reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Recoltarea culturilor de vară și dezmiriștitul, executate în flux continuu

Lucrarea de dezmiriștit este necesară și importantă atât în cadrul agriculturii convenționale, cât și în sistemul de lucrări minime ale solului. Se execută cu grapa cu discuri la 6-8-10 cm adâncime, în funcție de cantitatea de resturi vegetale și de umiditatea existentă sub cultura recoltată. Este indicat ca grapa cu discuri să meargă imediat, în spatele combinei sau cel târziu a doua zi. Sub cultura recoltată încă se mai găsește umiditate și fiecare zi de întârziere aduce pierderi de apă din sol de 1-2 puncte procentuale (10-50 m3/ha apă pierdută).

Actualele grape cu discuri prevăzute cu tăvălugi în spate asigură o bună tocare a miriștii și rădăcinilor și realizează un amestec al tocăturii cu stratul superficial al solului, formând un foarte bun mulci care este mărunțit, nivelat și așezat de tăvălugul din spatele grapei. Materia organică din stratul de mulci intră în descompunere aerobă și formează humus și substanțe nutritive.

În terenul dezmiriștit se pot realiza următoarele:

– în perimetrele irigate se înființează culturi duble cu soiuri (hibrizi) extratimpurii de porumb, soia, fasole, floarea-soarelui care se recoltează toamna târziu pentru boabe;

– se pot înființa culturi (leguminoase) pentru îngrășământ verde;

– sau se înființează culturi verzi care se pot menține pe teren până în primăvara viitoare;

– în lipsa acestora se lasă terenul să înverzească cu buruieni și samulastră care protejează solul și sunt tocate înainte de a forma semințe, asigurând cantități importante de masă organică pentru sol.

Prin urmare, este foarte important să se mențină terenul permanent verde pentru multiplele avantaje.

Foloasele lucrării de demiriștit sunt numeroase, și anume:

a) Prin stratul de mulci se asigură o bună acumulare și conservare a apei, din precipitații, în sol;

b) Se realizează condiții pentru germinarea semințelor de buruieni, asigurând reducerea gradului de îmburuienare a terenului;

c) Covorul vegetal format asigură protecția solului, valorifică energia solară până toamna și îngrășămintele neconsumate de cultura principală, reducând substanțial din emisiile de CO2.

d) Se asigură condiții pentru o intensă activitate microbiologică din sol și în special de nitrificare, realizând peste 100 kg/ha nitrați.

e) Se evită levigarea îngrășămintelor și a nitraților care sunt consumați de covorul vegetal și se întorc în sol odată cu masa vegetală tocată;

f) Prin dezmiriștit sunt distruse cuiburile de insecte, spori, ouă. Se preturbă ciclul de dezvoltare a acestora, reducând din potențialul de boli și dăunători;

g) Se asigură condiții favorabile pentru culturile postmergătoare, cu sporuri semnificative de producție;

h) Lucrarea de dezmiriștit ușurează efectuarea celorlalte lucrări, crescând productivitatea și reducând consumul de carburanți.

Toate acestea motivează ca lucrarea de dezmiriștit să fie prezentă în programul de lucru al fiecărui fermier.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Rolul stratului de mulci la îmbunătățirea fertilității solului

Stratul de mulci reprezintă operațiunea de împrăștiere la suprafața terenului a unor materiale de natură organică precum paie, vreji, pleavă, turbă, gunoi de grajd, tulpini tocate de porumb, sorg, floarea-soarelui etc.

În majoritatea cazurilor această operațiune se realizează concomitent cu lucrarea de recoltare deoarece combinele sunt prevăzute cu aparate de tocat și cu ventilatoare care împrăștie uniform tocătura pe suprafața recoltată.

O acțiune asemănătoare se realizează și prin lucrarea de dezmiriștit când rădăcinile, miriștea și paiele tocate se amestecă cu stratul superficial al solului. Un rol de mulci pot avea și culturile verzi care protejează solul, asigură o bună acumulare și conservare a apei în sol, iar în final îmbogățesc solul în materie organică.

Principalele avantaje ale stratului de mulci constau în:

  • Acumulează și conservă mai bine apa din precipitații, chiar din ploile torențiale care altfel s-ar scurge cu repeziciune la suprafața solului și ar provoca fenomenul de eroziune. Totodată, stratul de mulci împiedică pierderea apei prin evaporare, acest fenomen fiind diminuat de 3 ori.
  • Protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie, stratul de mulci fiind un tampon care amortizează forța de cădere a acestora.
  • Are rol de reglare a temperaturii solului atât în perioada de vară, cât și iarna. Vara s-a constatat că în timpul arșiței, când temperatura în aer era de 48°C, la 1 cm sub stratul de mulci se înregistrau 27°C, favorizând creșterea nestigherită a rădăcinilor și o intensă activitate microbiologică. În timpul iernii, stratul de mulci protejează culturile de îngheț. Prezența stratului de mulci asigură o reducere a amplitudinii temperaturii între zi și noapte cu peste 6°C.
  • Reduce gradul de îmburuienare a culturilor deoarece buruienile abia răsărite sunt înăbușite de stratul de mulci și mor înainte de a începe procesul de fotosinteză.
  • Contribuie la formarea și menținerea structurii solului.

Materia organică din stratul de mulci prin descompunere formează humus care, împreună cu argila din sol, formează liantul (cimentul) de unire a particulelor elementare de sol în agregate structurale. În solul structurat regimul aerohidric se găsește în condiții optime cu 2/3 apă și 1/3 aer. Stratul de mulci reduce procesul de tasare-compactare, menținând solul structurat.

  • Asigură o corectă permeabilitate a solului prin afânarea corespunzătoare. Afânarea nu trebuie să fie exagerată deoarece circulă aerul prin sol și antrenează apa pe care o evaporă.

Totodată, excesul de aerisire intensifică mineralizarea humusului cu formarea de elemente nutritive peste capacitatea de consum a plantelor și surplusul este levigat. Afânarea nu trebuie să depășească nivelul de dezvoltare a sistemului radicular (200 cm) pentru că, în acest caz, apa se pierde în pânza freatică.

Existența materiei organice în stratul de mulci este sursa de formare a humusului. Dacă există humus, există agregate structural stabile care asigură o bună porozitate a solului și, deci, o corectă permiabilitate care realizează înmagazinarea și păstrarea apei în sol.

Experiențele au demonstrat că, din precipitațiile căzute, în sol cu structură corespunzătoare, solul ușor permiabil se infiltrează 85%, iar în solul fără structură, sol greu permiabil, se înfiltrează 30-40% din precipitații.

  • Stratul de mulci, până la urmă, constituie un valoros îngrășământ. Din analize a rezultat că 1 t paie de grâu furnizează solului 5 kg de azot, 2,1 kg de P2O5 și 9,5 kg de K2O. După cerealele păioase se asigură solului 1.500 kg/ha humus, iar de la tulpinile de porumb 2.000 kg/ha humus. Din humusul format, 2/3 se mineralizează și furnizează elementele nutritive, iar 1/3 intră în rezerva solului.
  • Prin urmare, stratul de mulci asigură și nutriția plantelor, reducându-se necesarul de îngrășăminte.
  • În stratul de mulci se menține un raport echilibrat de humificare/mineralizare. Materia organică, în condiții optime de umiditate și temperatură, se descompune și rezultă humus care, la rândul său, se mineralizează și rezultă elemente nutritive pentru plante.

Cele două procese, humificare / mineralizare, în prezența stratului de mulci se mențin în echilibru.

În stratul de mulci acționează și ciupercile, producând o anumită acidificare a solului.

Multiplele avantaje oferite de stratul de mulci trebuie să determine cât mai mulți fermieri să facă toate eforturile pentru realizarea lui.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Ce avantaje prezintă mulcirea solului?

Prin mulcirea solului înțelegem operațiunea de împrăștiere pe suprafața terenului a unor materiale de natură organică precum paiele, pleava, vreji de leguminoase, tulpini tocate de porumb și floarea-soarelui, gunoi de grajd, turbă ș.a. Lucrarea se efectuează după recoltarea culturilor sau concomitent cu recoltarea dacă aceasta se efectuează cu combine prevăzute cu aparat de tocare și împrăștiere a resturilor vegetale. Important este ca operațiunea de împrăștiere să asigure o distribuire cât mai uniformă pe teren a materiei organice respective.

Avantajele mulcirii solului constau în:

a) Materialele organice existente la suprafața solului asigură o bună înmagazinare a apei provenite din precipitații, evită scurgerea apei la suprafața solului, cu efect de eroziune, și constituie un tampon împotriva pierderii apei prin evaporare.

b) Acest strat de materie organică primește direct picăturile de ploaie și ferește stratul superficial al solului de loviturile acestor picături care ar influența destrămarea agregatelor structurale ale solului, transformarea lor în praf, cu influență în astuparea porilor solului și formarea crustei.

c) Stratul de mulci protejează solul de acțiunea directă a razelor solare, menținând o temperatură mai scăzută cu 2-4°C, iar în sezonul rece menține o temperatură mai ridicată, prin aceasta asigurând o activitate constantă și bogată a microorganismelor din sol.

d) Totodată, stratul de mulci protejează tinerele plante, semănate în toamnă, de temperaturile scăzute, de îngheț.

e) Un rol important are stratul de mulci și în problema controlului stării de îmburuienare a terenului. Tinerele buruieni răsărite, majoritatea din semințe foarte mici, sunt înăbușite de stratul de materie organică, nu pot realiza fenomenul de fotosinteză și, nemaiavând rezervă de hrană în semințe, se usucă.

f) În afară de avantajele prezentate mai sus, materia organică existentă la suprafața solului constituie și un foarte valoros îngrășământ organic.

După o cultură de cereale păioase, miriștea și paiele tocate rămase pe teren, prin descompunere, asigură peste 1.500 kg/ha humus. La fel, o cultură de porumb, prin tocarea tulpinilor, realizează cca 2.000 kg/ha humus.

Avantaje asemănătoare realizează și culturile verzi (culturi secundare, tactice) înființate în vară-toamnă și lăsate peste iarnă pentru reținerea zăpezii, iar primăvara (martie) sunt desființate pentru însămânțarea culturilor de primăvară. Pentru înființarea culturilor verzi se folosesc plante precum muștarul, rapița, secara, măzărichea ș.a.

Față de mulcirea solului, ele prezintă în plus următoarele avantaje:

– asigură valorificarea energiei solare în perioada când culturile principale au fost recoltate, realizând o bogată materie organică atât de necesară creșterii fertilității solului;

– ele evită levigarea nitraților formați în perioada când culturile principale nu se mai găsesc pe teren și nitrații respectivi se întorc în sol odată cu materia organică a culturilor verzi. Prin aceasta se evită și poluarea apei freatice cu nitrați.

Pentru toate aceste avantaje credem că merită să fie făcute toate eforturile pentru a realiza operațiunea de mulcire a solului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 14