Lumea satului 750x100

update 3 Dec 2020

Pomicultura a scăpat cu bine de zăpezile şi îngheţul din martie

Ultima jumătate a lunii martie a surprins prin căderile masive de zăpadă şi temperaturile nocturne care au coborât, în Suceava şi Botoşani, până la minus 11-15 grade Celsius, iar în rest, până la minus 2-4 grade Celsius. În jumătatea de sud a ţării acest episod a fost precedat de o perioadă mai caldă decât media caracteristică lunii martie, ceea ce a determinat şi o intrare precoce în vegetaţie a plantelor. Cu toate aceste condiţii anormale din punct de vedere termic, speciile pomicole mai sensibile la îngheţ (cais, piersic, vişin, cireş) şi arbuştii fructiferi nu au avut de suferit.

În nordul ţării, unde temperaturile foarte scăzute chiar puteau provoca daune majore, elementele vegetative nu au fost afectate pentru că nu porniseră în vegetaţie. Decalajul climatic de 2-3 săptămâni dintre nordul şi sudul României a salvat practic, cel puţin până acum, pomicultura. Şi invers, deşi în Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat şi Crişana înmugurirea s-a produs mai devreme, temperatura nu a fost atât de scăzută încât să atace elementele de rod. Temerile pomicultorilor mai erau legate de eventuale brume târzii, accident climatic pentru această perioadă, încă de neexclus.

Pagube neînsemnate la soiurile timpurii de nectarine

În Arad, la ferma Piersicile de Araneag, au fost puţin afectate soiurile timpurii de nectarine. Nicolae Dorel Sirian ne-a declarat: „Nu este un atac care să ne îngrijoreze, o estimare exactă o să avem la legarea fructelor, însă deocamdată am remarcat o sensibilitate la soiurile timpurii Springold, Collins şi Cardinal. Restul plantaţiilor stau foarte bine. În zona noastră nici nu au fost temperaturi scăzute în ultima decadă a lui martie, dar s-au înregistrat minime la limita de rezistenţă a piersicului (-1,7... -4,9°C, fenofaza butonilor florali; -1,1…-3,8°C, în timpul înfloritului, -1,1…-2,1°C, fructe mici), aşa că am avut şi puţină şansă.“

În judeţul Vâlcea, la Drăgăşani, în plantaţiile de vişin şi cais de la Agro Holding Annabella temperaturile nu au creat nicio problemă. Directorul Florin Bălaşa ne spunea că are o oarecare teamă de brumele târzii care ar putea cădea de aici înainte. Iar la cais chiar este riscant, dat fiind faptul că pomii au înflorit, iar temperaturile mai mici de minus 0,6°C ...-3,2°C în timpul înfloritului ar putea crea greutăţi. Domnia sa speră să obţină producţii bune măcar în acest an, dat fiind faptul că, în 2011 şi 2012, a avut pagubă totală în livezi, fie din cauza îngheţului, fie din cauza secetei.

La ferma Ferm Prod din Scărlăteşti, judeţul Brăila, a inginerului Constantin Aurel, livada de piersic, care ocupă o suprafaţă destul de mare, se prezintă bine, nefiind afectată de temperaturile negative din acest început de primăvară.

Furturile, o calamitate mai mare decât accidentele climatice

Nici în judeţul Sibiu cireşul n-a avut de suferit. Directorul Nicolae Neamţu, de la ferma Agricola Bergameli, din Dobârca ne-a declarat: „La noi, chiar dacă au existat temperaturi negative, speciile pomicole mai sensibile nu au avut de suferit pentru simplul motiv că n-au dat mugurii vegetativi şi floriferi. Aici, sub munţi, vegetaţia este cu vreo două-trei săptămâni mai tardivă decât în sudul ţării, iar această situaţie ne-a prins bine de data aceasta. Va fi o problemă dacă vor exista perioade de îngheţ târziu de aici înainte – eu sper că nu – dar nu cred că mai este posibil să avem temperaturi sub limita de rezistenţă a cireşului (-1,7... -3,2°C, faza de butoni florali; -1,1…-3,2°C, perioada înfloritului, -1,1…-2,1°C, la legarea fructelor).“

La fel de bine au trecut peste cele -11...-15°C şi pomicultorii din Moldova. De exemplu, Mihai Vărzaru, de la Cotnari–Iaşi, ne spunea că singura problemă din livezi este cea a pomilor uscaţi de seceta de anul trecut, chestiune care ar presupune cheltuieli suplimentare cu înlocuirea acestora. Dar mai mult decât năpasta climatică, la Cotnari, ca şi mai în toate zonele din ţară (aceeaşi problemă am întâlnit-o în Alba, Constanţa, Sibiu, Vâlcea, Buzău, Vrancea, Prahova, Argeş etc.), are loc un alt fenomen, la fel sau poate chiar mai păgubitor, cel al furturilor: „Vă daţi seama? Au terminat să fure şpalierii ori sârmele. Acum smulg puieţii şi viţele altoite! În prezent derulez un program de reconversie la viţa-de-vie şi m-am trezit cu o mulţime de viţe de un an furate. Plătesc şase paznici şi tot degeaba, dar chiar nu pot să rezolv de unul singur problema, de vreme ce pe hoţi nu are cine să-i oprească pe stradă sau acolo unde vând materialele furate.“

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

Tratamente de primăvară în pomicultură (ll)

În numărul trecut am prezentat principalele măsuri fitosanitare care trebuie luate pentru protejarea livezilor în care sunt plantate specii din grupa seminţoaselor. Spuneam atunci că cei mai limitativi factori de producţie la fructe sunt bolile şi dăunătorii, lucru valabil evident şi la speciile sâmburoase. Se cunosc cazuri în care producţiile au fost compromise în proporţie de 85-100% în plantaţiile în care nu s-au luat măsuri pentru combaterea unor dăunători precum viespea sâmburelui de prun (Eurytoma schreineri) şi molia orientală a fructelor la piersic (Cydia molesta) sau a unei boli cum este băşicarea frunzelor (Taphrina deformans).

Tratamente cu insecto-fungicide şi îngrăşăminte foliare recomandate pentru această perioadă la grupa de specii sâmburoase

(vezi tabel în revista tiparita)

Pentru protecţia fructelor de dăunătorii Cydia molesta şi Anarsia lineatella (molia vărgată) la speciile piersic şi cais se vor amplasa difuzoare cu feromoni A/OFM, câte 1.000 buc./ha, iar pentru Cydia funebrana (Viermele prunelor) câte 1.000 difuzoare/ha tip Isomate-OFM Rosso Flex.

Petre EREMIA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

'Nu stingeţi lumina' în cercetarea agricolă românească - apelul cercetătorilor către Guvern şi Parlament

Specialiştii Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Cluj-Napoca, împreună cu colegii lor din instituţii cu acelaşi profil agricol din Blaj, Livada, Bistriţa, Iernut, Târgu-Mureş şi Turda (toate din vestul ţării) solicită Guvernului şi Parlamentului să interzică retrocedările în natură ale terenurilor statului aflate în administrarea staţiunilor de cercetare din domeniul agricol, pentru că acestea sunt unităţi strategice în dezvoltarea economică a ţării.

"Vrem ca dumneavoastră, în calitate de responsabili ai destinelor ţării, să 'nu stingeţi lumina' în cercetarea agricolă românească", spun specialiştii care au adresat, recent, un memoriu membrilor Executivului şi Parlamentului.

Specialiştii în pomicultură de la Cluj-Napoca, recompensaţi constant cu medalii de aur şi de argint, în ţară şi în străinătate, pentru rezultatele strălucite din domeniul lor de activitate, se află, pentru nu se ştie a câta oară în ultimele două decenii, în faţa pericolului de a-şi vedea peste noapte munca lor şi a înaintaşilor risipită şi terenurile cultivate de ei cu soiuri pomicole valoroase, reprezentative naţional - dezmembrate sau desfiinţate în baza legii retrocedărilor. Ei ar trebui să sărbătorească, în acest an, 60 de ani de la înfiinţarea instituţiei - dintre care 40 încununaţi de rezultate remarcabile, iar ultimii 20 - într-o titanică luptă pentru supravieţuire. 

Directoarea Staţiunii de Cercetare Pomicolă, Eugenia Hărşan, spune că este perfect de acord că oamenii trebuie să fie despăgubiţi pentru exproprierile de după 1945, dar nu cu suprafeţe folosite eficient în cercetarea ştiinţifică românească şi în profit naţional. Staţiunea deţinea 1.036 de hectare în 1990 şi mai are în prezent doar 168 de hectare. Toate suprafeţele desprinse din patrimoniul Staţiunii se aflau în cea mai bună întreţinere, cu livezi cu pomi fructiferi de renume, pe rod. Pierderile pentru bugetul staţiunii au fost irecuperabile. 

Eugenia Hârşan a fost surprinsă să afle că sunt mai multe instituţii bugetare în România în care directorul şi-a "aranjat abil", în dispreţul tuturor, un salariu de 11.000 de euro pe lună, iar guvernanţii se fac că nu văd un astfel de abuz.

"11.000 de euro reprezintă fondul de salarii pe o lună pentru cei 35 de angajaţi din Staţiunea de Cercetarea Pomicolă. Este nefiresc că un singur bugetar să câştige cât 35, mai valoroşi decât acesta", spune directoarea instituţiei. 

Specialiştii de la Cluj au obţinut şi în acest an medaliile de aur şi de argint la Salonul Internaţional de Inventică de la Bucureşti, cu mărul de iarnă "Someşan" şi cu trandafirul "Veronica".

Directoarea mai spune că finanţarea directă a unităţilor de cercetare a fost sistată de peste 15 ani. Dispariţia acestor unităţi ar duce la pierderea ireparabilă a patrimoniului genetic la porumb, orz de primăvară, soia, trifoi roşu, viţă de vie, păr, măr, cireş, prun, ceapă roşie, varză de toamnă, tomate, etc., dar şi a raselor tradiţionale de bovine, cu Bălţata românească, porcine, cu Bazna şi Mangaliţa, şi ovine, cu Ţigaia de regiune. 

"Scoaterea de pe piaţă a soiurilor româneşti foarte bine adaptate condiţiilor de mediu are drept consecinţă importul de hibrizi. Introducerea fără bariere a acestora şi a raselor străine a condus şi la "importul" de boli virotice şi criptogamice de carantină cu consecinţe grave asupra producţiei agricole pe suprafeţe mari. Este imperios necesar să accesăm fonduri europene, din 2014, pentru cercetarea în agricultură", susţine Eugenia Hărşan.

Sursa: AGERPRES

OptiTech, seminarul dedicat pomicultorilor valoroşi

Aflat la cea de-a patra ediţie, Forumul OptiTech pentru pomicultură s-a desfăşurat în luna martie la Poiana Braşov, reunind cca 150 de pomicultori din toată ţara, care împreună deţin în jur de 5.000 ha de livadă. Pentru ei, echipa Syngenta s-a documentat de-a lungul unui întreg an în ceea ce priveşte noutăţile din pomicultură, astfel încât informaţiile oferite să se ridice la standardele la care aceştia s-au obişnuit. De-a lungul anilor, organizarea acestei întâlniri şi-a dovedit pe deplin utilitatea, dovadă numărul tot mai mare de participanţi care, ca nişte studenţi dornici de informare, nu pleacă nicăieri fără carnetul de notiţe pe parcursul celor două zile în care se desfăşoară evenimentul, timp în care scriu, fotografiază, pun întrebări, discută.

O cerinţă firească a pieţei: fructe frumoase şi de calitate

În fiecare an, în cadrul acestei sesiuni de discuţii interactive sunt analizate tehnologiile menite să ajute producătorul să obţină fructe care să răspundă din punct de vedere calitativ unui consumator tot mai pretenţios şi care, mai nou, se îndreaptă tot mai mult către produsele autohtone.

„Pentru că tehnologia cea mai bună este cea care este verificată şi discutată de pomicultori, noi am adus specialişti străini pe probleme de combatere a bolilor şi dăunătorilor, dar şi pe probleme de tehnologie astfel încât fiecare seminar în parte să scoată în evidenţă care sunt acele lucruri care ar trebui făcute, cu experienţa internaţională dar şi locală, astfel încât pe raftul magazinelor noastre să găsim fructe româneşti de cea mai bună calitate. În acest sens, pomicultorii trebuie să discute şi să aleagă cele mai bune tehnologii. Mai nou, se observă pe piaţa din România tendinţa de a căuta fructe româneşti. De aceea pomicultorii vin în întâmpinarea acestei cerinţe şi îşi schimbă tehnologia şi structura livezilor astfel încât să poată livra o calitate constantă de-a lungului anului: fructe care arată bine şi sunt gustoase“, afirma în deschiderea evenimentului Cristian Grecu, directorul de marketing al Syngenta. El a adăugat că, la nivel de piaţă, fructele trebuie să mai răspundă şi altor cerinţe de bază, cum ar fi să reziste cât mai mult la raft şi să aibă reziduuri sub limitele admise. „Vrem să producem mai mult în condiţii limitative, iar acest lucru se poate realiza prin tehnologii noi şi inovative.“ În acest sens, Syngenta a lansat în 2009 primul forum pentru pomicultură pentru a trece de la o abordare demonstrativă, în câmp, la una integrată care cuprinde, pe lângă un portofoliu adaptat de produse, toate verigile implicate în acest sector: cercetarea, reprezentanţii lanţurilor alimentare şi autorităţile.

Aşa se face că şi în acest an, pe lângă experţii Syngenta în culturi pomicole, la întâlnirea cu producătorii au mai participat reprezentanţi ai staţiunilor pomicole, ai companiei Timac Agro – partenerii Syngenta pe partea de fertilizare, ai industriei hipermarketurilor, ai Ministerului Agriculturii şi ai Organizaţiei Interprofesionale Legume-Fructe.

Lecţia de protecţie a pomilor

Ca de fiecare dată, şi la această ediţie problematica abordată a fost cea propusă de pomicultori la finalul întâlnirii precedente. Aceştia au fost împărţiţi în grupuri de lucru cu un număr redus de participanţi tocmai pentru a putea purta un dialog interactiv. Cei trei vorbitori au fost specialişti de marcă din domeniu, cu experienţă în culturile pomicole: Simon Arnseck – expert tehnic pomicultură şi Damir Ivacic – expert în cercetare-dezvoltare insecticide. Lor li s-a alăturat Florin Niţu, director produse pentru culturi speciale în cadrul Syngenta, care a anunţat cu acest prilej şi apariţia unui produs nou: fungicidul Embrelia.

Accentul a fost pus şi de această dată pe bolile şi dăunătorii din pomicultură pornind de la cauza infecţiei, modul de manifestare, ciclul bolii sau al insectei şi până la măsurile de prevenire şi combatere.

Pomicultorii au aflat de la specialiştii Syngenta cum pot fi tratate două dintre cele mai importante boli ale fiecărei grupe importante de pomi. La capitolul seminţoase au fost tratate rapănul şi făinarea mărului, aceasta din urmă atacând în general mugurii, frunzele şi lăstarii şi mai rar fructul, boala având o dezvoltare explozivă după înflorit, fiind recomandate tratamentele prevenitive cu Thiovit Jet şi Topas. În ceea ce priveşte rapănul, aceasta este cea mai întâlnită şi importantă afecţiune a mărului care, în condiţii favorabile, poate compromite semnificativ cultura. Pentru a evita această situaţie, o soluţie eficientă înseamnă evitarea infecţiilor secundare, motiv pentru care se impune tratamentul preventiv cu produse precum Bravo, Chorus sau Score. Important este ca produsele aplicate să fie rezistente la spălare, active la temperaturi scăzute şi să aibă atât acţiune preventivă cât şi curativă. În ceea ce priveşte grupa sâmburoaselor, pomicultorii au solicitat informaţii despre băşicarea frunzelor de piersic şi monilioză. Prima este cea mai severă boală la această specie, iar, pentru a fi ţinută în frâu, controlul trebuie preluat în momentul în care mugurii încep să se deschidă, singura acţiune de succes fiind prin urmare cea preventivă. În primăverile umede trebuie aplicate produse cuprice cât mai devreme, urmate apoi de tratamentele cu produse din gama Bravo, un fungicid cu acţiune multiplă împotriva bolilor, şi Score, care acţionează prin blocarea dezvoltării bolii în interiorul plantei. Monilioza, în schimb, este o boală tot mai frecvent întâlnită şi mai agresivă cu toate speciile de sâmburoase, care afectează atât florile cât şi ramurile şi, în ultimă instanţă, fructele. Momentul optim de control al bolii este când 10% din flori sunt deschise, apoi la înfloritul complet, produsele recomandate pe lângă Bravo şi Score fiind Chorus, Switch şi Topas.

Gestionarea dăunătorilor din plantaţiile de măr a fost următorul subiect de interes abordat, speciile aduse în discuţie fiind viermele fructelor (Cydia pomonella), molia pieliţei fructelor (Adoxophies spp.) şi insectele minatoare, care produc pagube semnificative în livezi. În opinia specialiştilor Syngenta, cheia succesului pentru toate aceste probleme o reprezintă monitorizarea atentă a livezii. Un istoric al dăunătorilor, examinarea plantelor înainte de reluarea vegetaţiei, amplasarea capcanelor feromonale pentru păduchi şi lepdidoptere şi a celor colorate pentru viespi şi scolytidae sunt doar câteva dintre măsurile menite să dea o mână de ajutor în monitorizarea dăunătorilor. În ceea ce priveşte tratamentele chimice, Syngenta recomandă aplicarea produselor precum Insegar pentru combaterea moliei pieliţei fructelor şi pentru atacul viermelui merelor. Pentru acesta din urmă se mai aplică insecticidul Affirm după înflorit şi până la maturitatea fructului, la fel şi Actara. Un insecticid care poate fi aplicat din faza de ouă până la larve şi adulţi şi care combate un spectru larg de dăunători, inclusiv speciile prezentate mai sus, este Voliam Targo, produsul având şi cea mai lungă perioadă de protecţie pe care o poate oferi un ovilarvicid.

Embrelia - un nou fungicid de ultimă generaţie

Dacă anul trecut, cu ocazia forumului, Syngenta a lansat două insecticide – Affirm şi Voliam Targo, anul acesta este rândul portofoliului de fungicide să se îmbogăţească cu un nou produs de ultimă generaţie – Embrelia pe numele său – eficient atât în prevenirea şi combaterea rapănului cât şi a făinării. Produsul face parte dintr-o nouă clasă de substanţe chimice – SDHI – care acţionează atât preventiv cât şi curativ asupra ciupercilor, diferenţiindu-se mai ales prin aderenţa sa mai bună la stratul de ceară de pe frunze şi fructe. În practică această calitate se traduce printr-o rezistenţă mai mare a fungicidului, care oferă astfel o protecţie de durată. Produsul, întâlnit anul acesta în loturile demonstrative, este în curs de omologare în toată Europa, urmând să fie lansat în 2014.

Valentina ŞOIMU ŞERBAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Tratamentele de primăvară în pomicultură

Printre principalele sectoare agricole, pomicultura este cunoscută ca fiind cea mai afectată de atacul bolilor şi dăunătorilor. În ultimii ani, atacul acestora s-a intensificat, un număr mare de agenţi patogeni făcându-şi simţită prezenţa mai mult sau mai puţin agresiv, în funcţie şi de condiţiile întâlnite. Numai la măr, de exemplu, se înregistrează 4-6 boli (rapăn, făinare, foc bacterian, monilioză etc.) şi 12-15 dăunători (păduchele din San José, viermele merelor, afide, acarieni, minatoare etc.).

Experienţa pe care am acumulat-o la ferma Lacu Rezi, verificată şi îmbunătăţită pe parcursul ultimilor 7 ani, arată că tratamentele de primăvară, executate corect şi diferenţiat pe specii, sunt esenţiale. Dacă intervenim corespunzător în această perioadă, numărul total de tratamente efectuate pe parcursul anului se reduce semnificativ, în total ajungându-se la sub 10 la măr şi cel mult şase la cais şi prun.

Iată ce tratamente cu insecto-fungicide şi îngrăşăminte foliare recomandăm pentru această perioadă la grupa de specii seminţoase.

Până la scuturarea petalelor, pentru combaterea viermelui merelor (Cydia pomonella) şi moliei pieliţei fructelor (Adoxophyes orana), se vor amplasa la fiecare hectar câte 1.000 de bucăţi difuzoare cu feromoni de tipul Isomate C, iar pentru prevenirea şi combaterea moliei miniere (Cameraria ohridella) se vor amplasa la fiecare hectar câte 10 capcane AtraScit. În plus, la toate speciile trebuie să avem grijă ca, după fiecare dimineaţă cu ceaţă şi/sau ploaie, în maximum 36 de ore, să stropim cu Captan sau Dodine şi, în lipsa acestora, cu zeamă bordeleză, pentru prevenirea bolilor cauzate de ciuperci.

Petre EREMIA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Cum alegem şi de unde cumpărăm pomii fructiferi

Odată cu dezgheţul solului şi topirea zăpezii, începe plantarea pomilor fructiferi, atât în livezi, cât şi în gospodăriile populaţiei. Secretul alegerii puieţilor şi locurile de unde îi putem achiziţiona ne-au fost recomandate de dr. ing. Mădălina Butac (foto), cercetător ştiinţific gr. II la Laboratorul Genetica şi Ameliorarea Plantelor din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Mărăcineni (Piteşti, Argeş).

Nu cumpăraţi de la „colţul străzii“!

„Pentru înființarea plantațiilor pomicole, în masiv sau ca pomi răzleți, se recomandă achiziționarea materialului săditor de calitate, în cazul nostru pomi altoiți, de la pepinierele specializate și autorizate. Acestea există la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni și în rețeaua de stațiuni pomicole zonale, precum și la pepinierele private autorizate“, ne-a declarat cercetătoarea.

Din spusele sale, pepinierele livrează material săditor cu autenticitate biologică 100%, astfel încât fermierul să aibă siguranța că pomul respectiv aparține speciei și soiului dorit. De asemenea, se garantează că puieții sunt liberi total sau parțial de boli virotice, fapt marcat prin etichete de culoare albastră sau galbenă eliberate de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS).

Cum arată materialul săditor de calitate?

Interlocutoarea noastră a afirmat că pomii altoiți diferă în funcție de specie, soi, dar și de combinația soi-portaltoi. În general, puieții de un an sub formă de vargă și de 2 ani (cu coroana formată în câmpul II al pepinierei), conform STAS 989/II-77, trebuie să fie sănătoși, fără boli și paraziți, cu minimum trei rădăcini principale de cel puțin 15-20 cm, nedeshidratate și fără pete brune pe secțiunea oblică. Totodată, tulpina trebuie să fie dreaptă, cu scoarța netedă, de culoare caracteristică soiului, fără vătămări mecanice, de ger sau paraziți, bine garnisită cu muguri, lungă de cel puțin 100-120 cm și groasă de peste 10-12 mm. „Atât pomii de un an sub formă de vargă, cât și cei de 2 ani cu coroană formată din câmpul II al pepinierei sunt foarte buni pentru înființarea unei plantații pomicole, mai ales dacă corespund standardului“ – a precizat Mădălina Butac.

Ce trebuie evitat?

Cercetătoarea ne-a mai spus că nu sunt buni pentru plantare pomii fără rădăcini sau cu rădăcini puține și scurte, cei lipsiți de vigoare (mici și subțiri), strâmbi, chirciți sau îmbătrâniți. De asemenea, nu trebuie acceptați puieții cu răni deschise, cu urme de paraziți, de exemplu păduchele din San José, care se poate identifica prin pete roșietice pe tulpină. Atenție și la boli periculoase, cum ar fi cancerul bacterian, produs de Agrobacterium tumefaciens, care se manifestă prin tumori sau excrescențe pe rădăcini.

Menționăm că pomii achiziționați de la pepiniere se transportă într-un timp foarte scurt, acoperiți cu prelate pentru a evita deshidratarea lor şi se stratifică imediat în pământ sau nisip umed, până la plantarea propriu-zisă. În același scop, rădăcinile pot fi protejate cu materiale care mențin umiditatea timp îndelungat.

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013

 

Un nou început, reconversia în pomicultură

Despre pomicultura românească de astăzi nu se poate spune decât că se află într-o stare dezastruoasă, ceea ce impune luarea de urgenţă a unor măsuri care să conducă la asigurarea pieţei cu fructe autohtone. Primul pas care trebuie făcut îl reprezintă reconversia, nucleul care să stea la baza strategiei de dezvoltare modernă a pomiculturii din ţara noastră.

Iată ce propun doi specialişti de marcă din domeniu – Ilarie Isac şi Mihai Coman – pentru redresarea urgentă a sectorului pomicol:

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ilarie ISAC, Mihail COMAN

La Staţiunea pomicolă Iaşi cercetare fundamentală cu bani din... casieria unităţii

• 200 ha de livadă plantate în ultimii ani
• La ordinea zilei, reorganizare şi noi tehnologii
• Nu sunt bani nici pentru brevetarea soiurilor

Între unităţile de cercetare din agricultură, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi ocupă un loc aparte. În 35 de ani aici s-a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, printre rezultate numărându-se crearea a 24 noi soiuri de cireşi dulci, trei soiuri de vişin şi patru de nuc şi, ceea ce este mai important, în condiţiile în care mai toate unităţile de profil trăiesc de pe o zi pe alta, unitatea ieşeană nu numai că a supravieţuit dar cunoaşte, în ciuda greutăţilor de ordin financiar, o oarecare dezvoltare.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian CIOCOIU
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012

Daniel Constantin: România doreşte un program de reconversie în pomicultură pe modelul celui din domeniul viticulturii

România a susţinut, în cadrul discuţiilor din forurile europene, derularea în exerciţiul bugetar 2014-2020 a unui program de reconversie în pomicultură după modelul celui derulat cu începere din 2007 în domeniul viticulturii, a anunţat luni, la Mărăcineni - Argeş, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

"România a solicitat în cadrul Consiliului de Miniştri Comisiei Europene ca de la 1 ianuarie 2014 în reforma politicii agricole să fie cuprins un program de reconversie - replantare la pomicultură, aşa cum a fost cel pe viticultură. Acolo lucrurile au mers foarte bine, fondurile care erau la dispoziţia României între 2007 şi 2013 au fost epuizate la începutul anului 2012. Există în momentul de faţă un acord în acest sens şi de la 1 ianuarie 2014 vom începe să intrăm şi în acest program de reconversie în pomicultură", a declarat ministrul Agriculturii.
El a mai precizat că amploarea programului va depinde de alocările bugetare pe care le va primi România.

Daniel Constantin s-a întâlnit luni cu fermierii din judeţul Argeş la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni.

Sursa AGERPRES

Sfaturi utile pentru reuşita unei plantaţii pomicole

Amplasată în plin Bărăgan, livada pomicolă de la Lacu Rezi reuşeşte să demonstreze, prin rezultatele pe care le obţine atât în plantaţia clasică cât şi în cea intensivă, potenţialul ridicat pe care îl are ţara noastră în producerea de fructe.

Timp de trei ani am prezentat în paginile revistei realizările din fermă care ţin atât de tehnologii şi producţii cât şi de valorificare şi în baza acestei experienţe putem enumera succint elementele de bază ale sistemelor de cultură aplicate:

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Petre EREMIA
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS