrul societății Alex Prodexim, Octavian Liț lucrează 480 ha, dintre care 150 ha au fost semănate în această toamnă cu hibrizii PT275 și PT264, care deja au răsărit. Mai mult decât atât, fermierul a declarat faptul că și în campania trecută hibrizii Pioneer au performat la el în fermă. Cea mai bună producție a obținut-o cu hibridul PT264, respectiv 4.040 kg/ha.

Deși mulți tind să nu mai acorde atenție rapiței, reprezentanții Corteva Agriscience îi îndeamnă pe fermieri să semene această plantă pentru că, dincolo de producțiile pe care le poate oferi, este și o bună cultură premergătoare.

„2020 nu este nici pe departe cel mai bun an pentru agricultura din România. Cu toții am întâmpinat probleme, însă mai cu seamă fermierii care au fost neputincioși în fața secetei și au obținut producții mult mai slabe față de anii precedenți, aproape la toate culturile. Compania Corteva este alături de fermieri și împreună cu colegii mei încercăm să oferim cele mai bune produse și cele mai eficiente sfaturi pentru ca agricultorii să nu iasă în pierdere. A fost un an dificil pentru rapiță, însă am avut totuși și fermieri campioni care au obținut producții foarte bune. În prezent, în multe zone din țară hibrizii de rapiță Pioneer deja se pot observa pe câmpuri, motiv de speranță pentru următorul an, când sperăm ca producțiile să fie mult mai bune ca cele obținute în această campanie“, Maria Cîrjă, Marketing Manager România&Republica Moldova.