ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Sep 2021

Producția vegetală la principalele culturi în anul 2020

Anul 2020 ne-a adus pe lângă secetă, un eveniment major : pandemia.  În agricultură s-au făcut eforturi financiare pentru a diminua pagubele, dar au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021. Suprafaţa cultivată în anul 2020, comparativ cu anul 2019, a scăzut la cereale  pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru boabe, cartofi și legume. În acest context, producţia agricolă vegetală a scăzut în anul 2020, comparativ cu anul  precedent, la cereale pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru  boabe, legume şi a crescut la cartofi.  Informațiile ne sunt furnizate de INS.

Tabel 1: Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi

 

Suprafaţa cultivată
-mii ha-

Producţia totală
-mii tone-

Diferenţe (±) anul 20202) faţă de anul 2019

2019

20202)

2019

20202)

-mii ha-

-mii tone

Cereale pentru boabe din care:

5569

5435

30412

18968

-134

-11444

-grâu

2168

2146

10297

6410

-22

-3887

-orz şi orzoaică

449

438

1880

1121

-11

-759

-ovăz

161

103

362

199

-58

-163

-porumb boabe

2679

2639

17432

10844

-40

-6588

Leguminoase pentru boabe

116

107

236

122

-9

-114

Plante uleioase din care:

1800

1736

4792

3111

-64

-1681

-floarea soarelui

1283

1223

3569

2072

-60

-1497

-soia boabe

158

165

416

306

+7

-110

-rapiţă

353

342

798

728

-11

-70

Cartofi

170

166

2627

2683

-4

+56

Legume1)

228

225

3530

3517

-3

-13

Cereale pentru boabe

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2,4%, iar producţia a scăzut cu 37,6%, faţă de anul  precedent, din cauza secetei pronunțate în principalele perioade de vegetație a culturilor și lipsei irigațiilor, ceea ce  a condus la randamente scăzute la majoritatea culturilor.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2020, a reprezentat 48,6% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru  boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,5%.

Leguminoase pentru boabe

Producția a scăzut faţă de anul precedent cu 48,3%, în timp ce suprafața cultivată cu numai 0,9%.

Plante uleioase

Producţia a scăzut cu 35,1%, iar suprafaţa cultivată cu 3,6%. Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui  (-41,9%), soia boabe (-26,4%) şi rapiţă (-8,8%). 

Cartofi

Suprafaţa cultivată a scăzut cu 2,4%, iar producţia a crescut cu 2,1%, faţă de anul precedent.

Legume

Producţia a scăzut cu 0,4%, ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate faţă de anul precedent.

Tabel 2: Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod, producţia de struguri şi producţia de  fructe

 

 

 

Diferenţe (±)

Suprafaţa

Producţia totală

anul 20202)

-mii ha-

-mii tone-

față de anul 2019

2019

20202)

2019

20202)

-mii ha-

-mii tone

Vii pe rod 1)

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

178

135

177

138

978

646

938

837

-1

+3

-40

+191

Anul 2020 comparativ cu anul 2019

Struguri

În anul 2020, producţia de struguri a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-3,5%), faţă de  anul precedent, dar şi a suprafeţei cultivate (-0,6%).

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

Producţia de fructe din livezi a crescut față de anul precedent cu 29,6%, datorită creşterii suprafeţelor cultivate dar  şi a randamentelor la hectar.

Suprafeţele cultivate şi producţiile realizate la grâu, porumb boabe, floarea soarelui şi cartofi, în România şi în  unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2020 – date provizorii

România comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020

 grafic1

  • La porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafaţa cultivată şi pe locul doi la producţia realizată, după Franţa;
  • La floarea soarelui pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată;
  • La grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată după Franţa, Germania și Polonia şi pe locul şase la producţia realizată după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Italia;
  • La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șase la producţia realizată după Germania, Franţa, Olanda, Polonia și Belgia.

grafic2

grafic3

grafic4

grafic5

grafic6

Anca Lăpușneanu

„Exportăm subvenţia odată cu producţia vegetală“

Ministerul Agriculturii descoperă apa caldă şi anunţă public acest lucru. România exportă mult, exportă produse vegetale neprocesate şi, în acest fel, exportă şi subvenţia pe suprafaţă, a declarat recent la o conferinţă Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Acesta consideră că trebuie iniţiate politici de dezvoltare a industriei procesatoare şi integrată producţia vegetală în sisteme de valorificare superioară, cu accent pe sectorul zootehnic. Reacţia confederaţiilor de fermieri a fost promptă – cine i-a oprit până acum?!

„Aţi observat că, din punctul de vedere al producţiei vegetale, stăm oarecum bine comparativ cu anii precedenţi şi putem spune că avem un plus de producţie care ar trebui să se transforme în produse cu valoare adăugată mare, iar carnea este unul dintre aceste produse care ar permite agricultorilor să îşi garanteze în primul rând venitul. Sigur că aceste producţii bune obţinute au fost exportate ca atare. Din păcate, am exportat, odată cu aceste produse, şi subvenţia, ceea ce este un lucru extrem de îngrijorător“, s-a arătat preocupat Daniel Botănoiu la o conferinţă despre industria alimentară.

Cu ochii umezi de speranţă, către viitor

Oficialul MADR şi-a exprimat speranţa că viitorul va fi mai bun cu fermierul român. „Eu cred că, din punctul de vedere al viitoarei politici de dezvoltare a agriculturii româneşti, trebuie să avem o altă gândire cu privire la dezvoltarea fiecărui sector în parte, pentru că, dacă nu vom integra producţia de la vegetal şi nu vom avea acest lanţ extrem de scurt de la producţie până la consumator nu putem discuta despre menţinerea unei competitivităţi sau despre creşterea acestei competitivităţi şi nu putem avea o exprimare coerentă la export“, a mai spus Botănoiu.

Speranţa oficialului MADR este împărtăşită şi de fostul comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, „Va exista un punctaj suplimentar pentru cei care înţeleg să integreze producţia, un plus de 20% fonduri nerambursabile. De anul acesta subvenţia va fi acordată cu mult mai puţină birocraţie. Va fi mai multă simplicitate în acordarea acesteia. (...) Uniunea Europeană este principalul exportator de produse ca valoare, nu ca şi cantitate. România nu are interesul să exporte vapoare de cereale, ci produse procesate“, a declarat Dacian Cioloş, fostul comisar european pentru Agricultură.

Fermierii sunt de acord cu MADR

Contrar aşteptărilor, de această dată reprezentanţii confederaţiilor de fermieri se declară perfect de acord cu Daniel Botănoiu. „De data aceasta îi dau dreptate domnului Botănoiu, dar nu ştiu cine l-a oprit până acum să stimuleze dezvoltarea sectorului de procesare. Ei sunt complici la această situaţie. Nu ştiu cine-i opreşte să facă proiecte, să realizeze strategii de dezvoltare a industriei procesatoare. Aici, de fapt, hoţul strigă hoţii“, a arătat Baciu.

Şi reprezentanţii micilor fermieri susţin că avem de-a face cu o anomalie. „Noi exportăm materie primă pe care o procesează străinii şi o exportă înapoi în România. Străinii ne exploatează resursele, forţa de muncă ieftină, iar noi importăm produse de calitate inferioară. Este, evident, o politică antinaţională“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiilor Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR). Reprezentanţii fermierilor vin şi cu soluţii, chiar dacă acestea nu sunt un secret pentru nimeni. „Noi trebuie să investim în unităţi de procesare, în formarea cooperativelor, să păstrăm în ţară produsele de calitate superioară şi surplusul să-l dăm la export. Noi acum exportăm hrană bună şi importăm produse cu OMG. Astfel, scade calitatea genetică a populaţiei şi asistăm la o uniformizare genetică“, a mai spus preşedintele CATAR. Cea mai mare confederaţie de fermieri din România, LAPAR, a atras atenţia că nici în noul PNDR nu există o măsură dedicată industriei prelucrătoare. „Discuţia aceasta am tot avut-o pe noul PNDR, dar cei de acolo sunt foarte încăpăţânaţi. Trebuia introdusă o măsură specifică doar pe dezvoltarea producţiei agricole, pe procesare carne, cereale, legume-fructe“, a arătat Baciu.

Exportăm pe rupte grâu, importăm carne de porc şi produse procesate

Excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare a fost, anul trecut, de 324,9 mil. euro, comparativ cu un deficit de 745,5 mil. euro în anul 2012. România a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5.098,1 mil. euro, cu 1.183,2 mil. euro mai mult faţă de anul precedent (plus 30,2%), în timp ce importurile, în sumă de 4.773,2 mil. euro, au depăşit cu doar 2,4% valoarea înregistrată în anul 2012. Raportat la anul anterior, livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în ţări terţe au crescut cu 72,4%, potrivit MADR.

Livrările externe de grâu, principalul produs exportat, au adus un plus de 433,6 mil. euro faţă de valoarea exporturilor de grâu din 2012, rezultat al dublării cantităţii exportate (4.773,3 mii tone). Comparativ cu anul precedent, în 2013 s-au obţinut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: seminţe de floarea-soarelui (+215,1 mil. euro), seminţe de rapiţă (+150,8 mil. euro), porumb (+134,5 mil. euro), orz (+69,6 mil. euro), ţigări (+51,2 mil. euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+33,1 mil. euro), produse de brutărie-patiserie (+17,3 mil. euro), preparate şi conserve din carne (+16,3 mil. euro), brânzeturi (+10,0 mil. euro).

Carnea de porc, zahărul, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie şi preparatele alimentare s-au situat pe primele locuri în structura importurilor din anul 2013.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României: livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,4%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 80,9%.

Marius Şerban

Abonează-te la acest feed RSS