Cultivarea fructelor de pădure, o afacere de succes. Aflaţi povestea unui fermier cu o producţie de câteva tone de fructe la hectar. Mihai Sandu, un tânăr de 33 de ani din Miroslava, județul Iași, s-a apucat în anul 2019 de cultivarea fructelor de pădure, mai exact mure și zmeură. Acum cultivă o suprafață de 1,5 ha, mai multe soiuri, iar producția este de 10 tone/ha.

„Avem o plantație de zmeur și mur pe o suprafață de 1,5 ha. Pe lângă aceasta mai avem și o minifermă de păsări, prepelițe și găini ouătoare în Vorovești, comuna Miroslava, județul Iași. În acest moment a început deja să se coacă zmeura și murele, dar noi avem mai multe soiuri, ca să lungim perioada de fructificare până toamna târziu, până cade bruma.

Avem cinci soiuri de mur, pe o suprafață de 7.000 mp, respectiv Arapaho, Triple Crown, Locnest, Navaho şi Chester. Am 33 de ani, iar pasiunea aceasta a început văzând pe Internet alți producători și fermieri care aveau deja culturi înființate; mi-a plăcut foarte mult, iar noi, lucrând în străinătate, în Italia, ne-am întrebat ce business ne-am putea face cu banii strânși. Ne-a atras din prima cultura de mur, iar ulterior ne-am apucat și de zmeură. Singura problemă la această cultură este apa, în rest plantele sunt foarte viguroase, rezistând foarte bine la frig. Am înființat plantația în anul 2019, toamna, având plantația în al patrulea an. Noi producem undeva la 10 tone/ha, dar anul trecut am produs doar jumătate, dacă nu chiar mai puțin“, specifică Mihai Sandu, producător local din Miroslava, județul Iași.

Vârful de recoltă a murelor este în lunile iunie-iulie, atunci când temperaturile sunt crescute și grăbesc coacerea fructelor. Este recomandat să le culegi atunci când sunt mari și uniforme și să le consumi proaspete; murele sunt fructe perisabile, așadar le poți depozita în frigider pentru a le putea consuma o perioadă mai îndelungată de timp.

Beatrice Alexandra MODIGA

Soţii Budeanu au amenajat pe Colina Şorogari, de la marginea municipiului Iaşi, o plantaţie de mure din soiul Thornfree, din dorința de a mânca ceva sănătos. Plantația se întinde pe o suprafață de 3.000 de metri pătraţi, moștenire de la bunici.

Familia care cultivă la marginea Iaşului

Fructele-vedetă din această perioadă, murele, sunt la mare căutare în Iaşi. Printre cei care valorifică astfel de produse se numără şi familia Budeanu, care deţine o plantaţie de mure amenajată pe 3.000 de metri pătraţi în zona Şorogari, din municipiului Iaşi.

„Plantaţia este în al șaptelea an pe rod. Avem în vecinătate o pădure de salcâmi, fiind o zonă ferită de agitația orașului. Pământul îl avem de la bunici și plantația a luat ființă, mai mult din dorința de a mânca ceva sănătos și da, încă mai sunt oameni care găsesc în munca pământului relaxare. Am încercat și cu afine, cu zmeură, însă volumul de muncă e prea mare și ne-am dat seama că putem face doar un singur lucru cu adevărat bine, să îngrijim doar mure. Nu am accesat fonduri, deoarece nu am văzut în această plantație o afacere. Soiul este Thornfree; se spune că e rezistent, ușor de îngrijit. Toată lumea cultivă natural, bio, dar degeaba susținem cu toții, cel mai important este să se convingă consumatorii de calitatea fructului, ei sunt cei care știu să facă diferența, mai ales cei cu alergii. E într-adevăr o plantație pentru suflet“, ne specifică Lucian Zup Budeanu.

Familia Budeanu se ocupă de plantaţie în timpul liber, iar în lunile iulie şi august valorifică cele mai multe mure. Murele de pe Colina Şorogari sunt promovate pe grupurile de socializare destinate producătorilor locali: „Cei mai mulţi clienţi sunt persoane fizice, iar prețul unei caserole de 500 grame e 15 lei. Distribuția o facem direct la consumator sau în magazine partenere, doar cele care într-adevăr susțin consumul unui fruct natural, nu cele care întreabă prima dată prețul. Respectăm consumatorii și ei, la rândul lor, respectă munca și efortul producătorului. Am legat prietenii durabile, am cunoscut oameni frumoși la livrări, ceea ce ne aduce un plus pentru sufletul nostru. Am ajuns în punctul în care apreciem clipa, ne bucurăm de ziua de astăzi, suntem recunoscători pentru ce avem în momentul de față, să avem putere să ținem plantația pe încă câțiva an“, încheie Lucian Zup Budeanu, producător local de mure din Şorogari, județul Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

În rândul fermierilor, o idee de afacere este cultura de mure. Aceasta este considerată una avantajoasă și profitabilă la noi în țară, în special în rândul fermierilor cu suprafețe mici de teren. Totodată, arbustul fructifer se dezvoltă cu succes în condițiile climatice din România și este și ușor de întreținut.

Specialiștii recomandă ca murul să fie plantat primăvara înainte de a intra în vegetație sau toamna târziu, imediat după ce a ieșit din vegetație. Lunile recomandate sunt martie-aprilie sau octombrie-noiembrie, în funcție de evoluția temperaturilor. Butașul de mur se prinde repede și planta se dezvoltă într-un ritm destul de alert. De aceea putem considera că este similar cu zmeurul sau cu fragul.

„Cultiv o suprafață de 0,5 ha de mur pe lângă altă cultură de bază pe care o dețin de zmeură. Am luat decizia de a dezvolta și cultiva arbuști de mur deoarece îi consider avantajoși din punct de vedere economic, dar și în privința întreținerii. Fructele se valorifică în timp util. Producția pe care o obțin o valorific prin Asociația Romcăpșuni. Pentru 2,5 kg de mure se estimează 80 de lei, un preț avantajos. Cred că fiecare dintre noi își poate dezvolta o astfel de cultură la el acasă deoarece și o suprafață mică îți poate oferi o producție mare. De asemenea, murul poate fi utilizat și pentru procesare, putându-se pregăti diverse dulcețuri“, a declarat fermierul Laurențiu Ghiță.

Culturile de mure au nevoie de un sol argilos

Solul pentru plantarea culturii de mur trebuie să fie argilos, aerisit, fertil și cu un nivel al pH-ului de aproximativ 6,5. Trebuie să ținem cont să curățăm bine solul de buruieni și să-l fertilizăm cu îngrășăminte. Pământul necesită o arare de aproximativ 40 cm și afânare. Atunci când semănăm butașii trebuie să ținem cont de adâncime – 40 cm, distanță – 3 m între rânduri și de 1,5 m între plante. La baza gropii este indicat să adaugi un amestec de pământ și gunoi de grajd foarte bine descompus. Culturile de mure au nevoie de un grad ridicat de umiditate. Trebuie să ții cont să uzi planta de 4-5 ori pe săptămână. Pentru o dezvoltare armonioasă, culturile de mure au nevoie de un sistem de susținere. Acesta poate fi realizat cu spalieri și sârme. Spalierii trebuie amplasați pe fiecare rând, la o distanță de 8 m și la o adâncime de 60 cm, iar de aceștia se atașează sârmele pe care se vor dezvolta murele. Imediat după plantare este necesar să scurtezi planta cu până la 25 cm; în caz contrar pot apărea boli care îți vor distruge cultura.

Bolile culturii de mur

Cultura de mur poate dezvolta boli precum rugina murului care apare pe frunze și lăstari și se manifestă prin pete de culoare galbenă. O altă boală este antracnoza, care atacă arbuștii de mur; se observă pe frunze, atunci când apar pete mici de culoare roșiatică, și pe lăstari, când formează pete cenușii.

Făinarea murului se manifestă printr-un înveliș albicios. Acesta determină îngălbenirea fructelor, iar florile atacate de această boală au un aspect ars. Pentru a o combate, specialiștii recomandă să aplici tratamentele fitosanitare corespunzătoare și să ai grijă la igiena de îngrijire.

Beneficiile murului

Murele sunt bogate în vitaminele A, B1, B2, C, E, minerale precum potasiu, fosfor, fier, sodiu, magneziu, mangan, seleniu, zinc, cupru și calciu, dar și acid folic. Acestea au un efect antiinflamator asupra organismului diuretic, antiseptic, laxativ, analgezic și, în special, antioxidant.

De asemenea, murul poate fi o opțiune pentru cei care sunt la dietă. Fructele previn retenția de lichide și conțin puține calorii. Totodată, pielea celor care le consumă va arăta mult mai luminoasă. Sucul din acest fruct îți poate oferi mai multă energie, iar pentru cei cu afecțiuni faringiene este o opțiune optimă deoarece are un efect benefic asupra rănilor în gură, inflamația gingiei sau a mucoasei bucale.

Liliana POSTICA

Culturile de mur și zmeur reprezintă cele mai profitabile afaceri agricole pe suprafețe reduse de teren, cuprinse între 500 mp și 2 hectare. Plantarea arbuștilor se face toamna, de la ieșirea din vegetație până la venirea înghețului, iar primăvara, când pericolul înghețului a trecut, până la intrarea în vegetație. Secara Dorian, unul dintre producătorii de fructe de pădure din Iași, care administrează o suprafață de 22.000 mp în comuna Țibănești, ne-a oferit o serie de sfaturi prețioase pentru înființarea unor astfel de culturi.

Costurile de producție au fost mai mari

Seceta din acest an a determinat o dezvoltare slabă a butașilor și o fructificare redusă. În schimb, fructele au fost mult mai aromate, parfumate.

„Dețin în comuna Țibănești, satul Recea, o plantație înființată pe 7.800 mp, dar mai avem alte trei plantații înființate, unde există un total de 15.000 mp. Anul acesta, după cum vedeți, butașii sunt mai puțini dezvoltați. Am pus gunoi de grajd pe lângă rânduri și ar fi trebuit să se dezvolte foarte bine, dar s-au dezvoltat foarte puțin din cauză că nu au avut apă îndeajuns“, ne explică fermierul ieșean. Acesta spune și că, în general, costurile cu irigațiile au fost cu 40% mai mari față de anul trecut.

„A trebuit să cărăm apă cu tractorul pentru că nu avem puțuri făcute. Costurile au fost un pic mai ridicate față de anul trecut deoarece a fost necesar să cărăm apă de două ori pe săptămână. În schimb, fructele au fost foarte bune, dulci, au avut un parfum extraordinar și asta a contat mai ales dacă vorbim de procesarea lor în siropuri, dulcețuri. Producătorul ieșean mai spune că a reușit să acceseze fonduri europene, în valoare de 60.000 euro, pentru procesarea fructelor și legumelor.

„Avem în plan să producem, să procesăm și să vindem, să nu mai existe niciun intermediar între noi și consumatorul final. Suma alocată a fost de 40.000 euro, plus încă 20.000 euro pentru procesare. Acești 20.000 euro urmează să-i investim în procesare, să facem suc presat la rece. Anul acesta, la mur producția a fost în jur de 7 tone, iar producția de pe 2.000 mp la zmeură a fost undeva la 2 tone.“

Pași în plantarea arbuștilor fructiferi: mur și zmeur

Hidratare. Atât la plantările de toamnă, cât și la cele de primăvară se recomandă imersarea butașului în apă timp de cel puțin 30 de minute.

Ca prinderea să fie mai sigură, hidratarea se poate face și prin mocirlire. Se face un amestec compus din: 1/3 pământ, 1/3 mraniță și 1/3 apă. Se amestecă până se obține o pastă omogenă de consistenţa smântânii. Acest amestec asigură umiditatea necesară rădăcinilor în momentul plantării, ajută la o mai bună aderare a acestora la sol şi la vindecarea rănilor.

Săparea. Pentru dezvoltarea optimă a rădăcinilor trebuie acordată o atenție mare dimensiunii gropilor. Dimensiunea minimă recomandată pentru groapă: 30x30x40 cm (lungime x lățime x adâncime).

Se recomandă ca gropile să fie pregătite cu 1-2 luni înainte de plantare pentru a activa microflora din sol şi pentru aerarea pământului.

Fasonarea rădăcinilor. Dacă există rădăcini vătămate, acestea se taie deasupra rănii, evitând rănirea capilarelor şi a rădăcinilor tinere.

Plantarea. Butașul se așază în groapă, astfel încât rădăcina să fie acoperită cu cca 3 cm de pământ. Groapa se umple cu pământ fertil (îmbogățit cu mraniță), scuturând ușor planta ca pământul să se așeze bine în jurul rădăcinilor. Acest proces se repetă până ce gropa se umple în proporţie de 90%.

Distanțele de plantare recomandate pentru diferite categorii de arbuști fructiferi:

– zmeur: 50 cm între plante, 1,5-2,00 m între rânduri la plantații familiale;

– mur: 1,00 m între plante, 1,5-2,00 m între rânduri.

Fertilizarea. Înainte de udare pământul se fertilizează cu îngrășământ complex NPK.

Udarea. În groapa de plantare se toarnă aproximativ 5-7 litri de apă, care va drena granulele de pământ între rădăcinile butașului, prevenind apariţia mucegaiului.

Tasarea pământului. După ce apa a pătruns în rădăcini, se completeză groapa cu pământ fertil până la nivelul original al terenului și se tasează ușor.

Mulcirea (opțională). Mulcirea presupune acoperirea solului cu materiale uscate de origine vegetală (iarbă, paie, rumeguș, frunze, scoarță) pentru menținerea umidității în sol și împiedicarea creșterii buruienilor.

• „Prețul variază de la 4 la 10 lei/butașul, dar țin să menționez că, pentru cei care intenționează să înființeze o plantație, o să facem o reducere de 5 lei/butaș. De exemplu, pentru un hectar sunt necesare cca 4.000 de plante, iar costul înființării este de 4.000 de euro. La zmeur, prețul unui butaș pornește de la 3 până la 5 lei. Pentru înființarea unei plantații de zmeur trebuie circa 8.000 de plante, iar costul variază între 5.500-6.000 de euro.“
• Perioada optimă pentru plantarea butașilor de mur și zmeur începe toamna de pe 15 noiembrie și primăvara la început de aprilie, cu condiția ca solul să fie dezghețat.

Beatrice Alexandra MODIGA

În satul Filioara, comuna Agapia, județul Neamț, între cele două obști mănăstirești celebre, Agapia și Văratec, tânărul artist plastic Vasile Andrei Vleju a ales să investească într-o plantație de mur, soiul Thornfree. Ce l-a determinat pe tânărul nemțean să se îndrepte spre acest domeniu, deși timp de 10 ani l-a atras pictura bisericească, aflați în materialul de mai jos.

Andrei este un alt exemplu că tot mai mulți tineri conștientizează importanța și frumusețea domeniului agricol. Acesta este absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iași, secția Conservare-Restaurare Icoană și lemn policrom și al unui master din cadrul Facultății de Istorie, Patrimoniu și Turism Cultural. „Sunt artist plastic, absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă și provin dintr-o familie care a iubit dintotdeauna plantele și natura, eu fiind a patra generație care cultivă ceva. Strămoșii mei au avut vii în zona Iașului, bunicii și străbunicii au avut livezi de meri și peri, astfel că mi-am dorit să locuiesc de mic la țară. Menționez că satul nostru, Filioara, se află situat între cele două obști mănăstirești celebre, Agapia și Văratec. După absolvirea facultății am lucrat, timp de aproape 10 ani, la pictură bisericească, unde am pictat la mai multe biserici în țară cu maestrul Mihai Chiuaru“, ne mărturisește nemțeanul.

Povestea plantației de mur de la Filioara începe în anul 2011, când Andrei a văzut la TV un material cu aceste minunate plante, soiul Thornfree. „Am zis să luăm și noi câteva, m-au fascinat din prima, astfel încât am achiziționat primele plăntuțe. După ce au crescut am zis să punem mai multe, dar ca la carte, deoarece primele le-am pus pe niște pari de lemn, care au putrezit și au căzut cu tot cu rod, efectiv le-au distrus, apoi am achiziționat alte plante, în jur de 70 de fire, pe care le-am pus pe spalieri de fier cu beton și sârmă, în sistem de udare prin picărare, apoi când au ajuns la maturitate am avut primii clienți care au cerut delicioasele fructe și așa a început povestea“, adaugă cultivatorul.

Ulterior, acesta s-a extins până la 300 de plante, iar în prezent are 500 de plante pe rod lucrate manual fără stropiri sau îngrășăminte chimice, unde folosește doar îngrășământ de la păsări. „Pentru a realiza acest mic proiect pe o suprafață de 1.100 mp, am mutat o livadă tânără cu excavatorul, ulterior îndreptând terenul. La început, plantele au fost foarte scumpe, iar stâlpii de fier, cu ciment, piatră, meseriașii de asemenea, au costat destul de mult. Toți banii au fost din fonduri proprii, câștigați din pictură, investiția ajungând la aproximativ 100.000 lei, dacă ar fi să actualizăm prețurile explozive de azi. Anul acesta încă nu pot spune cu exactitate ce producție voi avea, dar pot spune că în anii precedenți am avut între 1,5-2 tone de mure, nu folosesc tratamente și nu am stropit niciodată cu nimic. Zilele acestea sunt în curs de certificare, ca produs montan. Clienții au cerut și dulceață, astfel încât ușor-ușor ne-am pliat pe dorințele lor, așa că în prezent realizăm o gamă variată de produse pentru prieteni și rude plecate de pe plaiurile noastre.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Cătălin Vuculescu din satul Sâmbăteni, comuna Păuliş, judeţul Arad, spune că zmeura şi murele sunt cele mai căutate fructe în sezon și clar cele mai apreciate, de aceea s-a şi gândit să înfiinţeze o astfel de plantaţie.

Plantaţia de la Sâmbăteni a fost înfiinţată în anul 2016 pe o suprafaţă de 2.000 mp, iniţial mai mult ca hobby, iar ulterior a devenit o afacere în sensul bun al cuvântului, ne spune Cătălin Vuculescu. „În cultură avem atât zmeură cât şi mure, aproximativ 70% din suprafaţă cu zmeură şi 30% cu mure. Întreaga investiţie a fost din fonduri proprii, iar în viitor ne gândim şi la fonduri europene. Am început cu pregătirea terenului, am făcut analize de sol pentru a vedea dacă corespunde pentru această cultură, după ce am avut siguranţa că terenul este cel proprice, toamna am făcut plantările, după care am început să montăm sistemele de susţinere şi de picurare. Ca tehnologie folosim partea mecanizată mai mult; tocmai de aceea distanţele între rânduri sunt de 2,5 m, iar pe rând între plante sunt de

0,5 m tocmai pentru a putea efectua lucrările necesare. Soiurile de zmeur sunt Opal de vară, Latham, Opal Remontat şi Citria, iar cele de mur sunt Navaho şi Triple Crown. Am ales aceste soiuri tocmai pentru aroma şi fructificarea lor. Suprafaţa totală este de 9 ha, însă din acestea avem cultivate efectiv 1,4 ha, urmând ca în viitor să ne extindem cu ele, în funcţie de cerinţe.“

Tratamentele fitosanitare aplicate sunt cele de prevenţie, din primăvară, iar acest aspect ajută la creşterea cererii de fructe, adaugă cultivatorul. „În rest, nu forţăm planta cu nimic; de obicei  întâmpinăm probleme în sezonul ploios, la ambele culturi, atunci când din cauza umidităţii se instalează mucegaiul la fruct. Livrările se fac la domiciliul clientului, în funcţie de comenzi, fructul se culege dimineaţa, în general, iar după-amiază sau seara se distrubuie pentru a fi cât mai proaspăt; menţionez că sunt şi clienți care vin şi îşi culeg fructele din plantaţie! Preţul mediu la zmeur este aproximativ 18-20 RON/kg, iar la mur de 12-15 RON/kg; specific faptul că  acesta depinde de cererea şi oferta de la momentul respectiv!“

Planurile de viitor ale arădeanului constau în extinderea pe toată suprafaţa şi nu numai. „Ne dorim să reuşim să construim o fabrică pentru a putea prelucra fructul în dulceţuri, siropuri, sucuri etc. deoarece la prelucrare este mai profitabil financiar. Totodată, dorim să ne extindem şi pe partea de afin (aici cercetăm atât piaţa, cât şi multitudinea de soiuri pe care le avem la dispoziţie întrucât ne dorim soiuri care să fie aclimatizate în zona noastră). Pentru cei care vor să înfiinţeze o astfel de cultură, îi sfătuiesc înainte de toate să cerceteze piaţa, cererea şi oferta pentru că sunt foarte importante“, a mai spus Cătălin Vuculescu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ilie Adrian Valeriu are o plantaţie de mur în județul Gorj, la poalele Munților Parâng, în comuna Bengeşti, satul Ciocadia. Suprafața plantată de acesta nu este foarte mare deoarece piața de desfacere este suprasaturată în acest moment, spune acesta.

Rep.: Aţi mizat pe cultura murului. Dar ce v-a determinat să vă orientaţi spre această plantaţie?

Adrian Valeriu: Povestea noastră este una simplă. Neavând o suprafață foarte mare de teren și dorind să scap de culturile de grâu și porumb care se puneau an de an, am hotărât să încep cu această plantaţie, asta fiind undeva prin anul 2015, când nu erau aşa mulți producători ca acum. De ce am ales cultura de mur? A fost mai mult din nostalgie deoarece, copil fiind, aveam în curtea bunicilor câteva tufe productive pe care ne băteam toți verișorii când începeau să se coacă; de fapt, le mâncam mai mult necoapte, doar pârguite un pic.

Rep.: De ce aspecte aţi ţinut cont în ceea ce privește verigile tehnologice?

A.V.: Plantația este înființată din fonduri proprii, cu tot ce înseamnă investiție necesară, utilaje, îngrădire teren, instalație picurare, cameră frigorifică, ambalaje etc., iar tehnologia de cultivare este una relativ simplă. Iniţial, am început cu o analiză de sol, după care am achiziționat plante certificate sanitar de la o pepinieră care aducea din Polonia, după care în fiecare an am urmat cursul lucrărilor de întreținere (tăiere, legare, irigare, hrănirea plantelor). Soiul pe care îl avem este unul semitimpuriu, pe care l-am ales datorită rezistenţei la ger, până la – 25°C, rezistent la boli şi produce în jur de 4-5 kg/ plantă. Suprafața plantată nu este foarte mare, doar 1.000 mp, în jur 500 plante. Nu m-am extins mai mult deoarece piața de desfacere este suprasaturată în acest moment și nu are rost sa produc mai mult decât valorific. Noi nu facem vin, gemuri sau siropuri pentru că asta ar însemna o altă linie tehnologică pentru care momentan nu suntem destul de pregătiţi. Producția noastră anuală este în jur de 2 tone, deci mai mult decât suficient.

Rep.: Reuşiţi să vă descurcaţi în perioada culesului cu întreaga familie? Dar cu distribuţia?

A.V.: Probleme am întâmpinat la cules deoarece nu am găsit oameni care să culeagă exact ce vreau eu; dacă pun într-o lădiţă 5-6 fructe necoapte este suficient, au stricat tot și atunci am preferat să culegem doar „de-ai casei“, dimineața până la ora 11 maximum, când se încălzește prea tare și încep și fructele să își schimbe starea. Distribuția o facem personal la domiciliul clientului, iar prețul este undeva la 12-13 lei/kg, preț în care intră întreținerea plantaţiei, costurile de depozitare la camera frigorifică, munca, ambalajele, distribuţia. Per total, un preț cam de 7 lei/kg.

Rep.: Vă gândiţi să extindeţi suprafaţa şi cu alte culturi?

A.V.: La capitolul perspective am început extinderea plantaţiei cu câteva rânduri de zmeură, afine și căpșuni, dar suntem de-abia la început cu acest proiect și mă gândesc și la o livadă cu cireși deoarece am un teren cu pruni care au îmbătrânit și nu mai produc nimic. Recomand celor care sunt interesați să înfiinţeze astfel de plantaţii, să își facă bine calculele și să studieze cât de mult pot pentru că nu este deloc uşor, mai ales cu piața de desfacere.

„Tratamente fitosanitare folosesc puține, doar primăvara după tăiere, cu o soluție pe bază de cupru, pentru a închide rănile provocate de foarfecă, după care în momentul fructificării, adică la stadiul de fructe mici și verzi, „le hrănim cu ceva bio“.

Beatrice Alexandra MODIGA

Bogdan Bumbu are 30 de ani şi este de profesie inginer energetician. Cu toate că locuieşte în Bucureşti, are o plantaţie de mur şi zmeur în comuna Greaca din judeţul Giurgiu, în grădina bunicilor. Întreaga sa plantaţie a fost înfiinţată din fonduri proprii şi, chiar dacă are o suprafaţă cultivată destul de mică, are planuri mari de viitor.

În anul 2015 Bogdan a înfiinţat această plantaţie de muri fără spini deoarece spune că există cerere mare pe piaţă pentru aceste fructe. „La noi în plantaţie găsiţi soiul de mur Thornfree, ce fructifică în perioada 15 iulie – 30 septembrie şi se află pe o suprafaţă de 1 hectar cu aproximativ 2.800 de butaşi. În anul 2016 am continuat să ne extindem şi am mai plantat 3 ari cu muri timpurii ce fructifică în perioada 20 iunie – 15 iulie cu aproximativ 1.000 de butaşi. Din dorinţa de a ne extinde, în 2019 am achiziţionat şi 800 de butaşi zmeură ce fructifică în perioada 1 iunie – 15 iulie, soiul Laszka. Am realizat toate acestea deoarece în timpul facultăţii citeam foarte multe postări referitoare la înfiinţarea unor plantaţii de mure, zmeură şi goji şi îmi doream să înfiinţez şi eu la rândul meu o plantaţie de acest fel. Plus că în grădina bunicii aveam câteva rânduri de mur care dădeau roade bune. Am ales să cultivăm mure şi zmeură pentru că sunt extrem de bune la gust; aceste fructe sunt bogate în vitaminele A, B1, B2, C, E, minerale precum potasiu, fosfor, fier, sodiu, magneziu, mangan, seleniu, zinc, cupru şi calciu, dar şi acid folic“, spune tânărul.

Sistem de susţinere pe spalieri

În ceea ce priveşte tehnologia de cultivare, a ales să înfiinţeze plantaţia de mur şi zmeur pe un sistem de susţinere pe spalier. „Prima sârmă a fost amplasată la înălţimea de 0.80 m, iar a doua la înălţimea de 1.70 m; butaşii au fost plantaţi la o distanţă de 1.5 m între ei şi 2.7 m între rânduri. Pentru zmeură am ales sistemul de susţinere pe spalieri cu o conducere a plantei sub formă de evantai, prima sârmă fiind amplasată la o înălţime de 0.60 m, a doua la 1.2 m, iar cea de a treia la înălţimea de 1.7 m, plantele având o distanţă de 40 cm între ele şi de 2.7 m între rânduri. Întreaga suprafaţă este dotată cu sistem de irigare prin picurare, iar întreţinerea plantaţiei se face manual şi mecanizat.“

În comuna Greaca tânărul cultivă în total 1.4 ha, din care 1 hectar este plantat cu mure târzii, 3 ari cu mure timpurii, iar 1 ar cu zmeură şi spune că în plantaţia sa anul acesta a folosit doar îngrăşământ natural, în schimb a întâmpinat probleme mari la comercializare. „2020 fiind un an secetos, nu am avut probleme cu dăunătorii şi de aceea nici nu am aplicat tratamente fitosanitare. În schimb, am întâmpinat foarte multe probleme cu comercializarea fructelor, forţa de muncă şi seceta. Cu privire la distribuţie, în primii ani a fost foarte greu deoarece samsarii ofereau un preţ derizoriu, de 4-7 lei/kg, iar ei vindeau cu 15-20 lei/kg. Însă, în timp, am creat o pagină de Facebook şi o mare parte din producţie ajunge spre consumatorii finali pe bază de comandă, astfel putem garanta prospeţimea şi calitatea fructelor, iar o parte din producţie este ridicată direct din plantaţie de către clienţii fideli. Costul unui kilogram de mure anul acesta a variat între 10-20 lei/kg, respectiv 20-25 de lei/kg pentru zmeură“, a mai adăugat Bogdan.

„În viitor doresc să extind plantaţia şi cu alte fructe de pădure, cum ar fi coacăze, afine, agriş, să construiesc un depozit frigorific. De asemenea, am în vedere deschiderea unui magazin de desfacere propriu.

Celor care doresc să înfiinţeze o plantaţie de acest fel le recomand să se documenteze în prealabil şi să folosească doar material săditor certificat.“ – Bogdan Bumbu.

Beatrice Alexandra MODIGA

La COACĂZ, ZMEUR și MUR – se va aplica un tratament la apariția butonilor liberi pentru combaterea bolilor foliare, acarienilor, afidelor, țânțarului frunzelor (Dasineura tetensi) și insectelor defoliatoare cu:

• DITHANE M 45 – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + SULFOMAT 80 PU – 0,4% + CALYPSO 480 SC – 0,02%.

La CAPŞUN  – se va aplica un tratament la buton alb pentru a combate pătarea albă, pătarea purpurie,  putregaiuri, molia căpșunului, acarieni, păduchi de frunze cu:

• CAPTAN 80 WDG – 0,15%  sau DITHANE M 45 – 0,2% + ALIETTE 80 WG – 0,2% + FASTAC 10 EC – 0,02%.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează ;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate  timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

La COACĂZ, ZMEUR și MUR – se va aplica un tratament la apariția butonilor liberi pentru combaterea bolilor foliare, acarienilor, afidelor, ţânţarului frunzelor (Dasineura tetensi) şi insectelor defoliatoare cu:

1. DITHANE M 45 – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + SULFOMAT 80 PU – 0,4% + CALYPSO 480 SC – 0,02%.

La CĂPŞUN – se va aplica un tratament la buton alb pentru a combate pătarea albă, pătarea purpurie, putregaiuri, molia căpşunului, acarieni, păduchi de frunze cu:

CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 – 0,2% + ALIETTE 80 WG – 0,2% + FASTAC 10 EC – 0,02%.

Alte Recomandări importante:

Luați masurile ce se impun pentru protectia mediului inconjurator !

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de solutii sau apa rezultata în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

-este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejarii sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: DIRECȚIA FITOSANITARĂ - OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Pădurea constituie o bogăție și fără a fi exploatată irațional. Ba chiar fără a fi deloc exploatată. Acesta este secretul pe care ar trebui să îl afle toți aceia care îndată ce pun mâna pe un petec de pădure sar să taie copacii. O pădure tăiată dispare și nu mai produce nimic. O pădure vie este o sursă permanentă de venituri, mai mari sau mai mici. Iar una dintre sursele de venituri deloc neglijabile, pusă la dispoziție de codrii, o reprezintă fructele de pădure.

Prețurile cresc...

Pentru Regia Națională a Pădurilor „Romsilva“, colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor și a plantelor medicinale constituie una dintre activitățile tradiționale. În fiecare an, pădurarii colectează de la localnici fructe de pădure, anumite specii de ciuperci, precum gălbiori și hribi, ca și unele plante medicinale. Aceste produse au mare căutare la procesatori, mai ales din străinătate. Iar faptul că sunt sălbatice și provin din România nu face decât să le crească prețul. Aceste două atribute se constituie într-o garanție a faptului că sunt produse bio. Iar prețul plătit pentru ele reflectă aprecierea de care se bucură. Ba mai mult decât atât, crește de la an la an, la fel ca și cererea.

Spre exemplu, în acest an prețul pentru cătina congelată a crescut cu nu mai puțin de 48%, de la 1.264 euro/tonă în 2016 la 1.847 de euro/tonă în acest an. Nici măceșele congelate nu au avut o variație de preț mai mică, ele crescând de la 663 euro/tonă în 2016 la 982 euro/tonă. Zmeura congelată s-a vândut cu 2.276 euro/tonă, adică un preț cu doar 12 procente mai mare decât cel din anul trecut. Aceeași scumpire s-a aplicat și afinelor, care s-au vândut anul acesta cu 2.684 euro/tonă, față de 2.353 euro/tonă anul trecut.

Important de precizat este că aceste prețuri au fost obținute în urma organizării unor licitații. Așadar, ele exprimă foarte fidel realitatea de pe piață și nu rezultatul unor manevre comerciale.

...producția scade!

Cu toate că, așa cum am arătat, prețurile de anul acesta au fost foarte bune, cantitățile de fructe de pădure care ajung la punctele de colectare ale RNP Romsilva sunt în scădere. În ultimii trei ani scăderea a fost constantă. Astfel, în anul 2015, față de un program anual de achiziție de 3.500 de tone, au fost achiziționate numai 3.414 tone de fructe de pădure. În 2016, deși se dorea achiziționarea unei cantități de 3.300 de tone, la punctele de colectare s-au adunat, cu greu, 2.364 de tone.

În acest an, până în prezent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a achiziționat 2.325,9 tone de fructe de pădure și a livrat partenerilor comerciali, în urma licitațiilor, 2.142,3 tone. Alte 183,57 tone se află momentan în stoc, urmând a fi comercializate până la sfârșitul anului. Până atunci, pădurarii speră să se mai adauge și alte cantități, având în vedere cererea existentă. Moldova este cel mai mare furnizor de produse ale pădurii, dacă e să judecăm după cantitățile predate la punctele de colectare Romsilva. Județul Vaslui a realizat cea mai mare achiziție, de 388 de tone, urmat de județele Iași, cu 174,7 tone, Suceava, cu 140,8 tone, Galați, cu 124,5 tone. Județul Argeș, din Muntenia, se clasează abia pe locul al cincilea, cu 122,4 tone.

Program-pilot pentru cultivarea plantelor de pădure

Diversitatea produselor achiziționate de Romsilva este destul de largă. Astfel, la punctele de colectare se achiziționează zmeură, măceșe, mure, afine, cătină, porumbe și fructe de păducel.

Ba chiar mai mult decât atât, în acest an Direcția Silvică Bihor a achiziționat în acest an nouă tone de măline, iar Direcția Silvică Bistrița două tone de scorușe, în urma unor comenzi speciale.

Ca o dovadă că Regia acordă importanța cuvenită acestei laturi a activității sale, stă și faptul că s-a căutat o soluție pentru ca în viitor să poată fi crescută cantitatea de fructe de pădure colectată. Ca un prim pas în această direcție, anul acesta a fost demarat, în apropiere de Buzău, un program-pilot de cultivare a fructelor de pădure în plantații dedicate. În funcție de rezultatele obținute, astfel de programe vor fi realizate în mai multe regiuni ale țării, acolo unde există condiții favorabile.

Motiv pentru a colecta fructe de pădure

Colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor și a plantelor medicinale este realizată de către voluntari, de regulă membri ai comunităților locale. În cele mai multe cazuri, este vorba de persoane fără venituri și fără un loc de muncă stabil. În acest context, cu atât mai importantă este posibilitatea oferită de a câștiga niște bani în timpul sezonului de recoltare.

După cum am aflat de la surse din cadrul RNP Romsilva, aspectul social este și motivul pentru care Regia are un câștig minimal din vânzarea fructelor de pădure. Tocmai pentru a sprijini comunitățile locale și pe membrii defavorizați ai acestora, diferența între prețul de achiziție și prețul de desfacere al acestei categorii de produse este mică, astfel încât să permită obținerea unor venituri cât mai mari pentru culegători. A căror muncă, cinstit vorbind, nu este deloc ușoară...

Însă, pe de altă parte, este o activitate accesibilă aproape oricui și care, așa cum este gândită la ora actuală, oferă o bună oportunitate de a câștiga sume deloc neglijabile. Desigur, celor care se îndură să schimbe umbra terasei de la cârciumă cu umbra pădurii!

GALERIE FOTO

Alexandru GRIGORIEV

Cunoscut inițial în flora spontană, murul a fost introdus în cultură după ce amelioratorii au obținut varietatea fără ghimpi. În România sunt cunoscute și utilizate soiurile Thornfree, Chester, Loch Ness, Arapaho, Hull, Triple Crown etc. Ca arie de cultură sunt preferate zonele în care temperaturile nu scad sub -12...15°C ; altminteri, tulpinile trebuie protejate în timpul iernii.

Murul este un arbust peren care crește în Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și America de Nord. În flora spontană îl întâlnim la marginea pădurilor, în poieni, de-a lungul apelor curgătoare. Specia a fost adusă în cultură, în afară de rostul său culinar (dulcețuri din fructe), pentru proprietățile tonice, diuretice, sudorifice, laxative și depurative ale frunzelor și fructelor.

Plantarea

Materialul săditor utilizat poate avea un an sau doi, cu 2-3 tulpini de 20-40 cm. Terenul se ară și se discuiește, plantarea urmând să fie efectuată primăvara, în gropi de 40 x 40 x 40 cm. Este ideal să fie aplicată și o fertilizare la plantare: 6-8 kg de mraniță și 60 g de îngrășăminte complexe la fiecare plantă. Distanța dintre rânduri va fi de 2,5-3,0 m, iar între plante pe rând, de 1,5-2,0 m. Sistemul de susținere va fi realizat din șpalieri fixați la distanță de 8-10 m, cu trei rânduri de sârme, primul la 80 cm față de sol, următoarele, la 50 cm. Forma de conducere cel mai des folosită este sub formă de evan­tai. Pentru producții la capacitatea maximă a soiurilor este de preferat să asigurăm și un sistem de irigare prin picurare. De reținut: murul se înmulțește extrem de ușor, prin marcotaj sau despărțirea tufelor.

Tăieri de formare/fructificare

• Anul I de plantare: se lasă 2-3 tulpini, scurtate la 20-25 cm;
• Anul al II-lea: din tulpinile crescute în primul an se aleg două (cele mai dezvoltate), se scurtează la 140-150 cm, se palisează sub formă de „V“;
• Anul al III-lea: se elimină primele două tulpini uscate de la bază, se aleg altele patru, care se scurtează la 160-180 cm, dirijate sub formă de evantai. Din ramificațiile laterale se păstrează 4-5 pe fiecare tulpină, tăiate la 3-4 muguri. În anii următori tăierile de rodire sunt identice, cu păstrarea a 6-8 tulpini/tufă.

Lucrări de îngrijire/recoltare

Anual, solul se lucrează ori de câte ori este nevoie, pentru a-l menține curat de buruieni, mecanic între rânduri și manual, între plante pe rând. Pentru fertilizare, având în vedere că murul va fi totuși o cultură cât de cât ecologică, vom folosi îngrășăminte organice. Irigarea se face, în funcție de precipitații, de 6-8 ori pe sezon, cu norme de udare de 350-400 mc/ha. Fitoprotecția vizează combaterea bolilor specifice – rugina, pătarea albă și mucegaiul cenușiu al plantelor și a principalilor dăunători – afide, păianjenii tetranichizi și insectele defoliatoare. Acolo unde temperaturile scad frecvent sub -15°C este nevoie de protecția tulpinilor împotriva înghețului: se desprind de pe sârme, se întind la sol, se fixează cu brazde de pământ și se acoperă cu folie termoizolantă sau paie ori resturi vegetale. Primăvara devreme se descoperă, aplicându-se și tăierile specifice. Fructele se recoltează din trei în trei zile, începând din prima decadă a lunii august, în zonele de câmpie, și până la finele lunii octombrie, în zonele colinare. Producția poate ajunge la 4-8 tone/ha, în funcție de soi.

Maria BOGDAN