Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2021

Programul „De la fermă la furculiță“ în opinia unui specialist. „Pentru fermieri vin vremuri grele“…

„De la fermă la furculiță“ sau, cum spun birocrații europeni, F2F are următoarea deviză: „Hrana noastră, sănătatea noastră, planeta noastră, viitorul nostru.“

Acordul Verde European are în vedere un sistem alimentar al Uniunii Europene mai sănătos și mai durabil.

Criza Coronavirusului a arătat cât de vulnerabili suntem cu toții și cât de important este să restabilim echilibrul dintre activitatea umană și natură. În centrul Acordului verde, strategia de la fermă la furculiță indică un nou și un echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate; pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența Uniunii Europene.

Ce ne spun oficialii europeni?

Pesticidele din agricultură contribuie la poluarea solului, a apei și a aerului. Comisia Europeană trebuie să ia măsuri pentru a reduce cu 50% utilizarea și riscul pesticidelor chimice și mai periculoase până în anul 2030. Sigur că niciun fermier nu crede că se poate îndeplini o astfel de sarcină până în 2030. Nu se știe însă dacă statele care au un consum mai mic de pesticide au aceleași restricții ca și statele care au utilizat în exces aceste produse de protecție a plantelor. Dacă ar fi așa, fermierii din statele cu o agricultură durabilă, cum este chiar și cea a României, ar fi pedepsiți de două ori. Poate stabilirea unei medii europene permite fermierilor din statele care au poluat mai puțin să-și mențină instrumentele de producție ca și până acum, iar statele mari poluatoare să reducă consumul sub acest prag.

În cazul produselor de protecția plantelor, Comisia Europeană își propune să acționeze în direcția:

  • reducerii pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50%, asigurându-se în același timp că nu au loc fenomene de deteriorare a fertilității solului;
  • reducerii consumului de îngrășăminte de sinteză cu cel puțin 20%.

Rezistența antimicrobiană legată de utilizarea antimicrobienelor în sănătatea animală și umană duce la o estimare de 33.000 de decese umane în UE în fiecare an.

Comisia va reduce vânzarea de antimicrobiene atât pentru sectorul de creștere a animalelor, cât și în acvacultură cu 50%.

Agricultura ecologică este o practică ecologică care trebuie dezvoltată în continuare. Comisia va ajuta sectorul agricol ecologic al UE să crească la 25% din suprafața agricolă totală utilizată până în 2030.

Comisia ne propune crearea unui mediu alimentar care să ducă la alegerea unei alimentații durabile și sănătoase.

Peste 950.000 de decese (una din cinci) au fost atribuite dietelor nesănătoase din UE în 2017. O dietă sănătoasă, bazată pe consumul de legume și fructe în stare proaspătă reduce riscul bolilor care pun viața în pericol și, totodată, reduce impactul asupra mediului.

Tot Comisia propune adăugarea de etichete pe produsele alimentare care să permită consumatorilor să aleagă diete sănătoase și durabile.

Comisia va propune informații nutriționale obligatorii pe ambalaj și va dezvolta un cadru durabil de etichetare a alimentelor care să răspundă atât aspectelor sociale, cât și de mediu ale produselor alimentare.

Intensificarea luptei împotriva risipei alimentare – Comisia își propune să reducă la jumătate risipa de alimente prin propunerea unor ținte obligatorii din punct de vedere juridic în întreaga UE, până în 2023.

La reuniunea de la Luxemburg din 19-20 octombrie Consiliul a ajuns la trei acorduri politice importante pentru sectoarele agriculturii și pescuitului din Europa. Miniștrii au convenit asupra unei abordări generale privind pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), au adoptat concluzii privind Strategia „De la fermă la consumator“ și au stabilit posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2021.

Conform procedurii, varianta PAC votată de parlamentari va urma procedura trialogului, fiind dezbătută în Consiliului UE, Parlamentul European și Comisia Europeană, după care se va reîntoarce în Parlamentul European.

Deci, concluzia este că pentru fermieri vin vremuri grele, aceștia vor fi cei mai aprigi apărători ai mediului, fluturând pe sub ferestrele lor banii mulți care vor veni dacă vor respecta condițiile de mediu! În realitate lucrurile stau altfel!

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Noul Program pentru şcoli unifică actualele programe de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, respectiv de distribuire a laptelui în şcoli

Pe lângă interesul acordat fermierilor şi produselor româneşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este preocupat şi de consumatorul român.

Noul Program pentru şcoli, un program european pe care România îl va derula din anul şcolar 2017-2018, unifică actualele programe de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, respectiv de distribuire a laptelui în şcoli, sub aceleaşi reguli şi principii de implementare.

Construit în jurul obiectivelor de sănătate şi educaţie, programul are două componente – distribuţia de fructe, legume, lapte şi produse lactate şi măsuri educative – apreciindu-se că simpla distribuţie a produselor, în absenţa unor măsuri de educaţie, nu este suficientă pentru a imprima un stil de viaţă sănătos.

Programul se adresează tinerilor consumatori din grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, cu alte cuvinte, consumatorului de mâine. Astfel, Programul urmăreşte formarea de obiceiuri alimentare sănătoase bazate pe consumul de produse proaspete şi reapropierea de mediul rural, de sursa produselor consumate.

Pe fondul creşterii îngrijorătoare a fenomenului de obezitate infantilă şi al afecţiunilor de sănătate conexe, alimentaţia sănătoasă şi un stil de viaţă echilibrat sunt două concepte cu care copiii trebuie familiarizaţi încă de la grădiniţă.

Acest program reprezintă un adevărat instrument de promovare a educaţiei pentru sănătate, iar măsurile educative, sub diverse forme, pot contribui la o mai bună conştientizare din partea copiilor despre beneficiile consumului de produse proaspete, despre gustul şi varietatea produselor agricole şi nu în ultimul rând, conectează copiii cu mediul rural, cu originea produselor pe care le consumă.

Astfel, copiii pot vizita ferme, unităţi de procesare a laptelui, expoziţii şi târguri, pot participa la concursuri şi zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate, se pot implica în activităţi de grădinărit la nivelul şcolii sau pot degusta, ocazional, şi alte produse decât cele distribuite zilnic.

Pentru a acorda fiecărui copil beneficiar al distribuţiei de fructe, legume, lapte şi produse lactate, şansa de a lua parte la cel puţin o măsură dedicată fiecărei componente – fructe şi legume şi lapte şi produse lactate – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale invită organizaţii ale societăţii civile, nutriţionişti, asociaţii ale părinţilor, la o dezbatere despre cum ar putea mediul privat şi societatea civilă să se implice activ într-o implementare eficientă a măsurilor educative ale Programului pentru şcoli.

Organizaţiile şi persoanele interesate sunt rugate să transmită intenţia de a participa la această dezbatere doamnei Irina CREANGĂ şi domnului Vasile DREVE, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. şi Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Sursa: madr.ro

Programul pentru Carnea de Porc, pe masa Parlamentului

„Programul pentru Producția de Carne de Porc Românească a fost conceput pentru a răspunde, simultan, la două solicitări“, ne-a declarat dl Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul MADR.

Un program pentru producători și consumatori, deopotrivă

„Pe de o parte, consumatorul de carne de porc din România spune așa: «Dom´ne, avem nevoie de mai multă carne!» Anual, noi importăm 230.000 de tone de carne de porc. Ș-atunci am zis: «Nu e mai bine să avem noi carnea noastră, proaspătă, de porc, produsă în România, cu porumbul nostru, și nu crescută cu hrană lichidă din altă parte?» Asta a fost cererea consumatorului care a zis: «Dați-ne carne de porc suficientă, de o calitate bună, la un preț rezonabil, s-o avem pe masă!». Producătorul spune în felul următor: «Faceți ceva, pentru că suntem un sector care suferă enorm din cauza embargoului, din cauza căderii pieței și din cauza efectului indirect al embargoului!» Statele mari producătoare au depozitat și, după declararea embargoului, caută debușee, ritmul în care produc este mult mai mare, iar prețul mult mai mic decât cel din România. Ca atare, una este să produci carne cu cereale și să fie o carne din porumb, și alta e să o produci cu hrană lichidă. Sunt două lucruri diferite!“, explică dl Botănoiu premisele care au stat la baza elaborării programului.

Primul pachet, 600 de capete

Ca urmare a acestei situații, a apărut o inițiativă parlamentară. „Noi, MADR, ne-am bucurat când am primit cererea de a elabora un program concret, pentru că în felul acesta putem rezolva deodată două solicitări: a producătorilor, pe care ne străduim să-i menținem, într-o formă sau alta, și a consumatorilor“, spune secretarul de stat.

„Dacă ai până la 600 de capete nu se poate intra în program“, a explicat domnia sa. „Primul pachet de 10.000 de euro se acordă pentru 600 de capete abatorizate. Cei 10.000 de euro reprezintă un ajutor suplimentar, pe care îl primești peste subvenție, peste bunăstare, peste sumele obținute din vânzarea porcilor.“

Carnea de porc

În momentul abatorizării, crescătorul trebuie să aibă următoarele documente: Raportul clasificatorului, care spune că au fost abatorizați 600 de porci grași, avizele de însoțire și toate celelalte documente. Din acte trebuie să se vadă că fermierul nu a luat porcii la 70 kg din orice alt stat, i-a ținut o lună și apoi a intrat în program. „Cu acest program urmărim ca producătorul, odată intrat în program, să ne facă dovada că a luat grăsuni, adică purcei cu greutatea maximă de până la 30 kg în medie. Adică, poate să fie unul de 28 kg și altul de 31, dar media trebuie să nu fie mai mare de 30 kg. În momentul intrării în program, inspectorul vine și vede animalele, documentele cu care s-au transferat ele, ș.a.m.d. Practic, se face dovada că animalele există, că sunt hrănite cu porumb românesc și că sunt crescute până la greutatea solicitată de normativele în vigoare, astfel încât să fie abatorizate și puse pe piață“, explică dl Botănoiu cum se derulează lucrurile.

O „primă anuală“ de până la 2,5 milioane de euro

„Prin acest program urmărim ca pe termen scurt să oprim decăderea acestui sector, apoi să înceapă acea creștere a numărului și a carcaselor existente pe piața din România și, de ce nu, să putem și exporta, dacă este cazul. În continuare, după pachetul de 600 de capete, programul merge mai departe. Crescătorul primește câte 10.000 de euro la fiecare 200 de capete. Maximul de pachete pe care un crescător le poate lua într-un an este de 250, adică, tradus în bani, 2,5 milioane de euro. Avem în România cel puțin trei ferme care fac pachetul maxim. Marea majoritate a fermelor sunt însă la 50 – 70 de pachete. Programul prevede și că o singură persoană, chiar dacă este acționar la mai multe ferme, nu are voie să depășească pachetul maxim“, a mai detaliat dl secretar de stat.

Plățile urmează a fi făcute semestrial. La fiecare șase luni, documentele centralizate se depun la Direcția Agricolă, iar solicitantul, în maximum o lună, își primește banii. Fracțiile de pachete realizate într-un semestru se reportează pentru semestrul următor. Spre exemplu, dacă un crescător n-a făcut un pachet de 200 de capete, ci doar 150, acestea se consideră în numărătoarea semestrului următor. La fel se întâmplă și cu fracțiile existente la sfârșitul anului.

Deocamdată, programul este proiectat pentru opt ani. Pentru acest an, primul, au fost alocate în buget 86 milioane de euro. Urmează ca suma să crească până la 120 milioane de euro, conform declarațiilor domnului Daniel Botănoiu. „Dacă acești bani vor fi cheltuiți, asta va însemna că măsura și-a atins scopul. Aceasta este filosofia programului. Dar, deocamdată, este punctul meu de vedere. Rămâne ca Parlamentul să adopte programul, pentru a-l pune în aplicare. Ceea ce ne dorim să se întâmple cât mai repede!“, a încheiat reprezentantul MADR.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 36

Potrivit Curții de Conturi Europene, programele vizând bolile animalelor sunt, în general, solide, însă raportul lor cost-eficacitate nu poate fi determinat cu claritate

Într-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, s-a ajuns la concluzia că programele din UE vizând bolile animalelor reușesc să limiteze în mod adecvat răspândirea acestora, însă este dificil de stabilit dacă ele sunt eficace din punctul de vedere al costurilor implicate. De și s-au înregistrat unele succese notabile, de exemplu, scăderile înregistrate în numărul de cazuri de encefalopatie spongiformă bovină (ESB) la bovine, Curtea avertizează asupra caracterului insuficient al unora dintre controale și asupra faptului că unele costuri sunt nejustificat demari.

Programele statelor membre vizând eradicarea, controlul și monitorizarea anumitor boli ale animalelor au implicat fonduri UE în valoare de 1,3 miliarde de euro între 2009 și 2014, pentru a acoperi acțiuni precum vaccinarea și testarea animalelorși despăgubirile acordate pentru animalele sacrificate.

Auditorii Curții au efectuat vizite în șapte state membre (Irlanda, Spania, Franța, Italia, Polonia, România și Regatul Unit), care, împreună, reprezintă 72 % din totalul cheltuielilor efectuate în acest domeniu. Aceștia au constatat că programele examinate contribuiseră în mod adecvat la limitarea răspândirii bolilor animalelor. Abordarea adoptată de Comisia Europeană a fost, în general, solidă și a fost susținută de o bună consiliere tehnică, de analize de risc, precum și de un mecanism pentru prioritizarea resurselor. S-au înregistrat unele succese notabile, de exemplu, scăderea numărului de cazuri de encefalopatie spongiformă bovină (ESB) la bovine, de salmoneloză la păsările de curte și de rabie la nivelul faunei sălbatice. Programele statelor membre fuseseră, în general, bine concepute și puse în aplicare și dispuneau de sisteme adecvate pentru identificarea focarelor de boli animale și pentru facilitarea eradicăriilor.

Cu toate acestea, raportul cost-eficacitate al programelor este dificil de determinat deoarece nu există modele disponibile cu ajutorul cărora să se poată realiza o astfel de analiză. Au existat cazuri de programe care nu fuseseră monitorizate în mod suficient de către statele membre și cazuri în care costurile au fost nejustificat de mari. Domeniile în care rămâne loc de îmbunătățiri includ schimbul de informații epidemiologice și accesul la rezultatele istorice, însă aceste două aspecte erau în curs de a fi îmbunătățite. În cadrul auditului, s-a constatat deasemeneacăuneleprogrameartrebuisăspecificemaibineacțiunileșicontroalelenecesare.

„Bolile animalelor se pot răspândi rapid dincolo de granițele naționale, iar unele dintre aceste boli sunt transmisibile la om”, a arătat doamna Bettina Jakobsen, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de

raport. „O vigilență continuă și o acțiune eficace la nivelul UE suntașadar esențiale.”

Potrivit auditorilor, chiar dacă evaluarea realizată de Curte cu privire la programele veterinare specifice a fost pozitivă, eradicarea brucelozei și a tuberculozei bovine și a brucelozei ovine și caprine reprezenta o problemă persistentă pentru unele statemembre.

Curtea recomandăComisiei:

  • să faciliteze schimbul de informații epidemiologice între statelemembre;
  • să examineze dacă actualul set de indicatori ar trebui să fie actualizat, pentru a oferi o mai bună informarecuprivirelaactivitățiledecontrolveterinarșilaraportulcost-eficacitatealprogramelor;
  • să introducă în mod sistematic, acolo unde este relevant, aspectul privind fauna sălbatică în programele veterinare viitoare;și
  • să sprijine statele membre în aprovizionarea cu vaccinuri, acolo unde se justifică din punct de vedere epidemiologic.
Abonează-te la acest feed RSS